Știri
Știri din categoria Diverse
Negocierile pentru formarea guvernului au rămas blocate din cauza veto-ului PNL și USR față de PSD, iar discuțiile de la Cotroceni nu au produs o formulă de majoritate, potrivit Digi24. Miza practică este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care, conform celor discutate, există restanțe de rezolvat în PNRR.
Sorin Grindeanu a spus că blocajul vine din deciziile interne ale PNL și USR de a nu guverna cu social-democrații, susținând că, deși tonul consultărilor a fost „mai temperat”, „nu s-a conturat o soluție”. Liderul PSD a indicat că, în aproape două ore, s-a discutat și despre restanțele din PNRR, după care președintele Nicușor Dan ar fi încercat să testeze dacă partidele și-au flexibilizat pozițiile privind guvernarea.
„În acest moment, cei care și-au îngrădit foarte mult spațiul de lucru sunt cei de la PNL și USR, care au acele decizii interne legate de guvernarea cu PSD.”
În relatarea lui Grindeanu, au existat propuneri de relansare a unei formule de guvernare, însă fără a depăși constrângerile politice invocate de PNL și USR:
Grindeanu a afirmat că PSD „nu are nimic împotrivă”, dar că „ceilalți” au invocat deciziile interne care îi împiedică să meargă mai departe cu o astfel de formulă.
Liderul PSD a mai precizat că, la consultări, nu s-a discutat despre varianta propunerii lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier.
În lipsa unei soluții conturate la Cotroceni, tabloul descris de participanți rămâne cel al unor poziții politice încă rigide, cu efect direct asupra ritmului de decizie pe teme precum PNRR, unde „restanțele” au fost parte din agenda discuțiilor.
Recomandate
Dominic Fritz ridică scenariul anticipatelor dacă nu se formează o majoritate pentru un „guvern curajos” , mizând pe ideea că blocajul politic ar trebui tranșat prin vot, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua consultărilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care partidele încearcă să coaguleze o majoritate pentru învestirea unui nou Executiv. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a susținut că România are nevoie de un guvern „curajos” care „livrează pentru români”, nu unul care „îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității”. În același mesaj, Fritz a legat tensiunile politice de relația USR cu PSD și AUR, afirmând că ostilitatea acestora ar ascunde, de fapt, teama de o Românie „dreaptă și funcțională”. „Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă.” Ce înseamnă politic și de ce contează Ridicarea publică a opțiunii alegerilor anticipate pune presiune pe negocierile pentru formarea guvernului, într-un context în care, conform informațiilor prezentate, nu există încă o formulă de majoritate conturată. Pentru mediul economic, prelungirea incertitudinii politice tinde să amâne decizii administrative și legislative, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau măsuri concrete care ar fi afectate. Contextul consultărilor de la Cotroceni Potrivit agendei menționate, președintele Nicușor Dan urma să discute la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cu reprezentantul grupului minorităților naționale. În același context, este reamintit că pe 5 mai Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci se încearcă formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui nou Executiv. Pentru context suplimentar despre poziții din PSD privind eventuale anticipate, Digi24 a relatat separat declarațiile secretarului general al partidului, în materialul despre Claudiu Manda , respectiv despre reluarea negocierilor, în articolul privind întâlnirea liderilor cu președintele, aici . [...]
Cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni , PSD ridică miza pe tema „reformelor” și a costurilor bugetare , printr-un atac direct al lui Sorin Grindeanu la adresa PNL și a partenerilor de coaliție, potrivit Digi24 . Liderul PSD susține că liberalii își construiesc imaginea printr-un discurs anti-PSD, în timp ce „ignoră problemele economice ale țării”. Grindeanu afirmă, într-o postare pe Facebook, că actuala guvernare a „adâncit îndatorarea României” și acuză Executivul că promovează reforme „doar la nivel de imagine”, dând ca exemplu reducerea a „15 mii de posturi” de „bugetari” din Educație. „Propaganda obraznică și armata digitală duduie însă de reforme! Ultima dintre ele – 15 mii de posturi de «bugetari» rase din Educație. Din EDUCAȚIE! Aplauze!” Acuzații privind contracte publice și disputa pe companiile de stat În același mesaj, președintele PSD îi acuză pe „miniștrii demiși” că ar fi favorizat firme apropiate prin atribuirea unor contracte publice. „În acest timp, miniștrii demiși – ca Pîslaru – împart contracte de milioane de lei firmelor de casă, înființate tot de ei” Pe tema reformei companiilor de stat, Grindeanu respinge acuzațiile că PSD s-ar fi opus și spune că măsurile de reducere a indemnizațiilor și a numărului de membri din consiliile de administrație ar fi fost pregătite de PSD, „prin pachetul doi”, menționându-l pe Radu Oprea. „Măsurile pe companiile de stat, reducerile de indemnizații și de membri în CA-uri, s-au luat prin pachetul doi și au fost lucrate de Radu Oprea de la PSD.” În același pasaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „pe repede înainte” ale unor active pe care le numește „perlele economiei românești”. Ce urmărește mesajul înainte de consultări Grindeanu susține că discursul anti-PSD „nu a generat niciodată vreo soluție reală pentru români” și leagă direct disputa de întâlnirea programată la Palatul Cotroceni, unde, în opinia sa, „se va vedea” cine vrea deblocarea situației politice. „Mâine la Cotroceni se va vedea clar cine vrea să găsească o soluție rațională și rezonabilă și cine vrea să țină România blocată în continuare pentru propriile privilegii.” Articolul Digi24 nu include reacția PNL la aceste acuzații și nici detalii suplimentare despre conținutul consultărilor de luni, dincolo de faptul că ele urmează să aibă loc la Palatul Cotroceni. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra măsurilor economice , iar asta riscă să țină pe loc decizii care ar trebui negociate „serios”, nu doar la nivel de declarații, potrivit unei intervenții a lui Theodor Paleologu la Digi24 . El susține că, spre deosebire de alte țări unde negocierile lungi au în centru pachete de măsuri, în România discuțiile sunt blocate „din motive de țâfnă” și de „declarații belicoase”. Paleologu spune că situația se repetă „ca în filmul «Ziua Cârtiței»” și afirmă că nu vede o soluție în urma discuțiilor anunțate pentru a doua zi la Cotroceni, descriind un scenariu previzibil de consultări, strângeri de mână și promisiuni că „se va rezolva”. De ce contează: negocieri fără conținut, în loc de acord pe măsuri În comparația sa cu Belgia și Olanda, Paleologu argumentează că acolo negocierile durează pentru că partidele discută concret despre măsurile ce urmează să fie luate, în timp ce în România, spune el, domină conflictul verbal și lipsa de substanță. În această cheie, blocajul politic devine o problemă de funcționare a guvernării: fără un acord pe măsuri, deciziile rămân amânate. Critica la adresa actorilor politici: „privilegii” și „balamuc” Întrebat despre declarațiile lui Sorin Grindeanu, care i-a acuzat pe liberali că țin România blocată pentru privilegii și ignoră problemele economice, Paleologu afirmă că liderul PSD „nu e foarte bine plasat” să vorbească despre privilegii. El susține că răsturnarea Guvernului Bolojan nu ar fi avut la bază principii sau „reală divergență de politică economică”, ci păstrarea unor privilegii. Despre președintele Nicușor Dan , Paleologu afirmă că „pare destul de depășit de situație”, pe care o descrie drept „o situație de balamuc”, adăugând că reacțiile acestuia ar fi lente. „Adultul din încăpere”: Kelemen Hunor Întrebat pe cine consideră „adultul din încăpere”, Paleologu îl indică pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, despre care spune că este „foarte lucid”, vede lucrurile „cu o anumită distanță” și are experiență. În ansamblu, intervenția lui Paleologu conturează ideea că prelungirea crizei nu ține de complexitatea negocierilor pe politici publice, ci de conflict și orgolii, ceea ce menține incertitudinea și întârzie decizii care ar trebui asumate printr-un acord politic funcțional. [...]
PSD împinge discuția despre premier spre un profil „tehnic” pe finanțe , iar numele lui Alexandru Nazare este prezentat ca posibilă soluție de compromis, însă doar într-un guvern cu participarea PSD, potrivit declarațiilor europarlamentarului Vasile Dîncu, relatate de Digi24 . Miza imediată este deblocarea negocierilor politice înaintea întâlnirii programate luni la Palatul Cotroceni, într-un context pe care Dîncu îl leagă explicit de o „situație financiară nu foarte bună” a României. Nazare, „variantă de compromis” condiționată de intrarea PSD la guvernare Dîncu spune că numele lui Alexandru Nazare a fost vehiculat, dar precizează că nu știe dacă a existat o discuție oficială între partide pe această opțiune. Argumentul invocat pentru acceptabilitatea lui Nazare este profilul profesional: „Domnul Nazare nu este respins nici de PSD și nici de alte partide, pentru că are o calitate: este un foarte bun specialist în finanțe.” În același registru, Dîncu afirmă că Nazare ar putea „pilota” situația financiară a României, dar fixează o condiție politică: varianta ar fi posibilă „nu într-un guvern din care să nu facă parte PSD”. PSD respinge un premier de dreapta și îl atacă pe Siegfried Mureșan În paralel, europarlamentarul PSD exclude ca partidul să accepte varianta Siegfried Mureșan premier în cadrul unei rotative, susținând că acesta „nu are experiență politică în România” și numindu-l „un iepure scos la interval”. Dîncu reia și ideea că, după un premier „din partea dreptei” (menționându-l pe Ilie Bolojan, inclusiv cu interimat), ar trebui să urmeze un premier „din partea stângii”, invocând faptul că PSD ar avea „cele mai multe voturi din această coaliție”. Coaliție fără USR, scenariu „posibil” în viziunea lui Dîncu Întrebat despre refacerea coaliției fără USR, Dîncu spune că plecarea USR în opoziție „nu este o mare pierdere” și susține că majoritatea ar putea fi păstrată, deoarece „voturile pot fi înlocuite”. El adaugă că un astfel de scenariu ar depinde și de acceptul președintelui României, dar și de PNL. Ce urmează: consultări la Cotroceni și negocierea „țintelor” de guvernare Înaintea întâlnirii de luni de la Palatul Cotroceni, Dîncu vorbește despre un „elefant din încăperea cu porțelanuri” care ar fi blocat până acum compromisul și afirmă că PSD este dispus la concesii privind programul, respectiv structura guvernului, dar „nu” la renunțarea la toate condițiile. Totodată, el susține că negocierile ar trebui să se concentreze pe „ținte” și pe un program de guvernare care să poată fi continuat și după eventuale schimbări politice. [...]
Reorganizarea Guvernului de la Kiev pune în prim-plan energia și apărarea : potrivit Digi24 , președintele Volodimir Zelenski a început consultări cu mai mulți oficiali de rang înalt pentru a contura „următorul guvern de război”, după demisia premierului Yulia Sviridenko, anunțată la mai puțin de un an de la numire. Sviridenko a confirmat duminică plecarea, iar Zelenski a vorbit despre o reorganizare majoră, descrisă ca o „reînnoire” a echipei de vârf, menită să alinieze guvernarea la o „strategie politică actualizată”. Deocamdată, nu a fost desemnat oficial un succesor. Cine sunt numele testate de Zelenski și de ce contează Duminică, Zelenski a avut întâlniri separate cu cinci potențiali candidați și cu un manager-cheie din sectorul energetic, semnalând că prioritățile rămân legate de infrastructura critică, securitate internă și capacitatea de război: Serhii Korețki – director general al companiei de stat Naftogaz (din 2025), fost șef la Ukrnafta. Unele surse îl indică drept favorit pentru funcția de prim-ministru. Profilul său a câștigat greutate pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice; Naftogaz a spus în mai că instalațiile sale au fost atacate de 96 de ori de la începutul lui 2026. Zelenski i-a apreciat „conducerea eficientă” și atingerea „indicatorilor naționali de performanță”. Mykhailo Fedorov – ministrul Apărării, asociat cu administrația digitală, dronele și tehnologia militară. Zelenski a spus că a primit de la el un raport despre sarcini îndeplinite în apărare și despre schimbări organizaționale și acorduri necesare cu parteneri externi. Denys Shmyhal – ministrul Energiei și predecesorul direct al lui Sviridenko; a fost premier peste cinci ani, cel mai longeviv șef de guvern al Ucrainei de la independență. A demisionat în iulie 2025, într-o remaniere pe care Zelenski a legat-o atunci de consolidarea gestionării economice și militare în război. Ihor Terekhov – primarul Harkivului (din 2021), oraș aflat aproape de granița cu Rusia și țintă repetată a atacurilor. A coordonat intervenții de urgență, reparații și menținerea utilităților și transportului public în condiții de presiune militară constantă. Ihor Klymenko – ministrul de Interne (din 2023), fost general-șef al poliției; coordonează Poliția Națională, Garda Națională, Poliția de Frontieră și Serviciul Național de Urgență, structuri esențiale pentru protejarea infrastructurii critice și răspunsul la atacuri. Ce se întâmplă cu Yulia Sviridenko Sviridenko (39 de ani) a fost numită premier în iulie 2025, după ce a fost prim-viceprim-ministru și ministru al economiei. Digi24 notează că a fost considerată una dintre persoanele de încredere din echipa economică a lui Zelenski și că a avut un rol important în negocierea unui acord privind mineralele cu Statele Unite, informație atribuită de publicație postului TVP. Zelenski a lăudat activitatea ei ca premier și a spus că i-a oferit „oportunitatea de a conduce un domeniu nou și important al relațiilor cu un partener-cheie”, fără să precizeze funcția. Conform unor surse citate, Sviridenko ar urma probabil să devină ambasadoarea Ucrainei în SUA. Miza imediată Faptul că Zelenski discută atât cu responsabili din energie , cât și cu lideri din apărare și interne indică o selecție orientată spre gestionarea infrastructurii critice și a aparatului de securitate în condiții de război. Până la o nominalizare oficială, lista rămâne la nivel de opțiuni evaluate, nu de decizie finală. [...]
Participarea Maiei Sandu la „ Coaliția de Voință ” testează, în practică, linia de neutralitate a Republicii Moldova , într-un format european de coordonare pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova merge luni la Paris, la invitația lui Emmanuel Macron, fiind prima dată când participă la o astfel de reuniune. Într-un comunicat al Președinției de la Chișinău, citat de News.ro, autoritățile moldovene susțin că implicarea în acest format este „pe deplin compatibilă” cu neutralitatea prevăzută în Constituție, argumentând că este vorba despre o cooperare „flexibilă” în care fiecare stat își stabilește singur contribuția. „Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre. Fiecare stat participant decide singur forma şi amploarea contribuţiei sale, în conformitate cu cadrul său constituţional.” Ce este „Coaliția de Voință” și de ce contează pentru Chișinău Coaliția de Voință este descrisă ca un format de coordonare politică și diplomatică, coprezidat de Franța, Germania și Regatul Unit, care reunește 37 de state, majoritatea europene. Obiectivul este sprijinirea Ucrainei și pregătirea unei păci „juste și durabile” după încheierea unui armistițiu, cu accent pe prevenirea unei noi agresiuni. Pentru Republica Moldova, miza este legată direct de securitatea regională. Președinția de la Chișinău invocă frontiera comună cu Ucraina, de 1.222 km, și susține că stabilitatea Moldovei depinde de evoluția războiului din țara vecină. „Securitatea Ucrainei şi securitatea R. Moldova sunt strâns legate: o pace justă şi durabilă în Ucraina va însemna stabilitate pentru Moldova şi pentru întregul continent.” Context: sprijinul acordat Ucrainei și agenda reuniunii de la Paris Conform Președinției moldovene, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a sprijinit statul vecin prin: oferirea de refugiu pentru ucraineni; asigurarea de coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; sprijin umanitar și energetic; contribuții la instruirea geniştilor ucraineni pentru deminare umanitară. Summitul de la Paris, organizat la Hôtel national des Invalides, va fi coprezidat de Emmanuel Macron, alături de prim-ministrul britanic și cancelarul german, în prezența, între alții, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . În ajunul paradei de 14 iulie, reuniunea vizează continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei și discutarea garanțiilor de securitate, inclusiv prin intensificarea presiunii asupra efortului de război al Rusiei, menționându-se și combaterea „flotei fantomă”. Înaintea summitului principal este programată și prima reuniune a unei „Coaliții antibalistice”, la Quai d’Orsay, cu discuții despre mijloacele necesare apărării Ucrainei și despre cooperarea industrială, potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
