Știri
Știri din categoria Externe
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia, care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews. Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis.
Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova.
Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate.
În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc.
Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei.
Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE.
Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională.
Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă.
Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Publicarea în timp real a unor imagini cu operațiuni Mossad în Iran a fost gândită ca o tactică de „supraîncărcare” a aparatului de securitate iranian , pentru a-l împinge spre arestări în masă care să îngreuneze identificarea agenților reali, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații atribuite fostului șef al Mossad, David Barnea , scurse dintr-o intervenție în fața unui public restrâns. În centrul episodului se află decizia neobișnuită a Mossad de a publica, în iunie 2025, mai multe videoclipuri cu agenți acționând împotriva regimului din Iran. Publicația notează că materialele video au fost lansate în ziua de 13 iunie 2025 și au prezentat rolul co-lider al Mossad, alături de aviația israeliană, într-o lovitură preventivă asupra rachetelor balistice și apărării antiaeriene ale Iranului. Din perspectiva filmărilor, operațiunile ar fi inclus folosirea de drone lansate din interiorul Iranului, cu fețele agenților acoperite. Miza operațională: arestări în masă ca „ecran” pentru agenți Barnea a spus, conform relatării, că publicarea deliberată a videoclipurilor urmărea să declanșeze arestări pe scară largă și să facă mai dificil pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) să distingă între agenți reali și persoane fără legătură cu Mossad. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât să nu poată distinge grâul de neghină și, în cele din urmă, să-i elibereze pe toți.” În același context, fostul șef al Mossad a afirmat că Iranul „a eliberat toți deținuții”. The Jerusalem Post precizează că declarațiile ar fi fost distribuite într-un material video de Yediot Ahronot, iar publicația israeliană spune că i-a confirmat autenticitatea. Cifra invocată: 21.000 de arestări într-o singură zi Potrivit lui Barnea, IRGC ar fi arestat 21.000 de persoane în a doua zi a luptelor. Argumentul său a fost că, la un asemenea volum, chiar și dacă ar fi fost prinși „unul sau doi” agenți, autoritățile ar fi ajuns să elibereze oamenii, pentru că „poveștile” ar fi devenit imposibil de diferențiat. Barnea a mai susținut că multe dintre persoanele arestate sau executate de IRGC ca „agenți Mossad” nu ar fi avut, de fapt, legătură cu agenția. În plus, el a afirmat că „aproape toți” agenții Mossad nu au fost prinși și că, la finalul operațiunii din iunie 2025, a transmis public un mesaj de sfidare către IRGC: „Vom [continua să] fim acolo, așa cum am fost acolo.” Context: operațiuni coordonate și utilizarea dronelor Articolul amintește că Iranul mai acuzase anterior Mossad de folosirea dronelor, inclusiv într-un atac asupra facilității de la Karaj, în iunie 2021. În cazul operațiunii din iunie 2025, publicația susține că ulterior s-a confirmat utilizarea unui „întreg depozit” de drone pentru atacuri și sabotaj, alături de vehicule telecomandate și agenți umani implicați inclusiv în asasinate. The Jerusalem Post mai notează că, în septembrie 2025, a relatat „în exclusivitate” că zeci de femei din Mossad ar fi pătruns în Iran și ar fi operat la sol în timpul atacurilor Israelului asupra programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului, iar Barnea ar fi trimis simultan sute de agenți sau persoane operate de agenți în misiuni coordonate. În lectura publicației, explicațiile lui Barnea ar închide „misterul” privind motivul pentru care Mossad și-ar fi asumat riscul de a difuza în timp real fragmente din acțiuni care, în mod normal, rămân complet clandestine. [...]
Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]
Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]
