Știri
Tag: statul de drept romania

Disputa politică pe „statul de drept” ajunge la Bruxelles și riscă să devină un semnal pentru investitori , după ce președintele PSD Sorin Grindeanu a acuzat USR că ar fi încercat să promoveze, prin grupul Renew Europe , o rezoluție în Parlamentul European privind respectarea statului de drept în România, potrivit Digi24 . Grindeanu susține că demersul ar fi fost încercat în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European și că nu a trecut de comisie, ceea ce ar fi împiedicat ajungerea lui în plen. Liderul PSD afirmă că social-democrații europeni s-au opus inițiativei și că inclusiv PPE „și-a schimbat decizia” în ultimul moment. Miza invocată: credibilitatea externă și percepția investițională În mesajul publicat pe Facebook, Grindeanu a legat explicit o eventuală rezoluție de riscul unui semnal negativ către mediul economic, susținând că punerea sub semnul întrebării a statului de drept ar afecta credibilitatea României în relația cu partenerii externi și ar transmite „un semnal negativ investitorilor”. Tot în aceeași intervenție, liderul PSD a acuzat USR că ar folosi România „ca armă” în disputa politică internă și a calificat demersul drept o depășire a „unei linii a iresponsabilității politice”. Atac direct la USR și referire la Dominic Fritz Grindeanu a formulat acuzații dure la adresa USR, afirmând că partidul ar pune interesele politice înaintea celor ale României și că ar sacrifica inclusiv „banii europeni” pentru a-și conserva pozițiile. În același mesaj, acesta l-a menționat și pe Dominic Fritz, fără a detalia cazul la care face referire, susținând că „Fritz nu este România” și invocând existența unei „decizii definitive a instanței”. Ce urmează În finalul postării, Grindeanu a transmis că PSD va continua confruntarea politică cu USR, susținând că prezența acestora la putere ar afecta economia, nivelul de trai și justiția. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă USR a avut o reacție în același material. [...]

Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]

Sesizarea PSD către Comisia LIBE din Parlamentul European mută disputa politică internă pe terenul reglementărilor UE privind independența justiției , într-un moment în care tema „statului de drept” poate genera presiune instituțională și costuri de imagine pentru România, potrivit Stirile Pro TV . PSD a transmis președintelui și coordonatorilor Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) că declarațiile recente ale PNL ar ridica semne de întrebare privind respectarea independenței justiției, separației puterilor în stat și a statului de drept – valori fundamentale ale Uniunii Europene. În sesizare, social-democrații susțin că presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale ar fi incompatibile cu aceste principii. În paralel, vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan a reacționat public, afirmând că subiectul va fi discutat „cu plăcere” în Parlamentul European, chiar dacă solicitarea vine de la PSD, partid condus în această perioadă de Sorin Grindeanu, premier în 2017, când Guvernul a adoptat OUG 13 . „PSD vrea să discute despre statul de drept în Parlamentul European. Vom discuta cu plăcere.” De ce contează: Comisia LIBE, un canal de presiune politică și instituțională Comisia LIBE este una dintre structurile-cheie ale Parlamentului European pe teme de justiție, drepturi și stat de drept. O sesizare formală nu echivalează automat cu o procedură împotriva unui stat membru, dar poate amplifica monitorizarea politică și poate alimenta dezbateri la nivel european despre funcționarea instituțiilor din România. Contextul care complică mesajul PSD: OUG 13 și precedentul din 2017 Materialul reamintește că OUG 13 a fost adoptată în noaptea de 31 ianuarie 2017 de Guvernul Sorin Grindeanu și viza modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Ordonanța dezincrimina parțial abuzul în serviciu și introducea un prag valoric al prejudiciului de 200.000 de lei, sub care fapta nu mai era considerată infracțiune. Adoptarea OUG 13 a declanșat cele mai ample proteste de stradă din istoria României, iar Guvernul a abrogat ulterior ordonanța prin OUG 14/2017, la câteva zile după izbucnirea manifestațiilor. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, nu este precizat un calendar al discuțiilor în Comisia LIBE și nici dacă sesizarea PSD va fi introdusă pe ordinea de zi a unei ședințe. Cert este că tema „independenței justiției” ajunge din nou în circuitul instituțional european, într-o formulă care poate avea consecințe de imagine și de credibilitate pentru actorii politici implicați. [...]