Știri
Știri din categoria Diverse
Uniunea Europeană cere explicații Washingtonului după noile tarife vamale americane, pe care le consideră nejustificate și contrare unei înțelegeri comerciale transatlantice încheiate anul trecut, potrivit Digi24. Reacția vine de la Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, care contestă explicit motivarea SUA legată de presupuse deficiențe ale UE în combaterea muncii forțate.
Kallas a respins acuzațiile invocate de Washington și a susținut că standardele europene de muncă sunt solide, inclusiv prin comparație cu cele americane. În marja reuniunilor ASEAN de la Manila (Filipine), ea a declarat că „nu se poate spune asta despre Uniunea Europeană” și a argumentat că decizia privind tarifele „nu este cu adevărat justificată”.
Administrația președintelui Donald Trump a impus vineri noi tarife vamale de 10% și 12,5% pentru bunuri provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea laxă a interdicțiilor legate de munca forțată. Măsura a fost anunțată în momentul în care a expirat un tarif global temporar de 10%.
Întrebată dacă UE se aștepta să fie inclusă, Kallas a spus că nu, invocând volatilitatea deciziilor de politică tarifară: „Cine poate urmări introducerea și eliminarea tarifelor vamale? Nu, nu ne așteptam la asta”.
Kallas a afirmat că UE va cere clarificări de la Washington și a descris noile tarife drept un „șoc”, susținând că blocul comunitar și-a respectat angajamentele dintr-un acord comercial transatlantic încheiat anul trecut.
„Am avut o înțelegere cu America și ne-am ținut de acea înțelegere, de acea parte a înțelegerii.”
„De aceea este o surpriză negativă faptul că acest acord nu este respectat.”
În context, Digi24 notează că tarifele sunt parte dintr-un efort mai larg de a relansa o abordare de tip „tarif cvasi-global”, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat la începutul anului tarifele „reciproce” impuse anterior în baza puterilor de urgență, măsuri legate de obiectivul de reducere a deficitului comercial al SUA.
Separat de disputa tarifară, Kallas a vorbit și despre sancțiunile UE împotriva Rusiei, afirmând că cel mai recent pachet urmărește să crească presiunea asupra Moscovei și să limiteze finanțarea războiului din Ucraina. Potrivit informațiilor citate, UE a aprobat al 21-lea pachet de sancțiuni, cu restricții asupra sectorului bancar și asupra rețelelor de criptomonede, decizie transmisă de Consiliul UE.
Recomandate
Sondajul IMAS indică o preferință pentru „echilibru” extern, nu pentru decizii geopolitice tranșante , ceea ce complică direcția strategică a Republicii Moldova în anii următori, potrivit Digi24 . Datele arată atât o respingere majoritară a unirii cu România, cât și un electorat împărțit când vine vorba de opțiuni precum UE sau NATO. Pe tema unirii cu România, 54% dintre respondenți ar vota „împotrivă” la un eventual referendum, în timp ce 33% ar vota „pentru”, conform aceluiași sondaj, citat de News.ro. Politica externă: aproape jumătate vor relații „echilibrate” cu Rusia și UE Întrebați despre orientarea politicii externe, 49% dintre cei chestionați spun că Republica Moldova ar trebui să aibă o abordare „echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Alte opțiuni menționate în sondaj: 29% ar prefera o orientare pro-europeană; 12% ar prefera o orientare pro-Rusia; 5% ar prefera o orientare „pro-unire cu România”; 5% nu știu sau nu răspund. Referendumuri posibile: UE are majoritate relativă, NATO este respins În scenariul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 48% ar vota „pentru”, iar 34% „împotrivă”. În schimb, la un referendum privind NATO, 24% ar vota „pentru”, iar 58% „împotrivă”, potrivit datelor prezentate. Percepția influenței Rusiei: societate împărțită Sondajul surprinde și percepția asupra influenței Rusiei în Republica Moldova: 40% o consideră „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o văd „foarte slabă” sau „destul de slabă”. Cum a fost făcut sondajul Cercetarea a fost realizată de IMAS în perioada 10–20 iunie, la comanda Independent News, pe un eșantion de 1.015 respondenți (18 ani și peste), reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile au fost făcute la domiciliu, în limbile română și rusă, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3,1%. [...]
Resturile dronei doborâte de un F-16 au căzut într-o zonă agricolă nelocuită , între localitățile Padina și Pogoanele, iar autoritățile spun că, până acum, nu există date despre victime sau pagube materiale, potrivit Digi24 . Prefectul județului Buzău, Leonard Dimian , a declarat în direct la Digi24 că drona a fost doborâtă deasupra județului, iar resturile au ajuns pe câmp, într-o zonă „în totalitate” nelocuită. El a spus că se deplasează la fața locului împreună cu autoritățile pentru a evalua situația și pentru a verifica dacă au fost produse pagube. Ce au verificat autoritățile și ce nu se știe încă Dimian a precizat că populația a fost avertizată prin sistemul IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), iar echipele din teren urmează să stabilească perimetrul exact în care au căzut resturile. „N-aș putea să vă spun cu exactitate, pentru că acum suntem în drum spre zona respectivă să identificăm raza unde au căzut aceste resturi de dronă.” Prefectul a mai spus că, din informațiile pe care le are la acel moment, nu au fost raportate pagube „nici de ordin material, nici de alt ordin”, dar verificările erau în desfășurare. Context: RO-ALERT și doborârea dronei În județul Buzău a fost emis vineri un mesaj RO-ALERT privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat că o dronă aflată în spațiul aerian național a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român de pe un avion F-16, menționând că zona era nelocuită și că echipele instituțiilor competente cercetează incidentul pentru a stabili detaliile. [...]
Legea promulgată de Nicușor Dan scurtează la o lună decontarea surplusului de energie pentru prosumatori , schimbare care poate îmbunătăți fluxul de numerar al gospodăriilor și firmelor cu panouri fotovoltaice și le dă mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse, potrivit Libertatea . Actul normativ modifică Legea energiei și vine după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea depusă anul trecut asupra proiectului. Noile prevederi vizează atât modul de compensare a energiei livrate în rețea, cât și posibilitatea utilizării surplusului pentru alte locuri de consum. Ce se schimbă pentru prosumatorii persoane fizice cu instalații de până la 27 kW Pentru persoanele fizice cu sisteme fotovoltaice de până la 27 kW, legea introduce decontarea lunară a energiei livrate în surplus în rețea, în locul termenului actual de 24 de luni. În plus, prosumatorii pot compensa energia produsă în exces cu consumul de la alte proprietăți, indiferent de zona de distribuție, cu condiția ca toate locurile de consum să fie alimentate de același furnizor . Dacă furnizorul este același, sumele rezultate din compensare pot fi folosite și pentru plata facturilor la gaze naturale . Reguli pentru instalații între 27 și 200 kW și pentru 200–400 kW Pentru prosumatorii cu instalații între 27 și 200 kW se introduce, de asemenea, decontarea lunară a energiei livrate în rețea. Surplusul poate fi folosit pentru compensarea consumului în alte locuri de consum dacă acestea au același furnizor și același distribuitor . Pentru persoanele juridice cu instalații între 200 și 400 kW, legea prevede regularizare financiară pentru energia livrată în rețea, remunerată la prețul mediu ponderat al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) (piața unde energia se tranzacționează pentru livrare a doua zi). De ce a considerat CCR că modificările sunt justificate Curtea Constituțională arată, în motivare, că modificările urmăresc reducerea impactului asupra pieței de energie și clarificarea drepturilor prosumatorilor, inclusiv în contextul în care unii prosumatori persoane fizice ajungeau să aștepte până la 24 de luni pentru banii aferenți surplusului livrat în rețea, în timp ce aveau obligația de plată pentru consumul de energie și gaze la alte proprietăți. „Curtea constată că modificările (...) reducerea impactului asupra pieței și a costurilor se referă inclusiv la prosumatorii persoane fizice care sunt în situația de a nu-și primi banii pe facturi în termenul inițial prevăzut de lege de 24 de luni (...)”, arată CCR. CCR mai precizează că legea introduce explicit posibilitatea ca prosumatorii persoane fizice cu instalații de cel mult 27 kW să aleagă între compensarea cantitativă și regularizarea financiară , și că noua reglementare stabilește o clasificare mai clară a prosumatorilor (0–200 kW, 200–400 kW, peste 400 kW). Câți prosumatori sunt în România Conform datelor ANRE citate, la finalul lunii mai erau înregistrați 346.194 de prosumatori în România, cu o putere instalată totală de 3.897 MW . Dintre aceștia, aproximativ 114.780 dețin și sisteme de stocare a energiei, adică aproape o treime din total. Noile prevederi sunt prezentate ca o simplificare a mecanismului de compensare și o creștere a flexibilității pentru proprietarii de panouri fotovoltaice, prin decontare mai rapidă și posibilitatea de a folosi surplusul pentru mai multe locuri de consum. [...]
Un cutremur de 3,3 în Vrancea readuce în atenție frecvența seismelor mici din iulie. Potrivit Antena 3 , seismul s-a produs vineri dimineață, 24 iulie, la ora 5:19, în zona seismică Vrancea , județul Buzău, conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) , preluate de Agerpres. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 109,3 kilometri. Epicentrul a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: 47 km sud de Buzău, 53 km sud de Focșani, 70 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km est de Brașov și 76 km nord-est de Ploiești. Context: iulie, o lună cu activitate seismică repetată De la începutul lunii iulie, în România s-au produs 15 cutremure, cu magnitudini între 2 și 3,4, potrivit datelor citate. În același context, cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs pe 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, invocând efecte directe asupra costurilor de finanțare și a încrederii investitorilor , potrivit Libertatea . Întrebat dacă este pregătit să asigure interimatul la Palatul Victoria până la finalul anului, Bolojan a respins scenariul și a cerut o soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic. Într-o conferință de presă susținută joi, 23 iulie, Bolojan a spus că „nu cred că se pune această problemă” în privința unui interimat prelungit și a argumentat că un executiv cu mandat deplin ar trebui să „garanteze politicile predictibile” și să ofere asigurări agențiilor de rating că măsurile începute vor continua. „Avem nevoie de menținerea și de creșterea gradului de încredere […] pentru că asta înseamnă dobânzi mai mici pe care le plătește România, dobânzi mai mici pe care le plătesc companiile în piață și lucruri mai bune pentru cetățeni”. De ce contează: legătura dintre criza politică și costul banilor Mesajul central al premierului interimar este că prelungirea interimatului riscă să afecteze predictibilitatea politicilor publice, cu impact în lanț asupra: percepției de risc a României în fața agențiilor de rating; dobânzilor la care se împrumută statul; dobânzilor din piață pentru companii, prin efectul de contagiune al costului suveran. Bolojan nu a detaliat, în declarațiile citate, un mecanism concret prin care se poate ajunge rapid la un guvern „plin”, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu au ajuns la un consens. „Dacă mâine aș pleca, nu se rezolvă nicio problemă” Întrebat de ce nu pleacă din fruntea Guvernului, Bolojan a susținut că nu el a declanșat criza și că o eventuală demisie nu ar debloca situația. „Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie”. El a mai spus că discuțiile despre „blocarea” unor funcții ar trebui evitate și a cerut „mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate” pentru a ajunge la o formulă de guvern stabil. Contextul blocajului: guvern demis, negocieri fără rezultat Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după ce PSD i-a retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Moțiunea depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar de atunci România nu are un guvern cu puteri depline. Negocierile și consultările de la Cotroceni au produs mai multe variante care au eșuat (inclusiv nominalizările Eugen Tomac și Adrian Veștea), iar ulterior PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Ultima rundă de negocieri menționată a avut loc pe 13 iulie, fără rezultat, iar președintele Nicușor Dan nu a exclus alegerile anticipate. În acest context, Libertatea notează că Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, programată să înceapă pe 1 septembrie. [...]
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău , spune că a contestat în instanță amenda de 104.832 de lei (aprox. 105.000 de lei) primită de la AMEPIP , invocând că sancțiunea îi impută întârzieri acumulate înainte de preluarea mandatului , potrivit Digi24 . Miza cazului ține de modul în care se stabilește răspunderea pentru blocaje în guvernanța corporativă a companiilor de stat și de riscul ca sancțiunile să fie aplicate fără delimitarea clară a perioadelor de mandat. AMEPIP (autoritatea care supraveghează guvernanța corporativă a companiilor de stat și verifică respectarea regulilor de selecție a administratorilor) l-a amendat pe Darău pentru întârzieri în finalizarea procedurilor de selecție a administratorilor la cinci companii de stat, cu termen invocat 31 martie. Disputa: cine răspunde pentru întârzierile „moștenite” Darău afirmă că a devenit ministru pe 23 decembrie 2025, iar până la termenul invocat de AMEPIP ar fi trecut 98 de zile, în timp ce întârzierile reclamate ar fi fost deja acumulate, în unele cazuri, de aproape doi ani și ar fi traversat mandatele a „3-4 miniștri diferiți”. În mesajul publicat pe Facebook, ministrul interimar susține că sancțiunea ar include „sute de zile” în care „nici măcar nu eram ministru” și contestă ideea că „răspunderea și culpa se moștenesc odată cu mandatul”. Ce invocă ministrul despre rolul AMEPIP în proceduri Potrivit lui Darău, după preluarea mandatului ar fi reorganizat procedurile și ar fi emis ordine pentru modificarea comisiilor de selecție, inclusiv pentru a introduce experții solicitați de AMEPIP, iar comisiile și-ar fi reluat activitatea. El mai susține că, în unele proceduri, AMEPIP ar fi avut obligații legale fără de care selecțiile nu puteau continua, inclusiv desemnarea reprezentanților în comisii într-un termen scurt, termen care ar fi fost depășit „peste două luni” în unele cazuri. De asemenea, Darău afirmă că AMEPIP ar fi reziliat contractul cu expertul independent obligatoriu, fără de care selecțiile nu puteau continua legal, și că ar exista procese-verbale ale comisiilor privind amânări și neparticiparea reprezentanților desemnați de AMEPIP. Ce urmează Ministrul interimar spune că a contestat amenda în instanță. Din informațiile disponibile în articol, nu sunt prezentate, în acest stadiu, detalii despre calendarul procesului sau poziția AMEPIP la acuzațiile formulate de Darău. [...]
