Știri
Știri din categoria Diverse
PSD ridică miza politică pe stabilitatea guvernării și îl acuză pe AUR că, prin refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, îl menține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, potrivit Digi24.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul a inițiat o moțiune pentru „a încerca să schimbe direcția”, invocând „a 10-a lună de scădere a consumului” ca argument de fond. În același timp, el a susținut că Bolojan ar rămâne în funcție deoarece AUR „a ieșit din sală” și nu a votat noua formulă guvernamentală.
Grindeanu a afirmat că nu există „altă explicație” pentru care Bolojan este încă premier decât faptul că AUR nu a votat „Guvernul Veștea”, iar această decizie ar fi avut efectul indirect de a-l menține pe Bolojan la conducerea executivului.
„În continuare Bolojan este la Palatul Victoria fiindcă AUR n-a votat Guvernul Veștea. Nu există altă explicație.”
În aceeași intervenție, liderul PSD a declarat că nu are încredere „deloc” în ceea ce spune președintele AUR, George Simion, și a indicat că o alianță guvernamentală cu AUR este exclusă, „în principal din cauza lui Simion”.
„Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simion. Dar deloc.”
Întrebat dacă neîncrederea are legătură cu faptul că Simion ar fi promis votul pentru „Guvernul Veștea” și apoi s-ar fi răzgândit, Grindeanu a răspuns că au existat „diverse discuții”, dar „nu despre asta e vorba”.
Schimbul de acuzații mută disputa din zona retoricii în cea a responsabilității pentru formarea unei majorități: PSD încearcă să lege direct blocajul politic de decizia AUR la vot, în timp ce exclude explicit orice scenariu de coaliție cu acest partid. În lipsa unei clarificări rapide a majorității, mesajul PSD sugerează că presiunea politică va rămâne concentrată pe voturile care pot debloca sau prelungi actuala formulă de guvernare.
Recomandate
PSD își anunță o strategie de opoziție „pe tot terenul”, inclusiv cu plângeri penale, ceea ce poate tensiona suplimentar procesul legislativ și disputele pe PNRR , potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a vizat direct PNL și USR, pe care le-a acuzat că, după moțiunea de cenzură, au rămas fără „politici publice” și fac doar atacuri la adresa PSD. În declarații făcute la România TV, Grindeanu a susținut că actuala majoritate ar încerca să transfere către PSD costul politic al guvernării, cerând sprijin în Parlament pentru legi fără dezbatere și fără consultare cu partenerii sociali. „Din acest moment ne vom bate pe tot terenul cu hashtagii ăștia, pe tot terenul. La comune, la orașe, în Parlamentul României , oriunde este nevoie (...)” Miza: blocaje și escaladare în Parlament, cu efecte pe agenda de reforme Mesajul liderului PSD indică o înăsprire a tacticii de opoziție, cu două consecințe directe sugerate de propriile afirmații: PSD nu mai lasă loc de „compromis” cu PNL și USR în negocierile parlamentare, ceea ce poate complica trecerea proiectelor legislative care au nevoie de voturi suplimentare; partidul ia în calcul plângeri penale „când se depășește cadrul legal”, ceea ce poate muta o parte din conflictul politic în zona juridică și administrativă. Grindeanu a legat disputa și de presiunea pe teme economice (facturi, energie, prețuri la alimente), susținând că atacurile politice nu rezolvă problemele de costuri pentru populație. Disputa pe PNRR: cine răspunde pentru „închiderea” planului În același context, Grindeanu a afirmat că „închiderea” Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este responsabilitatea Guvernului, nu a Parlamentului, și a acuzat că ar exista o încercare de a muta această răspundere către Legislativ. Potrivit relatărilor preluate în spațiul public, declarațiile au fost consemnate și de G4Media , care citează Agerpres, respectiv de Agerpres . În lipsa unor detalii suplimentare despre ce proiecte concrete ar urma vizate de PSD sau ce „semnale” ar declanșa plângeri penale, rămâne de urmărit dacă această poziționare se traduce rapid în blocaje legislative sau în demersuri oficiale. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că votul pe legile PNRR nu trebuie transformat în armă politică , după ce, potrivit Digi24 , liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi transmis la negocierile de la Palatul Cotroceni un semnal că social-democrații iau în calcul să nu mai voteze în Parlament pachetul de legi necesar pentru îndeplinirea jaloanelor rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență . Miza este una financiară și de calendar: Bolojan spune că România are de încasat aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) din fonduri PNRR până la finalul lunii august, condiționat de adoptarea de către Parlament a unui pachet de legi. Întrebat dacă Grindeanu a vorbit despre posibilitatea ca PSD să nu voteze legile necesare atragerii banilor europeni, Bolojan a răspuns afirmativ și a încadrat discuția în termenii „responsabilității pentru România”. Declarațiile au fost făcute luni seară la B1TV, potrivit Agerpres. Bolojan: „Nu poți să șantajezi absorbția de fonduri” Bolojan a susținut că, până recent, PSD și-a asumat public susținerea angajamentelor internaționale ale României și a criticat ideea condiționării votului pe PNRR de calcule politice interne. „Nu poţi să şantajezi practic absorbţia de fonduri pe care România trebuie să o facă în perioada următoare (...)” Premierul interimar a mai spus că Guvernul a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene detalii privind „șase legi de bază” necesare pentru atragerea banilor, iar proiectele sunt „în cea mai mare parte” clarificate și depuse la Parlament. Pentru cele rămase, ar urma o nouă rundă de discuții, cu finalizare până la sfârșitul săptămânii, conform declarațiilor sale. Contextul politic: PSD contestă „presiunea” pe voturile sale În același context, Sorin Grindeanu a declarat, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia lui Bolojan de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD ar fi „complet greșită”. Liderul PSD a mai afirmat că partidul nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic” pentru „interesele obscure ale unor lideri de dreapta” și a dat ca exemplu opoziția față de modificări legislative pe tema integrității în funcția publică. Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care „nici astăzi nu este în transparență publică”, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Disputa PSD–USR pe modificarea legii ANI riscă să se transforme într-un blocaj cu consecințe financiare , în condițiile în care, potrivit Digi24 , deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că miza reală a schimbărilor este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde aproape 771 de milioane de euro din fonduri europene. Dimitriu îl contrazice pe liderul PSD Sorin Grindeanu, care a afirmat că modificarea legislației privind integritatea în funcția publică ar urmări să rezolve „probleme de integritate” ale unor lideri USR, inclusiv ale lui Dominic Fritz . Deputatul USR spune că o astfel de acuzație nu stă în picioare juridic, invocând principiul neretroactivității legii. „Legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut.” Miza invocată de USR: jalon PNRR și riscul unei penalizări În mesajul citat de Digi24, Alexandru Dimitriu afirmă că „adevărata miză” este Jalonul 431 din PNRR , iar nerespectarea lui ar însemna „o penalizare de aproape 771 milioane de euro din fonduri europene”. El susține că discuția nu ar trebui tratată ca una politică, ci ca o obligație asumată de România, „cu bani reali în joc”. Tot Dimitriu afirmă că USR ar fi discutat modificări ale textului la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR, în timp ce PSD ar fi lipsit de la aceste discuții. În această logică, acuzațiile lansate de Grindeanu ar fi, în opinia sa, un pretext pentru a nu susține modificarea. Poziția PSD: „PNRR nu poate fi paravan” pentru interese de partid Sorin Grindeanu a declarat, după consultările politice de la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări care, în opinia sa, ar rezolva „problemele personale” ale unor lideri USR. El a dat ca exemplu cazul lui Dominic Fritz și a spus că PSD este „total împotrivă” ca acesta să își rezolve problemele de integritate prin schimbarea legii. Disputa are loc în contextul negocierilor privind îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, unul dintre acestea vizând modificarea legislației referitoare la integritatea în funcția publică. [...]
Blocajul politic de la Cotroceni riscă să întârzie deciziile pe PNRR și să prelungească incertitudinea pentru economie , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că alegerile anticipate sunt „foarte puțin probabile” și, chiar dacă ar avea loc, nu ar debloca situația, potrivit Stirile Pro TV . Discuțiile de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui guvern, la care au participat Nicușor Dan și lideri ai partidelor din fosta coaliție, s-au încheiat fără un acord. În acest context, publicația notează că scad șansele ca un nou cabinet să fie instalat la Palatul Victoria până la finalul lunii iulie, iar fondurile europene ar putea fi puse în pericol. Miza imediată: pachetele legislative legate de PNRR Un punct sensibil rămâne susținerea în Parlament a proiectelor asociate jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din fonduri europene) și a altor pachete legislative discutate în negocieri. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a declarat că partidul este în opoziție și „nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, în timp ce Nicușor Dan a spus că vede această poziție ca pe o încercare de negociere pe pachetele de legi și s-a declarat „optimist” că acestea vor putea fi trecute. De ce nu se formează guvernul: „blocaj logic” la componență, nu la premier Nicușor Dan a susținut că problema nu este numele prim-ministrului, ci formula politică a Executivului, pentru că unele partide condiționează votul de propria prezență la guvernare, iar altele refuză să voteze dacă anumite formațiuni sunt incluse. „Blocajul nu e la numele primului ministru, blocajul e la componența guvernului (...) și aici este un blocaj logic care necesită o flexibilizare a poziției.” În același timp, PNL și USR ar fi avansat ideea unor guverne minoritare succesive, potrivit materialului. Anticipatele, scenariu de presiune, nu soluție În discuție a apărut și varianta alegerilor anticipate, însă președintele spune că nu și le dorește și că sunt puțin probabile. Mai mult, consideră că un nou scrutin ar prelungi criza, fără să schimbe datele problemei. „Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri (...)” Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile rămân deschise pe mai multe scenarii, însă fără o majoritate conturată. Până la un acord, riscul principal rămâne întârzierea deciziilor legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene și prelungirea incertitudinii politice, cu efecte directe asupra calendarului guvernării și a predictibilității economice. [...]
Dominic Fritz ridică scenariul anticipatelor dacă nu se formează o majoritate pentru un „guvern curajos” , mizând pe ideea că blocajul politic ar trebui tranșat prin vot, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua consultărilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care partidele încearcă să coaguleze o majoritate pentru învestirea unui nou Executiv. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a susținut că România are nevoie de un guvern „curajos” care „livrează pentru români”, nu unul care „îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității”. În același mesaj, Fritz a legat tensiunile politice de relația USR cu PSD și AUR, afirmând că ostilitatea acestora ar ascunde, de fapt, teama de o Românie „dreaptă și funcțională”. „Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă.” Ce înseamnă politic și de ce contează Ridicarea publică a opțiunii alegerilor anticipate pune presiune pe negocierile pentru formarea guvernului, într-un context în care, conform informațiilor prezentate, nu există încă o formulă de majoritate conturată. Pentru mediul economic, prelungirea incertitudinii politice tinde să amâne decizii administrative și legislative, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau măsuri concrete care ar fi afectate. Contextul consultărilor de la Cotroceni Potrivit agendei menționate, președintele Nicușor Dan urma să discute la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cu reprezentantul grupului minorităților naționale. În același context, este reamintit că pe 5 mai Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci se încearcă formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui nou Executiv. Pentru context suplimentar despre poziții din PSD privind eventuale anticipate, Digi24 a relatat separat declarațiile secretarului general al partidului, în materialul despre Claudiu Manda , respectiv despre reluarea negocierilor, în articolul privind întâlnirea liderilor cu președintele, aici . [...]
Ucraina își mută o parte din apărarea antiaeriană în producție locală după un acord politic privind licențele pentru sistemele Patriot, anunțat de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Libertatea . Zelenski a transmis că a ajuns la „un acord important” cu președintele american Donald Trump, care ar urma să permită Ucrainei să producă sub licență sisteme de apărare aeriană Patriot. Mesajul a fost publicat pe contul său de X. „Președintele Trump și cu mine am ajuns la un acord important asupra licențelor de producție a sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la implementarea acestui acord politic cu adevărat istoric.” De ce contează: efect operațional, nu doar livrări Miza principală a acordului este trecerea de la dependența de livrări externe la o capacitate internă de producție (sub licență), ceea ce poate accelera dotarea și mentenanța pe termen mediu. În material nu sunt precizate volume, termene sau condiții comerciale ale licențelor, iar implementarea este descrisă ca fiind în lucru. În același mesaj, Zelenski a cerut diversificarea rapidă a apărării aeriene, enumerând mai multe sisteme: Patriot, SAMP/T, IRIS-T, NASAMS și proiectul ucrainean FREYJA, argumentând că o apărare mai diversificată este mai greu de „subminat” de către adversari. Context: „Coaliția de Voință” și o inițiativă antibalistică Anunțul a fost făcut cu ocazia unei noi reuniuni a „ Coaliției de Voință ”. Un rezultat al reuniunii este crearea unei „coaliții antibalistice”, formată din Ucraina și nouă țări europene membre NATO, conform aceleiași surse. Scopul este dezvoltarea unei apărări capabile să intercepteze rachete balistice rusești. Alte acorduri anunțate la Paris: Rafale și producție sub licență pentru muniții Separat, Franța și Ucraina au încheiat o „foaie de parcurs” care prevede achiziția de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale, cu armamentul aferent. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că primele aparate achiziționate vor zbura „pe cerul ucrainean” începând din 2028–2029. Macron a mai declarat că acordul include: o „primă serie” de baterii SAMP/T de nouă generație, plus rachetele aferente ce ar urma să fie livrate „în săptămânile următoare”; furnizarea de radare; producție sub licență în Ucraina pentru bombe AASM, rachete antiaeriene Aster 30 și rachete de croazieră Scalp. Ce urmează În paralel, Macron a anunțat că forța multinațională destinată unei eventuale desfășurări în Ucraina după încetarea războiului va începe antrenamentele în „țările vecine” în lunile următoare, pentru validarea planurilor de desfășurare. Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al producției Patriot în Ucraina sau despre capacitățile industriale implicate. [...]
