Știri
Știri din categoria Diverse
Uniunea Europeană cere explicații Washingtonului după noile tarife vamale americane, pe care le consideră nejustificate și contrare unei înțelegeri comerciale transatlantice încheiate anul trecut, potrivit Digi24. Reacția vine de la Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, care contestă explicit motivarea SUA legată de presupuse deficiențe ale UE în combaterea muncii forțate.
Kallas a respins acuzațiile invocate de Washington și a susținut că standardele europene de muncă sunt solide, inclusiv prin comparație cu cele americane. În marja reuniunilor ASEAN de la Manila (Filipine), ea a declarat că „nu se poate spune asta despre Uniunea Europeană” și a argumentat că decizia privind tarifele „nu este cu adevărat justificată”.
Administrația președintelui Donald Trump a impus vineri noi tarife vamale de 10% și 12,5% pentru bunuri provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea laxă a interdicțiilor legate de munca forțată. Măsura a fost anunțată în momentul în care a expirat un tarif global temporar de 10%.
Întrebată dacă UE se aștepta să fie inclusă, Kallas a spus că nu, invocând volatilitatea deciziilor de politică tarifară: „Cine poate urmări introducerea și eliminarea tarifelor vamale? Nu, nu ne așteptam la asta”.
Kallas a afirmat că UE va cere clarificări de la Washington și a descris noile tarife drept un „șoc”, susținând că blocul comunitar și-a respectat angajamentele dintr-un acord comercial transatlantic încheiat anul trecut.
„Am avut o înțelegere cu America și ne-am ținut de acea înțelegere, de acea parte a înțelegerii.”
„De aceea este o surpriză negativă faptul că acest acord nu este respectat.”
În context, Digi24 notează că tarifele sunt parte dintr-un efort mai larg de a relansa o abordare de tip „tarif cvasi-global”, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat la începutul anului tarifele „reciproce” impuse anterior în baza puterilor de urgență, măsuri legate de obiectivul de reducere a deficitului comercial al SUA.
Separat de disputa tarifară, Kallas a vorbit și despre sancțiunile UE împotriva Rusiei, afirmând că cel mai recent pachet urmărește să crească presiunea asupra Moscovei și să limiteze finanțarea războiului din Ucraina. Potrivit informațiilor citate, UE a aprobat al 21-lea pachet de sancțiuni, cu restricții asupra sectorului bancar și asupra rețelelor de criptomonede, decizie transmisă de Consiliul UE.
Recomandate
Premierul ungar Peter Magyar condiționează avansul Ucrainei spre UE de măsuri concrete pentru minoritatea maghiară , ceea ce poate încetini deschiderea de noi „clustere” (pachete de capitole de negociere) în procesul de aderare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Bratislava, într-un briefing de presă organizat cu ocazia reuniunii Grupului de la Vișegrad. Magyar a spus că Ucraina „trebuie să ia măsuri concrete” pentru a garanta drepturile comunității maghiare din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la Uniunea Europeană, relatează MTI. Magyar a invocat un acord politic încheiat în iunie între guvernele ungar și ucrainean privind drepturile maghiarilor din Transcarpatia în domenii precum educația, cultura, limba și administrația, dar a susținut că măsurile promise „nu au fost încă puse în aplicare”. Ce cere Budapesta și cum leagă tema de negocierile UE Șeful guvernului ungar a precizat că Partidul Tisza , pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și a celui de-al șaselea cluster, însă a argumentat că alte capitole ar trebui deschise doar „pe baza performanțelor” în îndeplinirea criteriilor de aderare. În acest context, Magyar a criticat presiunea pentru accelerarea negocierilor cu Ucraina în lipsa progreselor pe clusterele deja deschise. „Din acest motiv (...) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster.” Argumentul „tratamentului egal” și exemplul Serbiei Magyar a dat ca exemplu Serbia, despre care a spus că a început procesul de aderare în urmă cu 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a adăugat că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari și a menționat dificultățile de la granița Schengen pentru cei care fac naveta spre Ungaria la muncă sau studii. Pe aceeași linie, premierul ungar a afirmat că ar fi „nedrept” ca Ucraina să avanseze mai rapid decât state candidate care îndeplinesc de mulți ani criteriile. „Acesta este un proces de foarte lungă durată și nu este nicidecum sigur că va avea succes în cele din urmă.” În termeni practici, mesajul Budapestei indică faptul că tema drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia rămâne un criteriu politic important în poziționarea Ungariei față de ritmul negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE. [...]
UE a transpus doar 26% din agenda Draghi, iar întârzierea legislativă riscă să frâneze competitivitatea blocului la doi ani de la prezentarea planului, potrivit unei evaluări citate de Digi24 . Deși există progrese, niciuna dintre cele 30 de măsuri-cheie urmărite de instrumentul JEDI Draghi Tracker nu a fost implementată integral. Raportul Joint European Disruptive Initiative (JEDI) indică faptul că UE a implementat 26% dintre recomandările-cheie, în timp ce doar 30% dintre ele înregistrează „progrese serioase”. Autorii susțin că problema nu este lipsa de direcție, ci viteza: procesul legislativ nu ține pasul cu schimbările globale, într-un moment în care SUA și China accelerează investițiile și politicile industriale. În evaluarea citată, JEDI precizează că monitorizarea nu ia în calcul intenții sau anunțuri, ci doar implementarea efectivă. Directorul științific al organizației, André Loesekrug-Pietri, afirmă că o treime din agendă ar putea avansa cu „curaj politic”, dar nu a fost dusă până la capăt. Unde se mișcă mai repede UE și unde rămâne în urmă Raportul observă o tendință: UE acționează mai rapid atunci când se simte amenințată. Scorurile de implementare pe domenii, potrivit documentului, sunt: Energie și materii prime: 35% Finanțe și investiții: 25% Apărare, spațiu și inteligență artificială: 25% Cercetare și competențe: 21% Sănătate și științele vieții: 13% Context: ce urmărea raportul Draghi și ce termen-limită există acum Mario Draghi a prezentat în septembrie 2024, la Bruxelles, un set de recomandări pentru creșterea competitivității și a independenței strategice a Europei, inclusiv prin investiții mai mari în sectoare precum inteligența artificială și apărarea. Comisia Europeană și statele membre au tratat agenda competitivității ca prioritate de mandat, însă implementarea rămâne fragmentată și lentă, potrivit evaluării. O foaie de parcurs aprobată de șefii de stat în martie 2026 prevede că reformele-cheie ar trebui adoptate până la finalul acestui an. Documentul, denumit „ One Europe, One Market Roadmap ”, include măsuri legislative precum reforma piețelor de capital, pachete de simplificare, inițiativa EU Inc. („al 28-lea regim”) și Industrial Accelerator Act. [...]
Rusia a transferat către stat active private de 980 de miliarde de ruble în opt luni , într-o accelerare a confiscărilor prin instanțe care ridică riscul de proprietate și schimbă regulile de funcționare pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24 . Suma acoperă perioada ianuarie–august 2026 și este echivalentă cu aproximativ 10,2 miliarde de euro (aprox. 51 miliarde lei), conform unei analize a practicii judiciare realizate de casa de avocatură NSP („Nectorov, Saveliev și parteneri”). Motorul principal al acestor transferuri a fost intensificarea acțiunilor în justiție inițiate de parchet pe motive de corupție. În primele opt luni din 2026, instanțele au examinat 54 de cereri de acest tip, față de 45 în tot anul 2025 și 13 în 2024. Confiscări pe „anticorupție” și extinderea dosarelor către persoane afiliate Valoarea activelor confiscate în urma acțiunilor anticorupție a ajuns la aproximativ 745 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 1,2 trilioane de ruble pe tot parcursul anului trecut și 155 miliarde de ruble în 2024. NSP avertizează însă că numărul real al cazurilor ar putea fi mai mare, din cauza posibilităților limitate de urmărire a acestora. În paralel, parchetul ar fi început să depună mai des acțiuni „secundare”, care vizează confiscarea de active suplimentare sau bunurile persoanelor legate de pârâți în cadrul cererilor inițiale — un mecanism care lărgește aria de risc dincolo de ținta directă a anchetei. De ce totalul e mai mic decât în 2025, deși ritmul rămâne ridicat Deși suma din 2026 este foarte mare, volumul total al confiscărilor este sub nivelul din 2025: în ianuarie–august 2025, valoarea activelor naționalizate era estimată la aproximativ 2 trilioane de ruble, iar pe întreg anul la 3,1 trilioane de ruble. Roman Makarov, partener al NSP, pune scăderea pe seama faptului că multe companii mari au trecut deja sub controlul statului în anii precedenți. În acest context, verificările anticorupție ar viza tot mai des bunurile foștilor funcționari publici „de orice nivel de bunăstare” și ale persoanelor afiliate acestora. Exemple de cazuri și cine câștigă din redistribuirea proprietății Printre cazurile importante din 2026 menționate în analiză se află naționalizarea companiei „Rusagro” a miliardarului Vadim Moshkovich, holdingul de rulmenți KIMP al fostului vicepreședinte al Rosstandart, Alexei Kuleshov, și „Transbunker” al oamenilor de afaceri Iosif Sandler și Serghei Pugachev, descris ca cel mai mare furnizor de combustibil pentru nave din porturile rusești. Pe fondul războiului din Ucraina, autoritățile ruse au declanșat un val de naționalizări, iar în ultimii ani peste 800 de companii au fost transferate în proprietatea statului, potrivit șefului Agenției Federale pentru Administrarea Bunurilor Statului , Vadim Iakovenco. Conform datelor citate, valoarea activelor confiscate a depășit 7,6 trilioane de ruble. În același timp, principalii beneficiari ai redistribuirii proprietății ar fi fost companii și grupuri mari precum „Gazprom”, „Rosatom”, „Rostec”, „Transneft”, VTB, Rosselkhozbank, dar și grupuri de afaceri legate de apropiați ai președintelui, menționate în material: Kovalchuk, Rotenberg și Patrushev. [...]
Ilie Bolojan leagă avansul AUR din sondaje de „votul împotrivă” și de faptul că partidul nu a guvernat , iar primul test invocat este chiar zona de management public, prin numirea unei conduceri interimare la Televiziunea Română, potrivit Digi24 . Premierul interimar a spus, la B1 TV, că avantajul AUR vine din poziția de partid care „nu a fost niciodată în guvernare”, într-un context în care nemulțumirea și neîncrederea acumulate în timp împing o parte din electorat spre un vot de sancțiune. În același timp, Bolojan a indicat că AUR are acum „un reprezentant” în conducerea televiziunii publice, care va trebui să își demonstreze competențele. „AUR are un avantaj că nu a fost niciodată în guvernare.” Testul invocat: reforme și costuri mai mici la televiziunea publică Bolojan a legat explicit numirea Sorinei Matei ca președinte interimar al SRTv (Televiziunea Română), propusă de AUR, de o așteptare de tip „livrabil” instituțional: creșterea audienței și reducerea cheltuielilor. „Își va demonstra competențele ca să crească audiența Televiziunii Române, să cheltuie bugete mai mici și să aibă (...) o politică (...) de ținuta unei Televiziuni publice naționale.” Critica funcționării coalițiilor și efectul asupra încrederii În aceeași intervenție, premierul interimar a susținut că partidele care s-au aliat și au format coaliții „demonstrează că nu pot funcționa împreună”, ceea ce alimentează neîncrederea în partide. El a dat ca exemplu conflictele din interiorul coalițiilor, afirmând că, în timp, publicul nu mai distinge „cine a început primul”, iar rezultatul este, din nou, votul „împotrivă”. Bolojan a mai spus că evită să jignească partidele, argumentând că astfel sunt jigniți și alegătorii acestora, și a pledat pentru convingerea electoratului „prin ceea ce facem”, nu prin reproșuri la adresa celor care votează anti-sistem. Ce arată sondajul citat Digi24 menționează Barometrul INSCOP Research , realizat în perioada 1–7 septembrie, potrivit căruia AUR conduce intenția de vot la parlamentare cu 39,7%, urmat de PSD (18,7%) și PNL (16,3%), cu un avans de aproximativ 20 de puncte procentuale față de următoarele două partide. Context: numiri interimare la Radio și TV după o decizie a CCR Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, noile conduceri interimare la Societățile Române de Radio și Televiziune, după o decizie a Curții Constituționale . La Radio, pentru postul de președinte-director general a fost desemnat Răzvan Dincă (propus de PSD), iar la SRTv a fost desemnată Sorina Matei (propusă de AUR). [...]
Ungaria își fixează 2030 ca termen realist pentru îndeplinirea criteriilor euro , mizând pe disciplină fiscală și pe scăderea costurilor de finanțare, potrivit Digi24 . Premierul Peter Magyar spune că țara ar putea bifa până atunci criteriile economice ale UE necesare pentru adoptarea monedei unice, chiar dacă Budapesta nu are, deocamdată, o dată-țintă oficială pentru intrarea în zona euro. Calendarul avansat de Magyar este prezentat ca „cel mai clar de până acum” pentru parcursul către euro. În paralel, guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Mihaly Varga, a transmis că obiectivul ar trebui să fie o introducere „cu succes”, nu neapărat una rapidă. „Ne dorim o introducere a monedei euro cu succes, nu neapărat una rapidă, dar, bineînțeles, dacă este rapidă, nimeni nu va obiecta.” De ce contează: disciplina de aderare ar putea reduce primele de risc Magyar susține că beneficiile economice ar putea apărea înainte de adoptarea efectivă a euro, prin efectul de încredere pe care îl poate genera o traiectorie credibilă de convergență pentru companii, investitori și consumatori. În aceeași logică, el afirmă că randamentele obligațiunilor și primele de risc mai mici ar putea aduce „economii anuale de sute de miliarde de forinți” la buget (fără a oferi o cifră exactă în materialul citat). Premierul a mai spus că „nu vor fi necesare măsuri de austeritate” pentru atingerea criteriilor până în 2030. Obstacolul major: datoria publică și regula Maastricht Potrivit lui Magyar, cel mai dificil criteriu de convergență ar urma să fie regula de la Maastricht privind datoria publică, care prevede un plafon de 60% din PIB. În același timp, Varga descrie contextul ca fiind mai complicat decât în alte state din Europa Centrală și de Est, invocând încetinirea creșterii economice, presiuni demografice, creșterea datoriei și o incertitudine economică mai ridicată, amplificată de șocuri pe partea de ofertă și de perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Sprijin public ridicat, dar decizia rămâne politică Varga a indicat că, potrivit ultimelor sondaje, 80% dintre unguri susțin introducerea euro, deși populația rămâne „sceptică”, conform formulării din articol. În plus, Magyar a precizat că adoptarea monedei unice ar fi o decizie politică separată, care ar necesita consultare publică. Pe termen scurt, mesajul transmis de la Budapesta este că atingerea criteriilor până în 2030 ar presupune o traiectorie fiscală „mult mai strictă” decât înainte, în condițiile în care atât ponderea datoriei, cât și cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât în perioada de dinainte de 2020. [...]
Iranul își reconstruiește capacitatea de producție de rachete balistice , în pofida loviturilor SUA și Israelului, prin reluarea asamblării în instalații subterane și folosirea componentelor din stocuri, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal. Miza este una operațională: dacă producția se stabilizează, eficiența campaniei de lovituri revendicate de Washington și Ierusalim se erodează, iar riscul de reluare a atacurilor cu rachete rămâne ridicat. Oficiali din SUA și din Orientul Mijlociu, citați de WSJ, susțin că Teheranul a repornit producția folosind componente existente și mutând o parte din activitate în subteran. Iranul ar asambla atât rachete cu combustibil lichid (alimentate chiar înainte de lansare), cât și rachete cu combustibil solid (care pot fi păstrate gata de lansare). Producție reluată, dar la un nivel mai redus Potrivit acelorași oficiali, Iranul produce în prezent în cantități mai limitate decât înainte de război, pe fondul avariilor provocate unor instalații industriale necesare fabricării componentelor și rachetelor. În plus, o blocadă navală ar fi complicat importurile de piese și de ingrediente pentru combustibilul solid. Serviciile de informații ar fi identificat activitate în mai multe locații subterane, inclusiv în complexul Khodjir, iar Iranul ar încerca să construiască noi puncte de asamblare subterane pentru a reduce vulnerabilitatea la noi lovituri. Stocurile, factorul-cheie: „câteva sute” de rachete asamblate WSJ notează, pe baza unor surse, că după acordul încheiat cu Donald Trump în iunie, Teheranul ar fi asamblat deja „câteva sute” de rachete folosind componente stocate anterior. Un oficial american a spus că Iranul ar fi reluat probabil producția la un nivel redus după semnarea unui acord preliminar la mijlocul lunii iunie, legat de deschiderea Strâmtorii Ormuz și de începerea negocierilor pentru încetarea războiului. Jim Lamson, cercetător invitat la King’s College London și fost analist CIA, a declarat că Iranul stocase înainte de război componente precum focoase finite, structuri și sisteme de ghidare și control, iar volumul producției depinde de mărimea acestor stocuri și de câte instalații subterane rămân operaționale. „Am putea vorbi despre sute de rachete sau, posibil, mii de rachete”, a spus Lamson. Separat, sursa citată de WSJ menționează o estimare potrivit căreia Iranul ar mai avea „mii” de rachete balistice în arsenal. Mesajele Washingtonului: distrugeri masive, dar fără confirmarea reluării producției Un oficial al Casei Albe nu a răspuns direct dacă Iranul a reluat producția de rachete balistice, însă a afirmat că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „distruse complet”, iar forțele militare au fost „grav slăbite”. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, a declarat că SUA au „distrus până la 90% din baza industrială a Iranului” în domeniul dronelor, rachetelor balistice și forțelor navale și au redus semnificativ capacitatea de lansare. În același timp, WSJ arată că „distrugerea completă” a programului de rachete ar fi mai dificilă decât au anticipat SUA și Israelul, iar Iranul ar fi folosit perioada de calm din această vară pentru a-și reconstrui capacitățile, considerând că armistițiul ar putea să nu reziste. [...]
