Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa politică pe „statul de drept” ajunge la Bruxelles și riscă să devină un semnal pentru investitori, după ce președintele PSD Sorin Grindeanu a acuzat USR că ar fi încercat să promoveze, prin grupul Renew Europe, o rezoluție în Parlamentul European privind respectarea statului de drept în România, potrivit Digi24.
Grindeanu susține că demersul ar fi fost încercat în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European și că nu a trecut de comisie, ceea ce ar fi împiedicat ajungerea lui în plen. Liderul PSD afirmă că social-democrații europeni s-au opus inițiativei și că inclusiv PPE „și-a schimbat decizia” în ultimul moment.
În mesajul publicat pe Facebook, Grindeanu a legat explicit o eventuală rezoluție de riscul unui semnal negativ către mediul economic, susținând că punerea sub semnul întrebării a statului de drept ar afecta credibilitatea României în relația cu partenerii externi și ar transmite „un semnal negativ investitorilor”.
Tot în aceeași intervenție, liderul PSD a acuzat USR că ar folosi România „ca armă” în disputa politică internă și a calificat demersul drept o depășire a „unei linii a iresponsabilității politice”.
Grindeanu a formulat acuzații dure la adresa USR, afirmând că partidul ar pune interesele politice înaintea celor ale României și că ar sacrifica inclusiv „banii europeni” pentru a-și conserva pozițiile.
În același mesaj, acesta l-a menționat și pe Dominic Fritz, fără a detalia cazul la care face referire, susținând că „Fritz nu este România” și invocând existența unei „decizii definitive a instanței”.
În finalul postării, Grindeanu a transmis că PSD va continua confruntarea politică cu USR, susținând că prezența acestora la putere ar afecta economia, nivelul de trai și justiția. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă USR a avut o reacție în același material.
Recomandate
Blocajul politic întârzie formarea unui nou Guvern , iar disputa dintre partide se mută în Parlament, unde PNL și USR au boicotat activitatea după pierderea unor poziții de conducere, potrivit Digi24 . Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), susține că miza reală a boicotului este „funcțiile, banii și puterea”, în timp ce „România așteaptă un Guvern”. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu afirmă că PNL și USR ar fi reacționat prin boicot după ce „au pierdut câte un post în conducerea Camerei Deputaților”, acuzându-le că au declanșat „circul” pentru „două funcții”. „România nu are un Guvern. PNL și USR au însă alte urgențe: funcțiile, banii și puterea.” Boicotul din Parlament, prezentat ca reacție la pierderea unor funcții Liderul PSD compară situația cu un episod similar din Senat, unde PSD ar fi pierdut o funcție de conducere, dar „nu a blocat Parlamentul” și „nu a inventat o criză politică” din acest motiv. „PSD a pierdut, la rândul său, o funcție în conducerea Senatului. Nu a blocat Parlamentul și nu a inventat o criză politică pentru un post în minus.” Acuzații de „dublu standard” și referire la Guvernul Bolojan Grindeanu îi acuză pe liberali și pe reprezentanții USR de „dublu standard” și susține că aceștia contestă regulile atunci când rezultatul nu le este favorabil. „Regulile sunt bune cât timp le convin. Când rezultatul nu le mai convine este în pericol chiar democrația!” În același mesaj, el face referire la situația Guvernului condus de Ilie Bolojan, despre care afirmă că „își prelungește abuziv șederea în scaunul de premier”, după ce Executivul ar fi fost demis de Parlament. Ce spune PSD că urmează În final, Grindeanu afirmă că PSD urmărește formarea unei majorități parlamentare care să permită instalarea unui nou Guvern, în timp ce PNL și USR ar fi preocupate de funcții. „PNL și USR își plâng funcțiile, în timp ce românii așteaptă un Guvern. PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară pentru a da României un Guvern.” [...]
Schimbarea componenței Biroului Permanent al Camerei Deputaților a reaprins conflictul politic pe tema izolării partidelor extremiste , după ce UDMR și USR și-au aruncat reciproc acuzații de „standard dublu” în urma unui vot contestat, potrivit Digi24 . Deputatul UDMR Csoma Botond a reacționat joi la criticile venite de la liderul USR Cătălin Drulă, care a acuzat UDMR că a votat înlocuirea unor membri PNL și USR din Biroul Permanent cu membri AUR și SOS România . În replică, Csoma spune că UDMR a fost într-o „situație de constrângere” la votul de marți și susține că nu revine asupra detaliilor. Acuzații de ipocrizie și „standard dublu” În mesajul publicat pe Facebook, Csoma Botond îl ironizează pe Drulă pentru faptul că a comunicat în limba maghiară, după ce USR a criticat UDMR. „Mă «mir» că nu a comunicat în limba maghiară și atunci când USR și AUR au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, au semnat împreună documentul și au votat împreună pentru adoptarea lui. Percep la ei ipocrizie și un standard dublu în acest caz” De la un vot procedural la o dispută despre „cordonul sanitar” Miza politică a schimbului de replici este cine își asumă, în practică, izolarea partidelor catalogate drept extremiste în Parlament. Drulă a susținut că, prin votul UDMR alături de PSD, în conducerea Camerei Deputaților au fost înlocuiți doi membri USR și PNL cu doi membri de la AUR și SOS, ceea ce ar fi crescut reprezentarea acestor partide în Biroul Permanent. „Cu votul UDMR, de ieri, partidele extremiste cu care UDMR pretinde că se luptă au acum 4 reprezentanți (3 AUR + 1 SOS) față de partidele de dreapta USR+PNL care au doar 2 reprezentanți”, a scris Cătălin Drulă. În acest context, UDMR mută discuția spre precedentul moțiunii de cenzură depuse împreună de USR și AUR împotriva Guvernului Cîțu, invocat de Csoma ca argument că USR nu poate revendica o poziție consecventă față de AUR. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne la nivel de acuzații publice și justificări politice legate de votul din Biroul Permanent, fără detalii suplimentare despre pașii procedurali următori sau despre o eventuală renegociere a pozițiilor din conducerea Camerei Deputaților. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna un premier în zilele următoare , invocând presiunea publică pentru instalarea rapidă a unui guvern, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul unor negocieri prelungite și al incertitudinii privind existența unei majorități parlamentare, un factor care ține pe loc deciziile cu impact bugetar și administrativ. Șeful statului a spus că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și a motivat întârzierea prin faptul că, în această perioadă, mulți parlamentari au fost în vacanță, iar votul necesar ar fi trebuit să fie unul „fizic”. „În zilele următoare. Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern.” „Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranşăm problema.” Ce opțiuni sunt vehiculate pentru funcția de premier Conform surselor Digi24, Nicușor Dan ar prefera un premier independent, însă nu exclude varianta Sorin Grindeanu, în condițiile în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Publicația notează că au circulat mai multe nume, iar potrivit celor mai recente informații obținute de Digi24, „poate singurul” care ar mai rămâne în joc este Alexandru Nazare , ministrul interimar al Finanțelor. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni, iar în cazul lui Nazare este menționată dificultatea de a strânge o majoritate. Miza: majoritatea parlamentară, condiția pentru stabilitate decizională Dincolo de nume, problema centrală rămâne aritmetica parlamentară. Digi24 arată că UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă de guvernare decât cea propusă de partid: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În lipsa unei majorități conturate, desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul politic, cu efecte directe asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice. [...]
Criza politică prelungită blochează instalarea unui guvern cu puteri depline , iar disputa dintre PNL și PSD se mută pe terenul „majorităților” din Parlament, cu implicații directe pentru stabilitatea decizională. Într-o reacție la mesajele liderului PSD Sorin Grindeanu , europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține, potrivit Știrile Pro TV , că PSD „are deja o majoritate cu AUR” și că aceasta se vede „zilnic” în activitatea parlamentară. Mureșan afirmă că PSD și AUR „au dărâmat Guvernul” și „au generat criza politică”, acuzând PSD că ar accepta acum doar un executiv condus de social-democrați pentru a „anula reformele Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook și citat de Agerpres, liberalul leagă miza politică de efecte bugetare, susținând că reformele ar fi „tăiat conducta de bani spre clientela PSD” și că PSD ar urmări „să se remufeze la banul public”. Miza: cine poate construi o majoritate și cu ce cost politic În aceeași intervenție, Mureșan spune că PNL nu va accepta un „guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe motiv că ar putea anula eforturile din ultimul an. El ridică, totodată, întrebarea de ce PSD cere PNL să rezolve o problemă pe care, în opinia sa, PSD ar fi creat-o, din moment ce ar avea deja voturile necesare alături de AUR. „Dacă PSD vrea să guverneze, are deja o majoritate cu AUR pentru a o face, vedem zilnic cum utilizează această majoritate în Parlament.” Mureșan mai acuză o contradicție de poziționare: PSD ar încerca să se legitimeze drept partid proeuropean cu voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. Replica PSD: PNL și USR ar fi preocupate de funcții, nu de guvernare Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut la rândul său, într-o postare pe Facebook, că România nu are un guvern cu puteri depline și că PNL și USR ar avea alte urgențe: „funcțiile, banii și puterea”. El afirmă că pierderea unor posturi în conducerile celor două Camere ar fi declanșat „circul” și că PSD, deși a pierdut o funcție în conducerea Senatului, „nu a blocat Parlamentul”. „România nu are un Guvern. PNL şi USR au însă alte urgenţe: funcţiile, banii şi puterea.” Grindeanu mai spune că PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară „pentru a da României un Guvern” și critică ceea ce numește „dublul standard” al adversarilor politici. Ce urmează: discuții la Cotroceni și două nume vehiculate pentru funcția de premier În același context, este menționat că Siegfried Mureșan este propunerea de premier susținută de PNL, USR și UDMR, iar în zilele următoare președintele Nicușor Dan ar urma să aibă noi discuții cu liderii partidelor pentru desemnarea unui prim-ministru, după „mai bine de 130 de zile” de la demiterea în Parlament a Guvernului Bolojan. Potrivit deputatului liberal Ionel Bogdan, sunt vehiculate două propuneri: Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR) și Sorin Grindeanu (PSD). Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu pentru Maszol, că UDMR nu își retrage susținerea pentru Mureșan până la decizia președintelui, dar a criticat absența acestuia din spațiul public după desemnare, considerând situația „extrem de contraproductivă” pentru mesajul transmis de clasa politică. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de interesele economice interne , ceea ce poate complica negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, potrivit Digi24 . Premierul ungar Peter Magyar a transmis că Budapesta va accepta bugetul pe șapte ani al UE doar dacă „compromisul corespunde intereselor cetățenilor și companiilor maghiare”. Mesajul a fost publicat pe Facebook după întâlnirea de miercuri seară, la Budapesta, cu președintele Consiliului European , António Costa. Miza: negocierea bugetului UE și potențialul de blocaj Poziția exprimată de Magyar indică faptul că Ungaria își rezervă dreptul de a susține sau bloca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 în funcție de rezultatul negocierilor. În arhitectura UE, bugetul multianual este un dosar de reglementare și guvernanță cu impact direct asupra finanțărilor europene și a priorităților de cheltuire la nivelul Uniunii. Alte condiții ridicate de Budapesta: amenda și migrația În discuția cu António Costa, premierul ungar a adus în prim-plan și amenda de un milion de euro pe zi impusă Ungariei, pentru care a cerut „o soluție cât mai rapidă” de suspendare. Totodată, Magyar a spus că Ungaria își va menține cadrul legislativ și „barierele fizice” la frontierele externe ale UE pentru a opri migrația ilegală, invocând situația din Ceuta, unde ar fi intrat ilegal aproximativ 70.000 de persoane în câteva zile, în luna iulie. Extinderea UE: respingerea aderărilor accelerate Magyar a reiterat și poziția Budapestei privind extinderea Uniunii, afirmând că Ungaria nu susține proceduri accelerate de aderare pentru nicio țară candidată. [...]
Volodimir Zelenski a intervenit direct în conflictul dintre SBU și GUR, după un schimb de focuri la Kiev soldat cu trei răniți , convocând procurori și anchetatori și concediind un ofițer de rang înalt din SBU, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: șeful statului încearcă să restabilească disciplina și controlul asupra aparatului de securitate, într-un moment în care Ucraina se află în război. Zelenski a calificat incidentul drept „absolut rușinos” și a transmis că folosirea armelor trebuie să fie îndreptată exclusiv împotriva forțelor ruse. Declarațiile sale sunt redate de The Guardian , citat de Digi24. „Aici, în Ucraina, se poate trage doar asupra ocupanților ruși, în apărarea Ucrainei.” „Statul nostru nu va considera niciun alt schimb de focuri ca fiind ceva ce oricine are dreptul să facă.” Ce s-a întâmplat și de ce contează Schimbul de focuri a avut loc între agenți ai SBU (serviciul de securitate internă al Ucrainei, comparat în articol cu MI5 sau FBI) și GUR/HUR (serviciul de informații al armatei, implicat și în operațiuni militare și speciale). Potrivit relatărilor menționate de Digi24, incidentul ar fi pornit de la reținerea de către SBU a unui lider al unei unități ruse anti-Kremlin care luptă pentru Ucraina sub supravegherea GUR. Dincolo de episodul în sine, reacția publică a lui Zelenski indică o problemă de coordonare între structuri cheie ale statului, cu potențial de a afecta: lanțul de comandă și cooperarea între servicii; capacitatea de a gestiona operațiuni sensibile în interiorul capitalei; credibilitatea instituțională, inclusiv în relația cu procurorii și anchetatorii chemați să investigheze cazul. Ce urmează Digi24 notează că Zelenski a convocat procurori și anchetatori și a dispus concedierea unui ofițer de rang înalt din SBU. În lipsa altor detalii în material despre concluzii preliminare sau măsuri suplimentare, rămâne de urmărit dacă ancheta va duce la sancțiuni mai largi și la schimbări de proceduri între SBU și GUR pentru a preveni incidente similare. [...]
