Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump introduce taxe vamale de 50% pe o listă extinsă de produse canadiene, o mișcare care ridică direct costurile pentru importatori și complică lanțurile de aprovizionare în America de Nord, potrivit Digi24. Noile tarife vizează de la bunuri de consum (vin, crose de hochei) până la produse industriale precum cimentul.
Măsura ar urma să intre în vigoare peste 30 de zile și este prezentată ca o escaladare majoră a tensiunilor comerciale dintre SUA și Canada. Deși Trump a invocat public „aerul murdar” din fumul incendiilor de vegetație din Canada, documentele oficiale semnate luni nu menționează acest motiv.
Pe lista produselor vizate intră, între altele, vinul, crosele de hochei și cimentul, relatează BBC (citată de Digi24). În același timp, mai multe exporturi strategice canadiene sunt exceptate, inclusiv:
Tarifele se aplică produselor vizate indiferent dacă erau sau nu acoperite de acordul de liber schimb dintre Canada, SUA și Mexic (USMCA).
Premierul canadian Mark Carney a spus că Ottawa este pregătită să „intensifice” negocierile comerciale cu SUA în următoarele săptămâni și a acuzat Washingtonul de acțiuni unilaterale care încalcă USMCA.
„Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni comerciale unilaterale ale SUA, începută odată cu impunerea unor taxe vamale care încalcă în mod direct Acordul Canada–Statele Unite–Mexic.”
Carney a făcut referire și la „amenințările la adresa suveranității Canadei”, pe fondul declarațiilor repetate ale lui Trump că țara vecină ar trebui să devină al 51-lea stat american.
Noile taxe se adaugă unor tarife deja în vigoare între cele două țări. În prezent, SUA aplică taxe cuprinse între 15% și 50% pentru oțelul, aluminiul și cuprul canadiene, un tarif de 35% pentru lemnul de rășinoase și o taxă de 25% pentru componentele auto care nu sunt fabricate în SUA. Canada, la rândul ei, aplică taxe de retorsiune de 25% pentru anumite importuri americane de oțel, aluminiu și vehicule.
În domeniul auto, administrația Trump susține că Ottawa percepe taxe pentru vehiculele și componentele americane care nu sunt acoperite de USMCA, iar Trump consideră practica „nerezonabilă”. În paralel, rămân surse de fricțiune și sistemul canadian de gestionare a pieței lactatelor (cu tarife ce pot depăși 300% pentru importurile peste cote), respectiv boicotul băuturilor alcoolice americane introdus anul trecut de majoritatea provinciilor canadiene.
Pe fondul acestor tensiuni, SUA au decis la începutul anului să nu prelungească în forma actuală USMCA; Canada și Mexicul cer reînnoirea, în timp ce Washingtonul vrea renegocierea, deși acordul continuă să funcționeze printr-un mecanism de reînnoire anuală.
Recomandate
Canada își extinde sprijinul militar și energetic pentru Ucraina printr-un pachet de finanțare și producție de drone , pe fondul angajamentului celor două țări de a negocia un parteneriat de securitate și economic pe 100 de ani, potrivit Digi24 . Prim-ministrul canadian Mark Carney și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Canada, au semnat joi o declarație prin care Ottawa și Kievul se angajează să încheie un astfel de parteneriat pe termen foarte lung. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Componenta financiară: apărare aeriană și garanții pentru achiziția de gaz În aceeași zi, Carney a anunțat deblocarea a 350 milioane de dolari canadieni (218 milioane de euro, aprox. 1,09 miliarde lei) pentru furnizarea de mijloace de apărare aeriană Ucrainei. Potrivit informațiilor transmise, interceptorii urmează să fie furnizați printr-un program american deschis aliaților Ucrainei, destinat finanțării efortului de război. Separat, Canada va furniza „peste 430 milioane de dolari (268 milioane de euro, aprox. 1,34 miliarde lei) în garanții de credit pentru achiziția de gaz”, cu obiectivul de a ajuta Ucraina să treacă iarna, a declarat Carney la Calgary, în prezența lui Zelenski. Componenta industrială: producție de drone, cu livrări către Ucraina Canada și Ucraina au semnat și un „parteneriat pe termen lung” pentru producția de drone și sisteme antidrone. În cadrul acestui acord, o treime dintre dronele care vor fi produse în Canada — o producție care ar urma să ajungă la un milion de aparate în următorii doi ani — vor fi livrate Ucrainei, potrivit declarațiilor lui Carney, citate de Reuters. Context: modelul „100 de ani” și legătura cu diaspora ucraineană Kievul a semnat un parteneriat pe aceeași durată cu Londra în ianuarie 2025. În Canada trăiesc între 1,3 și 1,4 milioane de persoane de origine ucraineană, una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene din lume, mai notează informațiile preluate de Digi24. [...]
Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]
Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții , potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters. Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană. Ce arată mișcările diplomatice invocate În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters. Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor. De ce contează: incertitudinea rămâne, dar se schimbă așteptările Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică. Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri. [...]
Un incident tehnic a întârziat decolarea avionului Air Force One primit de Donald Trump din Qatar , după ce toboganul gonflabil de evacuare s-a declanșat cu puțin timp înainte de plecarea de la Baza Andrews, Maryland, potrivit Digi24 . Episodul ridică, dincolo de componenta politică a „cadoului”, o problemă operațională: astfel de defecțiuni pot bloca rapid un zbor prezidențial, unde procedurile de siguranță sunt stricte și greu de comprimat. Trump urma să plece spre Dallas, Texas, pentru Convenția Republicană de la jumătatea mandatului, conform ABC News , citată de Digi24. Înainte de îmbarcare, președintele le-a spus reporterilor că „se efectuază o verificare a toboganuluui”, estimând că va dura „aproximativ 15 minute”, și a susținut că zborul se poate desfășura în siguranță. Întrebat de ce este verificat toboganul și dacă există o problemă de securitate, Trump a spus că echipa vrea doar să se asigure că sistemul „funcționează perfect”. Publicația notează că, în mod obișnuit, toboganele de evacuare nu sunt testate prin desfășurare înainte de plecare, deoarece demontarea și repunerea lor după declanșare este un proces care necesită mult timp. „Da, sunt, altfel nu m-aș fi urcat în el”, a spus Trump, întrebat dacă avionul este sigur pentru zbor. Casa Albă a trimis la comentariile președintelui când a fost întrebată despre desfășurarea toboganului. Ulterior, toboganul a fost scos din avion și transportat cu o camionetă, iar aeronava a decolat spre Dallas, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Polonia își întărește protecția punctelor de frontieră cu Ucraina , după ce a evitat în cursul nopții o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele sale de trecere, pe fondul așteptărilor că Rusia va continua să vizeze astfel de obiective, potrivit Digi24 . Premierul polonez Donald Tusk a spus că amenințarea a fost prevenită „datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni”, declarație făcută într-o conferință de presă la Bratislava. Contextul imediat invocat de șeful guvernului de la Varșovia este un atac cu drone asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova , în regiunea Odesa, în urma căruia au murit două persoane. De ce contează: riscuri operaționale pe coridoarele de tranzit și securitatea flancului estic Mesajul lui Tusk indică o preocupare directă pentru securizarea infrastructurii de frontieră și a fluxurilor de trecere către Ucraina, într-un moment în care Polonia se așteaptă la „acțiuni similare” cu cele din Republica Moldova, care să vizeze punctele de trecere ale altor țări, inclusiv ale sale. Ce spune Tusk despre următoarele luni Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru posibile „provocări” din partea Rusiei, care a invadat Ucraina în 2022. El a mai afirmat că a primit „un raport destul de precis direct de la CIA” privind posibile evoluții „în lunile următoare”, fără să ofere detalii despre conținut. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât şi întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilităţi privind situaţia nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci şi de-a lungul flancului estic al UE.” În lipsa unor informații suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne neclar ce schimbări operaționale vor fi implementate imediat la frontieră, însă semnalul politic este că punctele de trecere vor rămâne în centrul planificării de securitate în perioada următoare. [...]
Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară , iar prelungirea provizoratului riscă să lase neacoperite cheltuieli curente în ultimele luni ale anului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la B1 TV, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că discuțiile pentru formarea unui nou guvern „sunt foarte importante” și a descris perioada drept „momente decisive pentru România”, argumentând că interimatul s-a prelungit prea mult pentru un sistem politic în care mecanismele guvernamentale nu sunt construite să funcționeze mult timp în acest regim. De ce contează: rectificarea bugetară, blocată la nivel de competențe Premierul interimar a indicat explicit rectificarea bugetară ca exemplu de decizie care nu poate fi luată de actualul executiv. În explicația sa, rectificarea este necesară atunci când, pe parcursul anului, unele ministere nu își previzionează corect cheltuielile și apar goluri de finanțare spre final de an. El a dat ca exemplu zona Sănătății, unde pot rămâne „descoperite” cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau pentru ambulanță, situații care, în mod uzual, sunt acoperite prin rectificarea făcută „în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie”. Potrivit lui Bolojan, guvernul interimar nu poate adopta această rectificare, deoarece ea se face prin ordonanță, iar actualul cabinet „nu are această competență”. Ce a spus despre varianta Luca Niculescu premier Întrebat despre posibilitatea ca Luca Niculescu să fie propus ca prim-ministru, Bolojan a afirmat că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre un astfel de nume și că, la întâlnirile instituționale avute (inclusiv CSAT), nu a fost avansată o propunere de premier. Despre Luca Niculescu, în prezent secretar de stat la Externe, Bolojan a spus că îl consideră „un profesionist al diplomației române” și a menționat rolul acestuia în gestionarea aderării României la OCDE, dar a subliniat că, în lipsa unei discuții oficiale despre nominalizare, nu poate face comentarii pe tema funcției de premier. Context: „nu mă agăț de scaun” Bolojan a mai declarat că nu urmărește să rămână în funcție, afirmând că și-a golit biroul „de patru luni” și că, în condiții de interimat prelungit, singura opțiune este să încerce să asigure funcționarea statului. În esență, mesajul său a fost că prelungirea interimatului nu este doar o problemă politică, ci una cu efecte administrative și bugetare imediate, în condițiile în care decizii precum rectificarea nu pot fi luate de actualul executiv. [...]
