Știri
Știri din categoria Externe
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia, care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews. Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis.
Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova.
Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate.
În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc.
Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei.
Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE.
Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională.
Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă.
Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport.
Recomandate
Intenția noului premier de la Chișinău de a veni prima dată la București riscă să fie amânată de blocajul politic din România , în condițiile în care Vasile Tofan spune că și-ar dori ca prima vizită externă să fie în România, dar admite că „situația politică este un pic mai complicată” decât la Chișinău, potrivit news.ro . Tofan, care urmează să depună miercuri jurământul, a făcut declarațiile marți seara, într-o emisiune TV, după ce în aceeași zi a obținut votul de încredere în Parlament pentru cabinetul său. În răspunsul despre prima deplasare externă, premierul a indicat România, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări. „Încă nu am agreat prima vizită. Eu cred că avem un parteneriat strategic cu România. Eu mi-aș dori să fie România.” Totuși, el a sugerat că organizarea vizitei ar putea fi mai dificilă în acest moment, făcând trimitere la blocajul politic de la București, unde există în continuare un guvern interimar, pe fondul dificultăților de formare a unei noi coaliții guvernamentale. Bruxelles, a doua destinație menționată Tofan a mai spus că o a doua destinație importantă ar fi Bruxelles. Cetățenie română și moldovenească Întrebat ce cetățenii are, premierul a declarat că are două: a Republicii Moldova și a României. El a susținut că „mai mult de o treime” dintre moldoveni au și cetățenie română și a adăugat că și-a obținut cetățenia română „foarte târziu și cu mare noroc”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În PROfunzime ” de la ProTV Chișinău, disponibilă online aici . [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
Avantajul Rusiei la rachete balistice prelungește fereastra de presiune asupra Ucrainei și Occidentului, într-un moment în care Moscova pare să evite costul politic al unei noi mobilizări , potrivit Digi24 . Analiza indică o problemă operațională și industrială: Rusia poate lansa rachete balistice mai repede decât pot Ucraina și aliații săi să asigure interceptorii necesari pentru a le opri. Duminică, Rusia a bombardat Kievul timp de cinci ore cu aproximativ 40 de rachete balistice și hipersonice (inclusiv Iskander-M și Zircon), însoțite de peste 100 de drone; apărarea ucraineană a interceptat o parte, dar suficiente au trecut pentru a provoca victime civile și pagube în mai multe cartiere, scrie TVP World . De ce contează: o breșă de apărare care nu poate fi acoperită rapid În faza actuală a războiului, campania terestră a Rusiei își pierde avântul, iar atacurile ucrainene pătrund tot mai adânc în spatele frontului militar și economic al Moscovei. Totuși, Rusia păstrează un avantaj: ritmul de lansare a rachetelor balistice depășește capacitatea actuală a aliaților Ucrainei de a furniza interceptori. Rachetele balistice sunt mai greu de contracarat decât dronele sau rachetele de croazieră, pentru că se deplasează mai repede și la altitudini mai mari, apoi coboară abrupt spre țintă, reducând timpul de reacție al apărării. Rusia le folosește în atacuri „stratificate”, în care dronele ieftine și țintele-momeală epuizează apărarea aeriană înainte ca rachetele balistice să lovească ținte considerate valoroase. Constrângerea industrială: interceptori scumpi și producție limitată Ucraina poate doborî majoritatea dronelor și multe rachete de croazieră, dar performanța împotriva balisticelor este „considerabil mai slabă”. În prima săptămână din iulie, potrivit unei evaluări a Atlantic Council citate în material, Ucraina ar fi interceptat patru din 49 de rachete balistice, iar Rusia ar urma să lanseze peste 1.000 în acest an, aproape de 15 ori mai mult decât totalul din 2023. Singura apărare descrisă ca eficientă în mod constant împotriva rachetelor balistice rusești este Patriot PAC-3 , de fabricație americană, cu un cost de aproximativ 4 milioane de dolari pe rachetă (aprox. 18 milioane lei). Sistemul este cerut simultan și de SUA, și de aliați din Europa și Orientul Mijlociu, ceea ce accentuează competiția pentru o producție occidentală limitată. Lockheed Martin dezvoltă o versiune mai ieftină, însă Reuters a raportat că producția inițială ar putea începe abia peste trei ani. Miza politică: amânarea mobilizării și presiune asupra Occidentului Analiza susține că acest avantaj îi oferă lui Vladimir Putin un răgaz înaintea unei decizii politice cu cost intern ridicat: o nouă mobilizare. O mobilizare ar aduce soldați suplimentari, dar ar extinde războiul la milioane de familii rusești; evitarea ei ar proteja „înțelegerea internă”, adică menținerea populației urbane din Moscova și Sankt Petersburg în afara războiului. În paralel, campania aeriană are și o țintă strategică externă: mesajul către Washington și Europa că Rusia poate continua atacurile, că Ucraina nu poate fi protejată complet și că sprijinul occidental ar crește riscurile pentru europeni. Materialul notează și o dimensiune sezonieră: un posibil nou asalt de iarnă asupra sistemului energetic ucrainean, care ar face infrastructura tot mai greu de reparat pe măsură ce se apropie iarna. Context: pierderi mari, câștiguri teritoriale modeste Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a concluzionat luna aceasta că Rusia a pierdut inițiativa militară, potrivit articolului. CSIS estimează aproximativ 1,4 milioane de victime pe câmpul de luptă din februarie 2022, inclusiv între 400.000 și 450.000 de morți, iar pierderile lunare din 2026 (30.000–34.000) ar fi putut depăși recrutarea de aproximativ 27.000 de soldați pe lună. În același timp, câștigurile teritoriale sunt descrise ca modeste: Rusia ar fi cedat în total aproximativ 400 km² în aprilie și mai, iar avansul spre marile orașe din Donbas ar fi de 50–90 de metri pe zi. Ucraina, la rândul ei, lovește logistica, rafinăriile, aerodromurile, fabricile militare și rutele de aprovizionare, inclusiv în Crimeea, făcând peninsula „din ce în ce mai greu de apărat și mai costisitoare de aprovizionat”. „Situația Ucrainei în război s-a îmbunătățit în ansamblu. Este prematur să o numim un punct de cotitură.” Ce urmează: fereastra toamnă–iarnă și decizia politică de la Moscova Potrivit analizei, niciunul dintre proiectele occidentale aflate în derulare nu poate proteja pe deplin Ucraina în această toamnă și iarnă, ceea ce îi oferă Rusiei un stimulent să exploateze „breșa” acum. În plan intern, materialul indică faptul că Duma de Stat organizează alegeri în perioada 18–20 septembrie, iar rapoartele despre discuții privind un nou val de mobilizare din octombrie rămân neconfirmate. Textul sugerează că doar dacă escaladarea eșuează ar deveni probabilă o mobilizare treptată sau parțială, în timp ce o mobilizare totală este prezentată ca și mai puțin probabilă, din cauza constrângerilor de instruire, echipare și comandă. [...]
Propaganda pro-Kremlin ridică miza mobilizării interne , cerând implicarea „sectorului civil” și a „marilor companii” în efortul de război și avertizând public împotriva oricărei încercări de răsturnare a puterii, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene asupra Crimeei și infrastructurii ruse, potrivit HotNews . În emisiuni recente de la Rossia-1, principalul post public de la Moscova, comentatorii pro-Kremlin au îndemnat populația să „își apere țara” și au susținut că Ucraina urmărește să submineze încrederea în guvernul rus, motiv pentru care rușii „nu ar trebui să ia în calcul” răsturnarea acestuia, conform unei analize realizate de Russian Media Monitor , organizație non-profit din SUA care monitorizează presa din Rusia. Presiune pe logistică și energie: Crimeea, în prim-plan Moderatorul Vladimir Soloviov a încercat să minimalizeze situația din Crimeea și a „podului terestru” către peninsula ocupată, insistând că „nu există nicio panică”, deși „situația este dificilă”. El a vorbit despre poduri distruse și atacuri asupra autocamioanelor, dar a susținut că Rusia a găsit rute ocolitoare și că aprovizionarea Crimeei continuă, chiar dacă persistă probleme precum criza de benzină. Materialul notează că atacurile ucrainene cu drone au lovit în ultimele luni Crimeea, rutele de aprovizionare și infrastructura energetică a Rusiei, iar peninsula ocupată ar resimți puternic efectele, inclusiv prin dificultăți de alimentare cu energie electrică. „Un nou tip de război” și apel la industrie Soloviov a avertizat că rușii ar trebui să se pregătească pentru atacuri care i-ar putea lăsa fără încălzire iarna aceasta și a descris conflictul drept „un nou tip de război”, susținând că doctrine militare considerate standard nu mai funcționează. „Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără sectorul civil. Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără marile companii.” El a cerut creșterea „masivă” a producției de armament, cu accent pe echipamente moderne, și a spus că Rusia are nevoie urgentă de interceptori de drone „în cantități mari”. Totodată, a avertizat că Ucraina ar urma să lanseze rachete balistice către Rusia. Mesaj de descurajare a contestării puterii: „mult sânge vărsat” În aceeași emisiune, Alexei Kondratiev, membru al Consiliului Federației, a îndemnat civilii să participe la organizarea unităților locale de apărare antiaeriană și a susținut că „nu contează” dacă o persoană este „rănită, bolnavă sau infirmă”. Soloviov a adăugat că, în opinia sa, nu ar conta nici vârsta sau sexul. Kondratiev a legat explicit presiunea externă de riscul instabilității interne și a cerut populației să nu ia în calcul răsturnarea guvernului. „Orice revoluție din țara noastră s-a încheiat întotdeauna cu moartea unei națiuni și cu mult sânge vărsat. Nu ar trebui să cedăm în fața acestui lucru.” Context: justificarea atacurilor, din perspectiva Kievului HotNews mai arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile cu drone asupra Rusiei urmăresc un răspuns „proporțional” la loviturile ruse asupra Ucrainei, dar și aducerea războiului pe teritoriul Rusiei pentru a pune presiune pe Moscova să accepte negocieri de pace. [...]
