Știri
Știri din categoria Diverse

Administrația Trump introduce taxe vamale de 50% pe o listă extinsă de produse canadiene, o mișcare care ridică direct costurile pentru importatori și complică lanțurile de aprovizionare în America de Nord, potrivit Digi24. Noile tarife vizează de la bunuri de consum (vin, crose de hochei) până la produse industriale precum cimentul.
Măsura ar urma să intre în vigoare peste 30 de zile și este prezentată ca o escaladare majoră a tensiunilor comerciale dintre SUA și Canada. Deși Trump a invocat public „aerul murdar” din fumul incendiilor de vegetație din Canada, documentele oficiale semnate luni nu menționează acest motiv.
Pe lista produselor vizate intră, între altele, vinul, crosele de hochei și cimentul, relatează BBC (citată de Digi24). În același timp, mai multe exporturi strategice canadiene sunt exceptate, inclusiv:
Tarifele se aplică produselor vizate indiferent dacă erau sau nu acoperite de acordul de liber schimb dintre Canada, SUA și Mexic (USMCA).
Premierul canadian Mark Carney a spus că Ottawa este pregătită să „intensifice” negocierile comerciale cu SUA în următoarele săptămâni și a acuzat Washingtonul de acțiuni unilaterale care încalcă USMCA.
„Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni comerciale unilaterale ale SUA, începută odată cu impunerea unor taxe vamale care încalcă în mod direct Acordul Canada–Statele Unite–Mexic.”
Carney a făcut referire și la „amenințările la adresa suveranității Canadei”, pe fondul declarațiilor repetate ale lui Trump că țara vecină ar trebui să devină al 51-lea stat american.
Noile taxe se adaugă unor tarife deja în vigoare între cele două țări. În prezent, SUA aplică taxe cuprinse între 15% și 50% pentru oțelul, aluminiul și cuprul canadiene, un tarif de 35% pentru lemnul de rășinoase și o taxă de 25% pentru componentele auto care nu sunt fabricate în SUA. Canada, la rândul ei, aplică taxe de retorsiune de 25% pentru anumite importuri americane de oțel, aluminiu și vehicule.
În domeniul auto, administrația Trump susține că Ottawa percepe taxe pentru vehiculele și componentele americane care nu sunt acoperite de USMCA, iar Trump consideră practica „nerezonabilă”. În paralel, rămân surse de fricțiune și sistemul canadian de gestionare a pieței lactatelor (cu tarife ce pot depăși 300% pentru importurile peste cote), respectiv boicotul băuturilor alcoolice americane introdus anul trecut de majoritatea provinciilor canadiene.
Pe fondul acestor tensiuni, SUA au decis la începutul anului să nu prelungească în forma actuală USMCA; Canada și Mexicul cer reînnoirea, în timp ce Washingtonul vrea renegocierea, deși acordul continuă să funcționeze printr-un mecanism de reînnoire anuală.
Recomandate

Avertismentul unui fost șef al CIA indică un risc de instabilitate geopolitică ce poate amplifica volatilitatea economică dacă alegerile „midterms” din SUA reduc puterea internă a președintelui Donald Trump, potrivit Bild . Leon Panetta , fost director al CIA și fost secretar al Apărării, susține că un Trump „slăbit” pe plan intern ar putea deveni mai agresiv în politica externă, cu potențiale beneficii pentru lideri autoritari din Moscova și Beijing. Materialul plasează miza în jurul alegerilor din 3 noiembrie, când democrații ar putea câștiga Congresul. În acest scenariu, Panetta afirmă că președintele ar deveni un „președinte pe termen scurt”, iar democrația americană ar intra „probabil” într-un blocaj pentru următorii doi ani. De ce contează: slăbirea internă, presiune externă mai mare Potrivit lui Panetta, reducerea marjei de manevră în politica internă ar putea împinge administrația americană spre o linie externă mai dură, într-un context pe care publicația îl descrie drept „o lume în criză”. În logica avertismentului, o SUA percepută ca vulnerabilă ar crea spațiu de manevră pentru adversari strategici. Rusia, Ucraina și semnalul de „slăbiciune” Panetta îl acuză pe Trump de o abordare prea conciliantă față de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în special în legătură cu războiul din Ucraina . În interviul citat de Bild, el spune: „Trump a capitulat, în esență, în fața lui Putin – mai ales în războiul din Ucraina!” Fostul șef al CIA avertizează că Putin „simte slăbiciunea” SUA și că aceasta „înseamnă probleme”, susținând că obiectivul principal al liderului rus ar fi „subminarea” Statelor Unite. Totodată, Panetta spune că nu înțelege de ce Trump îl atacă frecvent pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, în timp ce ar acționa practic ca un „portavoce” pentru Putin, pe care îl indică drept agresor. Ce urmează Articolul leagă direct evoluțiile de rezultatul alegerilor „midterms” din 3 noiembrie. În lipsa altor detalii în fragmentul disponibil, rămâne neclar ce măsuri concrete ar anticipa Panetta din partea administrației americane, dincolo de avertismentul general privind o posibilă escaladare a politicii externe. [...]

Kremlinul încearcă să mute negocierile de pace într-un format care implică direct Europa , pe fondul discuțiilor despre reluarea tratativelor în noiembrie, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care susține că „nu este suficient” ca Rusia să discute doar cu Kievul. Ușakov a declarat că Europa ar trebui inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, argumentând că poziția sa „ar putea fi crucială”, în condițiile în care statele europene susțin Ucraina. Declarațiile au fost relatate de Reuters, potrivit Agerpres, conform aceleiași surse. În același interviu, consilierul de la Kremlin a afirmat că SUA nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace. El a făcut referire la o întâlnire din 2025, la Anchorage, între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, susținând că așteptările privind capacitatea Washingtonului de a „dicta” o soluție nu s-au confirmat. Ce format de negocieri indică Moscova și ce calendar apare în declarații Ușakov a mai spus că Rusia este pregătită să reia discuțiile de pace în format trilateral – Rusia, Ucraina și SUA – după Ziua Unității Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 4 noiembrie. Declarația este prezentată ca o continuare a comentariilor recente ale Kremlinului privind disponibilitatea lui Putin de a relua discuțiile cu Ucraina, mediate de SUA, „chiar de luna viitoare”. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească „la nivel tehnic” în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , exprimându-și speranța că ulterior ar putea avea loc și o întâlnire la nivel de lideri. Context: rolul UE și discuțiile despre întâlniri la vârf După ce, inițial, UE a lăsat în seama lui Trump încercarea de a media o încetare a războiului, liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere privind discuții între Zelenski și Putin, iar Europa „ar urma să joace un rol” în acest proces, mai notează sursa. Ușakov a menționat și o posibilă întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump, precizând că pregătirile au început și că întrevederea ar urma să aibă loc în marja summitului APEC din China (18–19 noiembrie). În schimb, o întâlnire separată Putin–Trump, la Shenzhen, „nu a fost stabilită”, potrivit declarațiilor sale. [...]

Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]

DIGI mută startul Black Friday pe 5 noiembrie, o decizie care poate redistribui cererea înaintea vârfului de reduceri din piață , potrivit Mobilissimo . Operatorul a început deja promovarea campaniei și spune că ofertele vor viza atât clienții existenți, cât și pe cei care iau în calcul portarea sau contractarea de servicii noi. Campania ar urma să debuteze „spre seară” pe 5 noiembrie, cu puțin timp înainte de Black Friday la eMAG, o tactică pe care DIGI a folosit-o și în anii trecuți pentru a capta atenția consumatorilor înainte de perioada cu cele mai multe promoții din retail. Ce știm sigur despre campanie Din informațiile disponibile în acest moment, DIGI nu a publicat lista completă a ofertelor. Compania promite, însă, „cele mai mari reduceri” din acest an, iar promoțiile vor fi disponibile atât online, cât și în magazinele fizice ale operatorului. La ce tip de reduceri se așteaptă piața, pe baza precedentelor Mobilissimo notează că, dacă ne raportăm la campaniile anterioare, reducerile ar putea viza în special pachetele de servicii, cu mecanici de tip: oferte pentru abonamente de telefonie mobilă; promoții la internet fix și televiziune; beneficii temporare, precum 12 luni la jumătate de preț sau 6 luni gratuite, în funcție de abonament și de condițiile promoției. Publicația precizează că nu este confirmat dacă aceste beneficii vor reveni și în 2026. În plus, telefoanele ar putea intra în campanie, dar modelele și nivelul reducerilor nu au fost încă detaliate. Ce urmează Data de 5 noiembrie rămâne reperul pentru detaliile finale: atunci ar urma să fie făcute publice informațiile concrete despre reduceri și despre serviciile eligibile. În lipsa unei liste oficiale de oferte, așteptările privind structura promoțiilor rămân, deocamdată, la nivel de estimare pe baza edițiilor precedente. [...]

Traian Băsescu susține că noul Executiv va funcționa cu un centru de comandă politic în PSD , ceea ce poate complica predictibilitatea deciziilor guvernamentale într-un cabinet fără majoritate stabilă, potrivit Stirile Pro TV . Fostul președinte afirmă că „stăpânul Guvernului” va fi Sorin Grindeanu , care ar urma să transmită direcțiile către miniștri prin vicepremierul Neacșu. Declarațiile vin în contextul învestirii noului Executiv, despre care Băsescu spune că este „minoritar”, în sensul că nu are „o majoritate permanentă în Parlament”. În această formulă, el consideră că PSD „își asumă responsabilitatea” pentru rezolvarea dificultăților în care „ei au băgat țara”, cu riscul de a „plăti factura”, dacă apar costuri politice sau sociale. Cum ar arăta, în viziunea lui Băsescu, lanțul de decizie în Guvern Băsescu descrie un mecanism în care decizia efectivă nu se oprește la Palatul Victoria, ci este controlată politic: „Stăpânul Guvernului va fi Sorin Grindeanu, dar nu direct, ci prin viceprim-ministrul Neacșu, care e experimentat. Prin Neacșu, Grindeanu le va transmite miniștrilor ce e de făcut.” În aceeași logică, fostul șef al statului spune că, „din când în când”, Grindeanu ar urma să cheme miniștrii „la partid”, „ca să se știe cine e jupânul”, adăugând că acest lucru „a și făcut”. Riscuri de tensiune internă: premierul, posibilă țintă politică Băsescu afirmă că nu exclude ca, la un moment dat, Luca Niculescu, premierul, „să devină ținta” lui Sorin Grindeanu. El susține că Niculescu „a acceptat să fie premierul PSD-ului” și că ar fi avut „libertate de la președinte” să aleagă varianta de guvernare, dar „a mers pe varianta PSD”. Relația Nicușor Dan – PSD și miza „nesuspendării” Fostul președinte mai spune că președintele Nicușor Dan „a jucat siguranța nesuspendării” și că ar fi dorit un guvern PSD deoarece ar avea în PSD „un aliat” care l-ar proteja de riscul suspendării „pe care o tot vântură AUR”. În opinia lui Băsescu, dacă nu ar fi reușit să-și facă un aliat din PSD, riscul suspendării ar fi fost „destul de mare”. Totodată, el afirmă că PSD nu poate fi „un partener de nădejde” pe termen lung și anticipează că „la un moment dat, se va rupe lanțul de iubire” dintre Nicușor Dan și PSD, mai ales dacă „s-ar agrava situația socială”, caz în care PSD ar căuta „orice formă de ieșire din responsabilitate” și ar putea arunca vina și spre președinte, și spre premier. [...]

Armura compozită „Space Armor” a Atomic-6 a intrat pentru prima dată în utilizare pe orbită , într-un test operațional care vizează reducerea riscului de avarii la sateliți din cauza deșeurilor spațiale, potrivit Interesting Engineering . Tehnologia a fost instalată pe nava Starburst-1 a Portal Space Systems , lansată cu o rachetă SpaceX Falcon 9, în misiunea Bandwagon-5 de la Cape Canaveral, Florida. Miza este una practică: în jurul Pământului există nu doar sateliți scoși din uz și trepte de rachetă abandonate, ci și milioane de fragmente mici care se deplasează cu viteze relative foarte mari. Chiar și un fragment minuscul poate produce daune majore la impact, iar bucățile mici sunt, în general, imposibil de urmărit și evitat. De ce contează: protecție fără „efect secundar” de fragmentare Atomic-6 susține că „Space Armor” este proiectată să absoarbă impactul unor particule mici fără să genereze, la rândul ei, fragmente suplimentare – o problemă asociată cu unele soluții clasice de protecție. Articolul compară nevoia de astfel de sisteme cu o „vestă antiglonț” pentru nave spațiale, pe fondul aglomerării orbitelor. Ca exemplu de energie la impact, publicația indică o sferă de aluminiu cu diametrul de 3 mm care ar lovi la 7 km/s (aprox. 25.200 km/h), un scenariu în care energia cinetică ar fi comparabilă, ca ordin de mărime, cu energia la gura țevii a unor muniții de pistol puternice (deși fizica impactului la hiperviteză diferă). Cum se poziționează față de „scutul Whipple” Materialul trece în revistă și „Whipple Shield”, una dintre cele mai folosite soluții: un strat exterior „sacrificabil”, separat de corpul navei, care fragmentează și vaporizează parțial proiectilul, iar un perete posterior absoarbe norul rezultat. Limita menționată este că, deși eficient, acest tip de protecție poate produce resturi suplimentare și poate crește dimensiunea și volumul navei. În contrast, Atomic-6 descrie soluția sa ca fiind relativ subțire și ușoară. Compoziția plăcilor este proprietară, însă compania indică un proces specializat de fabricație „fibră–rășină”, specific materialelor compozite (fibre de armare într-o matrice polimerică). Un alt element relevant operațional: armura este descrisă ca „transparentă” la radiofrecvență, ceea ce ar permite aplicarea inclusiv pe antene și echipamente de comunicații, nu doar pe „carcasa” principală. Ce urmează: testul din orbită, cu date din telemetrie Deși „Space Armor” a trecut prin teste la hiperviteză la sol, instalarea pe Starburst-1 este prezentată ca o ocazie de a evalua performanța în condiții reale. Potrivit articolului, Atomic-6 speră ca nava să fie lovită de deșeuri spațiale, pentru a putea surprinde impactul pe cameră și a analiza rezultatele prin telemetria de la bord. Într-o declarație pentru PR Newswire, CEO-ul Atomic-6, Trevor Smith, a spus: „Am demonstrat că plăcile Space Armor® pot rezista deșeurilor care se deplasează la viteze extraordinare fără a genera fragmente secundare dăunătoare.” „Acum, punem această tehnologie la lucru la bordul Starburst-1 al Portal, făcând un pas important către extinderea implementării și către un spațiu mai sigur și mai sustenabil.” [...]