Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate cântări în evaluarea de rating a României, în contextul în care agenția Fitch urmează să anunțe vineri dacă retrogradează sau nu țara la categoria „junk” (nerecomandată pentru investiții), potrivit Digi24.
Miza deciziei este una de încredere pentru finanțarea statului: Bolojan a spus că, în formarea unei evaluări de rating, trebuie luate în calcul atât ce s-a întâmplat până la data evaluării, cât și stabilitatea politică și perspectiva pentru anii 2027–2028.
În declarațiile făcute la Digi24, premierul a indicat trei repere pe care le consideră relevante pentru modul în care o agenție de rating evaluează o țară:
În acest cadru, el a susținut că România a plecat din 2025 „dintr-o situație foarte dificilă” și că au existat angajamente asumate față de Comisia Europeană și creditori pentru „corecții de deficite”, despre care afirmă că au fost făcute și respectate până acum.
Bolojan a legat riscul unei percepții negative de instabilitatea politică și de retorica publică privind reformele și cheltuielile. El a criticat ideea că dezechilibrele pot fi corectate fără costuri sociale, în condițiile unor cheltuieli „mai mari cu 20–30% decât ne putem permite”, potrivit declarațiilor citate de Digi24.
Întrebat direct dacă se așteaptă la o retrogradare, premierul a spus că nu a afirmat acest lucru, dar a avertizat că instabilitatea politică și declarațiile care contestă măsurile luate pot duce la „o perspectivă îngrijorătoare” privind evoluțiile viitoare.
„Nu am spus acest lucru. Spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit (...), te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla. Dar haideți să vedem.”
Premierul a pus situația actuală pe seama „acțiunilor PSD din ultima perioadă”, invocând, între altele, întârzierea aprobării bugetului și căderea guvernului, pe care a catalogat-o drept „iresponsabilă”.
Decizia Fitch este așteptată vineri, iar Bolojan a indicat că evaluarea se face inclusiv prin prisma stabilității politice și a perspectivei pe termen mediu, ceea ce face ca evoluțiile interne din ultimele luni să conteze în percepția de risc a agenției. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre scenariile Fitch sau despre un calendar mai amplu al evaluării, dincolo de anunțul de vineri.
Recomandate
Deblocarea posturilor din spitale intră pe linie legislativă, nu pe memorandum de Guvern , iar unitățile sanitare pot scoate posturi la concurs fără să mai aștepte avize suplimentare, potrivit Digi24 . PSD susține că memorandumul aprobat marți seara de Executiv este „caduc”, deoarece Parlamentul ar fi adoptat deja legislația necesară pentru deblocarea angajărilor în Sănătate. Într-un comunicat transmis de PSD și citat de Agerpres , social-democrații îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe miniștrii săi că „au aruncat în aer funcționarea sistemului sanitar” și că, în mai puțin de 48 de ore, s-ar fi contrazis de trei ori pe tema posturilor din spitale. PSD afirmă că memorandumul ar fi fost „îngropat” luni de zile, pe fondul explicației că „nu sunt bani”. Potrivit PSD, schimbarea de poziție ar fi venit abia după ce Parlamentul a adoptat un amendament depus de partid pentru deblocarea posturilor, în condițiile în care PNL „a ales să se abțină” la vot, conform comunicatului. Social-democrații susțin că „dintr-odată Guvernul demis a găsit banii necesari” și a convocat o ședință de Guvern la ora 20:00, în format hibrid, pentru a aproba „exact memorandumul pe care l-au blocat luni de zile”. Ce se schimbă operațional pentru spitale Miza practică, potrivit comunicatului PSD, este procedura de angajare: odată ce legislația a fost aprobată în Parlament, unitățile spitalicești ar putea scoate posturi la concurs fără să mai aștepte aprobarea Ministerului Sănătății, variantă pe care PSD o contrapune celei propuse de Guvern prin memorandum. De ce contează disputa Dincolo de conflictul politic, diferența dintre o soluție prin memorandum și una prin legislație are impact direct asupra vitezei cu care spitalele pot face angajări, într-un context în care tema deficitului de personal a devenit subiect de tensiune publică. PSD își construiește argumentul pe ideea că problema era „anunțată de luni bune”, iar reacția Guvernului ar fi fost una tardivă. În material nu sunt prezentate detalii despre numărul de posturi vizate sau calendarul concret al concursurilor, iar informațiile despre efectele imediate în spitale rămân, în acest stadiu, la nivelul pozițiilor politice din comunicatul citat. [...]
Ilie Bolojan susține că întârzierea desemnării premierului ține de lipsa unei majorități politice , iar președintele ar fi ales să aștepte „o formulă” care să poată trece de Parlament, potrivit Digi24 . Mesajul premierului interimar mută accentul de pe o dispută instituțională pe riscul unei prelungiri a crizei politice, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a funcționa cu mandat deplin. Bolojan a respins ideea că ar fi fost „abandonat” de președintele Nicușor Dan și a spus că nu vede „o problemă” în relația instituțională dintre Palatul Cotroceni și Guvern, invocând atribuții diferite și o colaborare instituțională în perioada recentă. „Eu nu văd problemă în această perspectivă. Președintele are prerogativele lui (...), iar Guvernul și premierul are prerogativele pe care le exercită așa cum poate sau crede de cuviință.” Cele trei opțiuni descrise pentru nominalizarea premierului Întrebat dacă președintele prelungește criza politică prin întârzierea desemnării unui premier, Bolojan a enumerat trei variante pe care șeful statului le-ar fi avut la dispoziție: nominalizarea unui premier cu un acord politic „în spate” care să garanteze votul în Parlament — variantă care „nu s-a întâmplat” deoarece nu s-a ajuns la o concluzie; nominalizarea unui premier fără acord politic, care să încerce să-și formeze o majoritate; dacă Guvernul nu trece de Parlament, s-ar putea ajunge la alegeri anticipate ; așteptarea până când se conturează o „masă critică” pentru formarea unui guvern — abordarea despre care Bolojan spune că a fost aleasă. Contextul politic invocat de Bolojan În intervenția de la Digi24, liderul PNL a afirmat că a existat o coaliție „pe care PSD a distrus-o” și că, deși „cu bune cu rele”, aceasta ar fi scos România „din fundătura” de anul trecut, dar ar fi generat ulterior o criză care a dus la situația actuală. În același timp, Bolojan a spus că, atât înainte, cât și după depunerea moțiunii, a urmărit să-și respecte atribuțiile și să colaboreze cu președintele pe elementele de interes comun, în limitele responsabilităților instituționale. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că o demisie acum ar amplifica riscul de „complicații bugetare” și ar prelungi blocajul decizional, în condițiile în care România are un guvern demis și nu unul „cu drepturi depline”, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută în emisiunea „ Jurnalul de Seară ” de la Digi24, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut în repetate rânduri să plece din fruntea Guvernului. Bolojan a susținut că plecarea sa „mâine” nu ar rezolva criza, pentru că problema de fond este lipsa unei majorități care să pună rapid în loc un executiv funcțional. Miza: continuitatea măsurilor și evitarea derapajelor bugetare Bolojan a legat direct discuția despre demisie de capacitatea statului de a continua măsurile deja adoptate, în special cele de reducere a cheltuielilor. În lipsa unui guvern cu puteri depline, spune el, crește riscul ca angajamentele să nu mai fie respectate, cu efecte în lanț asupra bugetului. „Gândiți-vă că dacă ai un guvern care, în loc să se angajeze că toate măsurile care au fost luate până acum sunt respectate, că măsurile de reducere de cheltuieli care au fost adoptate trebuie continuate, riscul să intri în complicații bugetare este destul de mare.” În acest context, premierul a calificat o eventuală plecare drept „iresponsabilă” până când există un guvern „cu drepturi depline”, pe care spune că România ar trebui să îl aibă „cât mai repede posibil” pentru a oferi „o perspectivă” și pentru ca „lucrurile” să meargă înainte. Acuzații politice și condiția pusă pentru ieșirea din criză În intervenția sa, Bolojan a acuzat PSD că ar fi contribuit la căderea guvernului fără să aibă o soluție de înlocuire și că încearcă ulterior să impună „soluții” care ar avantaja partidul, nu țara. El a insistat că nu este „agățat” de funcție, dar că momentul unei demisii trebuie legat de instalarea rapidă a unui executiv funcțional. Din informațiile prezentate de Digi24, premierul nu a indicat un calendar pentru formarea noului guvern, dar a transmis că prioritatea este constituirea cât mai rapidă a unui guvern cu puteri depline, pentru a menține direcția măsurilor deja asumate și a limita riscurile bugetare. [...]
Guvernul apără Legea salarizării și respinge riscul scăderilor de venituri în sectorul public, pe fondul grevei din Sănătate, iar premierul Ilie Bolojan îl acuză pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, că a alimentat protestul prin „dezinformare și minciună”, potrivit Digi24 . În intervenția de miercuri la Digi24, Bolojan a susținut că greva s-a bazat pe ideea falsă că veniturile ar urma să scadă dacă proiectul de lege ar fi adoptat. Premierul a afirmat că acest lucru a fost „dezmințit” și că există o prevedere explicită în lege potrivit căreia salariile nu vor fi reduse pentru cei care, în prezent, au un nivel de salarizare mai mare decât cel rezultat din noua grilă, diferența urmând să fie acoperită printr-o compensație. „Această grevă care s-a derulat în aceste zile este bazată pe dezinformare și pe minciună, din păcate... pe mai multe minciuni.” Bolojan a detaliat că, în viziunea sa, aproximativ 20–30% dintre angajații din sectorul bugetar ar fi în această situație (salarii peste nivelul „care ar trebui să fie”), iar veniturile lor ar rămâne la nivelul actual „până ce treptat-treptat, în anii următori” creșterile pentru cei cu salarii mai mici îi vor ajunge din urmă. Tot el a indicat că majoritatea personalului din sectorul public – „aproximativ două treimi” – ar urma să aibă creșteri salariale în urma legii. Miza operațională: greva și disputa pe „sporuri” vs. salariu de bază Premierul a legat o parte din confuzie de modul în care sunt calculate sporurile (plăți suplimentare procentuale), sugerând că schimbarea bazei de calcul poate modifica percepția asupra veniturilor, fără să însemne automat tăieri. Ca exemplu, el a comparat situații în care un spor mare (de tip 80%) se aplică la un anumit nivel al salariului cu situații în care salariul de bază crește (cu 20–30%), dar sporul procentual este mai mic (de tip 50%). Atac politic: acuzații directe la adresa lui Alexandru Rogobete În același context, Bolojan l-a acuzat pe Alexandru Rogobete că „în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil” și că ar fi fost „unul din piromanii acestei greve din Sănătate”, invocând declarațiile și comportamentul acestuia. „Din păcate, domnul Rogobete în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil, fiind unul din piromanii acestei greve din Sănătate, atât prin declarațiile pe care le-a făcut, cât și prin toate comportamentele.” Premierul a mai spus că fostul ministru ar fi știut ce are de făcut pentru a corecta dezechilibrele din sistem, dar nu ar fi rezolvat problemele în perioada în care a condus ministerul. Context bugetar: cheltuieli mai mari, rezultate contestate Bolojan a plasat disputa și în contextul finanțării sistemului sanitar, afirmând că alocările pentru Sănătate (prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății) „s-au triplat” și „s-au mărit de patru ori” în ultimii ani, însă „majoritatea cetățenilor” nu ar vedea o îmbunătățire pe măsură a serviciilor. În lipsa altor detalii în material despre calendarul legislativ sau despre o soluție negociată cu sindicatele, rămâne de urmărit dacă disputa pe interpretarea Legii salarizării se va traduce în modificări ale proiectului sau doar în clarificări publice pentru temperarea protestelor. [...]
PSD cere reluarea consultărilor la Cotroceni, ceea ce prelungește incertitudinea politică și întârzie formarea unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care majoritatea parlamentară necesară nu este încă strânsă, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, spune că președintele Nicușor Dan ar trebui să cheme partidele la „încă o tură de consultări” pentru a vedea dacă se poate debloca criza politică. Grindeanu estimează că această rundă ar urma să aibă loc „în jurul datei de 15 august”, înainte „de a se întâmpla ceva”. „Cred că mai întâi trebuie să existe încă o tură de consultări, înainte de a se întâmpla ceva şi probabil că va fi această tură de consultări, cred eu, în jurul datei de 15 august, astfel încât să vedem dacă s-au schimbat anumite lucruri.” Majoritatea de 233 de voturi, încă neasigurată Grindeanu afirmă că obiectivul este un guvern sprijinit de o „majoritate transparentă în Parlament, pro-occidentală”, dar admite că, la acest moment, nu există numărul necesar de voturi. „În acest moment nu pot să vă spun că am acea majoritate de 233. Astăzi, nu o am.” Totodată, el spune că a fost de acord cu „scenariile propuse de UDMR şi de minorităţi” și că PSD nu are „orgolii”, însă condiția rămâne găsirea unei soluții care să întrunească o majoritate. Deschidere la discuții, dar rezerve față de George Simion Întrebat despre eventuale discuții cu AUR, după ce George Simion a anunțat că i-a mandatat pe liderii de grup din Parlament să negocieze cu toate partidele, Grindeanu afirmă că poate discuta „cu oricine”, dar face diferența între discuții și o înțelegere politică. „Să semnăm, în schimb, o înţelegere... de la discuţii la înţelegere e diferenţă mare.” În privința unor negocieri directe cu George Simion, Grindeanu spune că „depinde” și că are „anumite rezerve”, pe fondul unui episod pe care îl numește „momentul Veştea”, fără alte detalii în materialul citat. Ce urmează Dacă se confirmă calendarul avansat de liderul PSD, următorul reper ar fi o nouă rundă de consultări la Cotroceni în jurul datei de 15 august, menită să testeze dacă s-au schimbat condițiile pentru conturarea unei majorități parlamentare care să permită instalarea noului guvern. [...]
Ministerul Apărării a acordat avansări excepționale după misiuni de combatere a dronelor , într-un semnal operațional că Armata își ajustează rapid procedurile și dispozitivele pe fondul riscurilor de la granița cu Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță , a semnat miercuri ordinele de înaintare în gradul următor „în mod excepțional” pentru trei ofițeri și șapte maiștri militari din Forțele Aeriene Române. Conform informațiilor prezentate, cei zece militari „au contribuit la succesul misiunilor” desfășurate în România și în țările baltice, în cadrul cărora au fost doborâte patru drone. Într-o postare pe Facebook, Miruță a indicat că misiunile au inclus și activitatea din Lituania , unde un pilot român de F-16 aflat în misiune de poliție aeriană a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. Ministrul a argumentat decizia de avansare prin caracterul „extraordinar” al rezultatelor obținute „cu ceea ce au la dispoziție”. Mesajul operațional: reevaluare permanentă și adaptarea răspunsului Dincolo de componenta de recunoaștere, ministrul interimar a legat explicit aceste misiuni de un proces continuu de analiză și ajustare a posturii de apărare. La Baza 86 Aeriană Borcea, împreună cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Leonard Baraboi, și cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș Iacob, Miruță a spus că a analizat „în detaliu” situația de securitate la granița cu Ucraina și evoluțiile din zona Mării Negre. „Zi și noapte, 24 de ore din 24, sunt analizate toate scenariile, sunt reevaluate permanent procedurile, sunt reconfigurate dispozitivele și sunt adaptate măsurile de răspuns la fiecare evoluție din teren.” În același mesaj, Miruță a precizat că le-a cerut comandanților să folosească „la maximum” capabilitățile existente pentru protejarea populației și a adăugat că responsabilitatea sa este să se asigure că Armata primește „resursele, echipamentele și sprijinul” necesare. Cine este inclus în „echipa” din spatele misiunilor Ministrul a insistat că succesul nu aparține „niciodată unui singur om” și a enumerat categoriile de personal implicate în astfel de operațiuni: piloți; controlori de trafic aerian; personal tehnic și mecanici; specialiști în supraveghere, comandă și control. Potrivit ministrului, „siguranța României” este rezultatul muncii neîntrerupte a unor profesioniști, nu al „norocului”. [...]
