Știri
Știri din categoria Diverse
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de interesele economice interne, ceea ce poate complica negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, potrivit Digi24.
Premierul ungar Peter Magyar a transmis că Budapesta va accepta bugetul pe șapte ani al UE doar dacă „compromisul corespunde intereselor cetățenilor și companiilor maghiare”. Mesajul a fost publicat pe Facebook după întâlnirea de miercuri seară, la Budapesta, cu președintele Consiliului European, António Costa.
Poziția exprimată de Magyar indică faptul că Ungaria își rezervă dreptul de a susține sau bloca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 în funcție de rezultatul negocierilor. În arhitectura UE, bugetul multianual este un dosar de reglementare și guvernanță cu impact direct asupra finanțărilor europene și a priorităților de cheltuire la nivelul Uniunii.
În discuția cu António Costa, premierul ungar a adus în prim-plan și amenda de un milion de euro pe zi impusă Ungariei, pentru care a cerut „o soluție cât mai rapidă” de suspendare.
Totodată, Magyar a spus că Ungaria își va menține cadrul legislativ și „barierele fizice” la frontierele externe ale UE pentru a opri migrația ilegală, invocând situația din Ceuta, unde ar fi intrat ilegal aproximativ 70.000 de persoane în câteva zile, în luna iulie.
Magyar a reiterat și poziția Budapestei privind extinderea Uniunii, afirmând că Ungaria nu susține proceduri accelerate de aderare pentru nicio țară candidată.
Recomandate
Disputa politică pe „statul de drept” ajunge la Bruxelles și riscă să devină un semnal pentru investitori , după ce președintele PSD Sorin Grindeanu a acuzat USR că ar fi încercat să promoveze, prin grupul Renew Europe , o rezoluție în Parlamentul European privind respectarea statului de drept în România, potrivit Digi24 . Grindeanu susține că demersul ar fi fost încercat în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European și că nu a trecut de comisie, ceea ce ar fi împiedicat ajungerea lui în plen. Liderul PSD afirmă că social-democrații europeni s-au opus inițiativei și că inclusiv PPE „și-a schimbat decizia” în ultimul moment. Miza invocată: credibilitatea externă și percepția investițională În mesajul publicat pe Facebook, Grindeanu a legat explicit o eventuală rezoluție de riscul unui semnal negativ către mediul economic, susținând că punerea sub semnul întrebării a statului de drept ar afecta credibilitatea României în relația cu partenerii externi și ar transmite „un semnal negativ investitorilor”. Tot în aceeași intervenție, liderul PSD a acuzat USR că ar folosi România „ca armă” în disputa politică internă și a calificat demersul drept o depășire a „unei linii a iresponsabilității politice”. Atac direct la USR și referire la Dominic Fritz Grindeanu a formulat acuzații dure la adresa USR, afirmând că partidul ar pune interesele politice înaintea celor ale României și că ar sacrifica inclusiv „banii europeni” pentru a-și conserva pozițiile. În același mesaj, acesta l-a menționat și pe Dominic Fritz, fără a detalia cazul la care face referire, susținând că „Fritz nu este România” și invocând existența unei „decizii definitive a instanței”. Ce urmează În finalul postării, Grindeanu a transmis că PSD va continua confruntarea politică cu USR, susținând că prezența acestora la putere ar afecta economia, nivelul de trai și justiția. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă USR a avut o reacție în același material. [...]
Volodimir Zelenski a intervenit direct în conflictul dintre SBU și GUR, după un schimb de focuri la Kiev soldat cu trei răniți , convocând procurori și anchetatori și concediind un ofițer de rang înalt din SBU, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: șeful statului încearcă să restabilească disciplina și controlul asupra aparatului de securitate, într-un moment în care Ucraina se află în război. Zelenski a calificat incidentul drept „absolut rușinos” și a transmis că folosirea armelor trebuie să fie îndreptată exclusiv împotriva forțelor ruse. Declarațiile sale sunt redate de The Guardian , citat de Digi24. „Aici, în Ucraina, se poate trage doar asupra ocupanților ruși, în apărarea Ucrainei.” „Statul nostru nu va considera niciun alt schimb de focuri ca fiind ceva ce oricine are dreptul să facă.” Ce s-a întâmplat și de ce contează Schimbul de focuri a avut loc între agenți ai SBU (serviciul de securitate internă al Ucrainei, comparat în articol cu MI5 sau FBI) și GUR/HUR (serviciul de informații al armatei, implicat și în operațiuni militare și speciale). Potrivit relatărilor menționate de Digi24, incidentul ar fi pornit de la reținerea de către SBU a unui lider al unei unități ruse anti-Kremlin care luptă pentru Ucraina sub supravegherea GUR. Dincolo de episodul în sine, reacția publică a lui Zelenski indică o problemă de coordonare între structuri cheie ale statului, cu potențial de a afecta: lanțul de comandă și cooperarea între servicii; capacitatea de a gestiona operațiuni sensibile în interiorul capitalei; credibilitatea instituțională, inclusiv în relația cu procurorii și anchetatorii chemați să investigheze cazul. Ce urmează Digi24 notează că Zelenski a convocat procurori și anchetatori și a dispus concedierea unui ofițer de rang înalt din SBU. În lipsa altor detalii în material despre concluzii preliminare sau măsuri suplimentare, rămâne de urmărit dacă ancheta va duce la sancțiuni mai largi și la schimbări de proceduri între SBU și GUR pentru a preveni incidente similare. [...]
Sechestrarea navei rusești „ Profesor Molceanov ” în Svalbard riscă să escaladeze disputa juridică dintre Rusia și Ucraina într-un nou front de presiune asupra transportului maritim , după ce Moscova a anunțat că va răspunde cu „o reacție corespunzătoare”, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru agenția rusă Interfax că Rusia va reacționa, în contextul în care autoritățile norvegiene au reținut nava de cercetare oceanografică în arhipelagul Svalbard (Oceanul Arctic). Ministerul rus de Externe a calificat sechestrarea drept „piraterie”, relatează Reuters. Miza imediată este executarea unei decizii de arbitraj care obligă Rusia să plătească aproximativ 4,22 miliarde de dolari (aprox. 19,4 miliarde lei) companiei energetice ucrainene Naftogaz , despăgubiri cerute pentru confiscarea ilegală de active în momentul anexării ilegale a Crimeei, în 2014. În acest cadru, Naftogaz a solicitat confiscarea navei, iar autoritățile norvegiene au acționat în consecință. Ce a decis Norvegia și unde a fost reținută nava Potrivit unei declarații a guvernatorului Svalbardului, reținerea navei a urmat unei decizii judecătorești emise luni de Tribunalul Districtual Troms Nord din Norvegia. Ziarul norvegian Aftenposten a relatat că reținerea a avut loc în apropierea localității Barentsburg, pe insula Spitsbergen. Nava „Profesor Molceanov” (72 de metri lungime și 13 metri lățime) a primit interdicție să părăsească portul Barentsburg, prin ordin al autorităților norvegiene. Agenția norvegiană NTB a notat că Rusia folosește nava pentru „expediții comerciale”. De ce contează: riscul de represalii și efectul asupra navelor Ministrul rus pentru dezvoltarea Orientului Îndepărtat și a Arcticii, Aleksei Cekunkov, a spus că Moscova va contesta decizia, descriind sechestrarea ca „un nou exemplu de nihilism juridic și ilegalitate din partea țărilor occidentale”, potrivit Interfax. Contextul indică un potențial efect de contagiune asupra navigației: la mijlocul lunii august, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde „simetric” la confiscarea navelor din „flota sa fantomă” de către UE și Occident, „oriunde va considera necesar”. „Vom fi obligaţi să răspundem simetric. Şi nu numai în aceleaşi mări în care îşi planifică atacurile, ci oriunde considerăm necesar şi oportun, oriunde, inclusiv în zona de responsabilitate a Flotei Pacificului.” În acest moment, Digi24 nu oferă detalii despre forma concretă a represaliilor invocate de Moscova sau despre un calendar al măsurilor, însă semnalul politic ridică riscul unor acțiuni de retorsiune care pot afecta operațional navele și companiile implicate în transport și activități maritime în zone sensibile, inclusiv în Arctica. [...]
Schimbarea componenței Biroului Permanent al Camerei Deputaților a reaprins conflictul politic pe tema izolării partidelor extremiste , după ce UDMR și USR și-au aruncat reciproc acuzații de „standard dublu” în urma unui vot contestat, potrivit Digi24 . Deputatul UDMR Csoma Botond a reacționat joi la criticile venite de la liderul USR Cătălin Drulă, care a acuzat UDMR că a votat înlocuirea unor membri PNL și USR din Biroul Permanent cu membri AUR și SOS România . În replică, Csoma spune că UDMR a fost într-o „situație de constrângere” la votul de marți și susține că nu revine asupra detaliilor. Acuzații de ipocrizie și „standard dublu” În mesajul publicat pe Facebook, Csoma Botond îl ironizează pe Drulă pentru faptul că a comunicat în limba maghiară, după ce USR a criticat UDMR. „Mă «mir» că nu a comunicat în limba maghiară și atunci când USR și AUR au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, au semnat împreună documentul și au votat împreună pentru adoptarea lui. Percep la ei ipocrizie și un standard dublu în acest caz” De la un vot procedural la o dispută despre „cordonul sanitar” Miza politică a schimbului de replici este cine își asumă, în practică, izolarea partidelor catalogate drept extremiste în Parlament. Drulă a susținut că, prin votul UDMR alături de PSD, în conducerea Camerei Deputaților au fost înlocuiți doi membri USR și PNL cu doi membri de la AUR și SOS, ceea ce ar fi crescut reprezentarea acestor partide în Biroul Permanent. „Cu votul UDMR, de ieri, partidele extremiste cu care UDMR pretinde că se luptă au acum 4 reprezentanți (3 AUR + 1 SOS) față de partidele de dreapta USR+PNL care au doar 2 reprezentanți”, a scris Cătălin Drulă. În acest context, UDMR mută discuția spre precedentul moțiunii de cenzură depuse împreună de USR și AUR împotriva Guvernului Cîțu, invocat de Csoma ca argument că USR nu poate revendica o poziție consecventă față de AUR. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne la nivel de acuzații publice și justificări politice legate de votul din Biroul Permanent, fără detalii suplimentare despre pașii procedurali următori sau despre o eventuală renegociere a pozițiilor din conducerea Camerei Deputaților. [...]
Nicolas Maduro și Cilia Flores încearcă să blocheze procesul din SUA invocând imunitatea de stat , într-o mișcare cu potențial să testeze limitele jurisdicției americane în dosare penale care vizează lideri străini, potrivit Digi24 . Fostul președinte venezuelean și soția sa au cerut unui judecător federal din Manhattan respingerea actului de acuzare privind traficul de droguri, argumentând că beneficiază de imunitate în calitate de șef de stat și primă doamnă ai unei țări străine. Informația este relatată de Euronews, citată de Digi24. În documentele depuse la tribunal, avocații lui Maduro susțin că legea obligă instanța să respingă acuzațiile, pe motiv că un act de acuzare nu poate fi formulat împotriva unui lider străin. Apărarea invocă, în esență, principiul imunității șefului de stat față de urmărirea penală în instanțele altor țări. „Niciun tribunal american nu a prezidat vreodată procesul penal al unui lider străin care a fost recunoscut de propria țară ca șef de stat în exercițiu la momentul formulării acuzațiilor”, au scris avocații. Calendarul procesului și următorii pași Maduro și Flores urmează să fie judecați pentru acuzații de trafic de droguri pe 1 iunie anul viitor. Judecătorul Alvin K. Hellerstein a stabilit ca dezbaterile orale privind moțiunile de respingere să înceapă pe 17 noiembrie. Procurorii federali urmează să răspundă argumentelor apărării în cursul acestei luni, conform informațiilor din articol. Ce susține apărarea: două tipuri de imunitate În documente separate, avocații Ciliei Flores afirmă că aceasta ar fi protejată de „imunitate suverană” (protecția juridică de care se bucură un stat și, în anumite condiții, reprezentanții săi, în fața instanțelor altui stat). „Este un atribut al suveranității Venezuelei, iar numai Venezuela poate renunța la acesta”, au scris avocații ei. Avocații lui Maduro mai susțin că, și în ipoteza în care nu i s-ar recunoaște imunitatea ca șef de stat, dosarul ar trebui respins pe baza unei imunități legate de faptele imputate („imunitate bazată pe comportament”, în formularea din articol). Context: arestarea și acuzațiile Potrivit Digi24, Maduro (63 de ani) și Flores (69 de ani) sunt reținuți într-o închisoare din Brooklyn după ce forțele americane i-au ridicat din reședința lor din Caracas, într-un raid desfășurat în miezul nopții la începutul lunii ianuarie, și i-au adus la New York. Cei doi s-au declarat nevinovați într-un dosar penal inițiat în urmă cu șase ani împotriva mai multor presupuşi complici. Dacă juriul va concluziona că au făcut parte dintr-o conspirație pentru a introduce cocaină în Statele Unite, ei riscă pedepse cu închisoarea pe viață, mai notează articolul. Administrația președintelui american Donald Trump a apărat operațiunea de capturare, descriind-o drept o „operațiune chirurgicală de aplicare a legii”. Maduro a susținut, în schimb, că este „prizonier de război” și a calificat capturarea drept răpire. [...]
Coreea de Nord își rescrie doctrina și tratează Sudul ca „stat ostil” , după ce a eliminat din statutul Partidului Muncitorilor referirile la „unificarea pașnică”, o schimbare cu implicații directe de securitate și stabilitate regională, potrivit Digi24 . Documentul integral al Partidului Muncitorilor din Coreea, făcut public pentru prima dată, confirmă o repoziționare radicală a Phenianului: cele două Corei nu mai sunt prezentate ca parte a unei singure națiuni care urmărește reunificarea, ci ca două state „ostile”. Eliminarea „unificării pașnice” este semnalată de agenția sud-coreeană Yonhap, care a consultat textul, iar Digi24 notează că informația este relatată de Agerpres. Statutul a fost publicat integral de Institutul pentru Strategia de Securitate Națională (INSS) de la Seul. Potrivit sursei, serviciile de informații sud-coreene susțineau anterior că documentul fusese revizuit în iunie 2024 pentru a reflecta noua linie politică, însă textul complet nu fusese accesibil publicului până acum. Ce se schimbă în statut: consolidarea puterii lui Kim și reguli pentru timp de război Versiunea publicată include actualizări adoptate în februarie, la al nouălea congres al partidului comunist nord-coreean. Modificările: consolidează autoritatea lui Kim Jong-un , inclusiv prin atribuții explicite de a convoca adunări, de a numi și demite oficiali și de a dizolva departamente ale partidului; nu mai menționează realizările predecesorilor săi, Kim Ir-sen și Kim Jong-il; introduc o clauză care permite suspendarea alegerilor interne în partid pe timp de război; ridică vârsta minimă de primire în partid de la 18 la 20 de ani. În plus, din statut au fost eliminate și mențiunile privind prezența militară a SUA în Coreea de Sud și referirile la „forțe externe”. Yonhap interpretează această schimbare ca o întărire a poziției Phenianului că cele două Corei sunt complet separate și nu mai au o identitate națională comună. Context: schimbări constituționale și „era Kim Jong-un” Digi24 amintește că, la sesiunea din ianuarie 2024 a Adunării Supreme a Poporului, Kim Jong-un a ordonat revizuirea Constituției, afirmând că „unificarea pașnică” nu mai este posibilă și că ideea unei singure națiuni coreene trebuie eliminată. Modificările constituționale au fost confirmate de Phenian în același an, în octombrie. INSS consideră că aceste ajustări reflectă eforturile regimului de a trece la o nouă „eră Kim Jong-un”, la aproape 15 ani de la preluarea puterii de către liderul nord-coreean. Rămâne neclar, potrivit aprecierii Yonhap, cine ocupă funcția de prim-secretar creată la congresul din 2021; INSS estimează că ar fi Jo Yong-won, secretar al Comitetului Central. [...]
