Știri
Știri din categoria Diverse
Germania pregătește înăsprirea accesului la concediul medical din 2027, pe fondul unui nivel record al absențelor care, în viziunea guvernului de la Berlin, afectează competitivitatea economiei, potrivit Libertatea.
Un studiu al Institutului IGES din Berlin indică faptul că angajații germani au lipsit în medie 19,5 zile lucrătoare pe an din motive medicale, față de aproximativ 13 zile în 2018, conform Deutsche Welle. Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz leagă această evoluție de costuri și de impactul asupra funcționării companiilor.
Planul prezentat de Merz prevede că, din ianuarie anul viitor, angajații nu vor mai putea obține certificate medicale prin telefon. Pentru acordarea concediului medical, aceștia ar urma să se prezinte personal la medic încă din prima zi de boală.
Cancelarul a justificat măsura prin nevoia de a reduce absenteismul și de a proteja economia:
„Nu ne mai putem permite acest dezavantaj competitiv cauzat de absențele lungi de la locul de muncă.”
În același timp, Merz a spus că schimbările urmăresc restabilirea „echității și funcționalității” pe piața muncii și ar da angajatorilor și caselor de asigurări de sănătate posibilitatea să reacționeze mai ferm în cazul concediilor medicale repetate.
Germania are un sistem de concediu medical considerat printre cele mai generoase: angajații primesc 100% din salariu timp de până la șase săptămâni (cost suportat de angajator). După această perioadă, sistemul public de asigurări de sănătate achită aproximativ 70% din salariul brut, pentru până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeași afecțiune.
Raportul IGES indică drept factor important introducerea sistemului electronic de certificate medicale (eAU), utilizat din 2023, care transmite automat documentele către casa de asigurări și angajator, ceea ce duce la o înregistrare mai precisă a absențelor.
Specialiștii mai notează și schimbări de comportament după pandemia de COVID-19, când mai mulți angajați aleg să rămână acasă cu simptome de răceală sau gripă pentru a limita transmiterea bolilor. Printre cauzele frecvente ale concediilor medicale sunt menționate problemele de sănătate mintală și afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile de spate.
Datele OCDE (calculate în săptămâni calendaristice) arată că Germania a avut în medie 3,5 săptămâni de concediu medical pe persoană, echivalentul a aproximativ 24,5 zile. Totuși, țara nu este pe primul loc în Europa: Norvegia, Spania și Slovenia depășesc cinci săptămâni pe an, iar Finlanda, Franța, Portugalia și Belgia au, de asemenea, valori mai ridicate.
Reforma a stârnit deja critici: oponenții susțin că înăsprirea regulilor ar putea stigmatiza persoanele cu probleme reale de sănătate și ar transfera asupra angajaților responsabilitatea pentru dificultățile economice, într-o țară cu o populație activă în curs de îmbătrânire.
Recomandate
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani , pe fondul accelerării programelor comune de înzestrare și al presiunii de a crește rapid producția și interoperabilitatea între aliați, potrivit Libertatea . Pachetul, prezentat la Forumul industriei de apărare de la Ankara , are implicații directe pentru bugetele de apărare și pentru lanțurile de aprovizionare din industria militară europeană și nord-americană. Evenimentul a reunit companii din state membre NATO pe 7 iulie 2026, în paralel cu summitul anual al Alianței, iar acordurile și proiectele anunțate au fost inventariate de NATO Watch, organizație independentă de analiză și monitorizare a NATO. În acest cadru, au fost detaliate atât achiziții, cât și inițiative multinaționale de dezvoltare și standardizare. Antidronă: bani, testare comună și mai mulți operatori NATO a anunțat investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani și intenția de a instrui de cinci ori mai mulți operatori de drone până la finalul lui 2027. Pentru a accelera introducerea de soluții, Alianța vrea să creeze o platformă dedicată sistemelor antidronă, cu rol de „filtru” operațional: echipamentele ar urma să fie testate de NATO, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru achiziție. Pentru instruire, aliații vor extinde inițiativa multinațională Flight Training Europe (NFTE) astfel încât să includă și operatori de drone; NFTE operează 16 centre de pregătire în opt țări, iar Finlanda, Franța și Suedia s-au alăturat celorlalte 17 state participante. Achiziții și proiecte care împing producția în Europa Pe partea de apărare aeriană și antirachetă, au fost lansate inițiative de cooperare pentru contracararea amenințărilor aeriene mai mici (inclusiv drone și rachete de croazieră) și pentru creșterea supravegherii aeriene pasive. Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) va cumpăra 700 de rachete PAC-2 și 200 de rachete PAC-3. În zona capabilităților de atac, au fost anunțate proiecte multinaționale, inclusiv dezvoltarea unei muniții NATO standard de 155 mm (proiectul GENIFR), iar șase state au lansat un proiect pentru capabilități de lovire de precizie la distanță mare, cu lansatoare și rachete de nouă generație. Separat, Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un acord pentru producerea în comun, în Germania, a rachetelor balistice ATACMS, prima dată când acestea ar urma să fie fabricate în afara Statelor Unite. Totodată, articolul menționează creșterea producției de muniție de 155 mm și de muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare), prin contracte-cadru gestionate de NSPA, fără publicarea listei statelor participante. Înlocuirea AWACS și extinderea flotelor comune Un alt proiect major vizează înlocuirea flotei AWACS (Boeing E-3), veche de aproximativ 50 de ani. Producătorul suedez Saab ar urma să furnizeze până la 10 aeronave de supraveghere Global Eye unui consorțiu de 11 state: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Primele livrări ar putea avea loc din 2030, iar prețul final este estimat la 400–450 de milioane de dolari per avion (aprox. 1,8–2,1 miliarde lei, la un curs orientativ). Pe segmentul de transport și realimentare în zbor, 15 state au anunțat o inițiativă multinațională pentru cererea de avioane Airbus, iar șapte aliați au lansat un proiect pentru o flotă de Airbus A400M. Finlanda s-a alăturat flotei multinaționale A330 MRTT, iar cele nouă state participante au anunțat livrarea iminentă a celui de-al zecelea avion, flota urmând să ajungă aproape de capacitatea completă de 12 aeronave. De ce contează pentru economie și industrie Mesajul dominant al pachetului de la Ankara este trecerea de la achiziții fragmentate la programe comune, cu standarde și testare centralizate, ceea ce poate accelera contractarea și poate reduce riscul de incompatibilitate între echipamente. În același timp, acorduri precum producția ATACMS în Germania și proiectele pentru muniție standard de 155 mm indică o presiune pentru capacități industriale mai mari în Europa, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și materiilor prime. În paralel, NATO a lansat și un proiect multinațional pentru materii prime critice în apărare, cu 12 state participante, orientat spre reziliența lanțurilor de aprovizionare (creștere, stocare, transport și gestionare de materiale, componente și materiale reciclate esențiale pentru producția militară). [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu îndeplinește jaloanele legate de noua lege a salarizării , într-un moment în care țara se află la un nivel mediu în UE la capitolul încasări efective din plan, potrivit unei analize din Libertatea . România a încasat până acum 12,97 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , aferente a patru cereri de plată achitate, conform datelor Comisiei Europene citate în analiză. Acest bilanț plasează Bucureștiul „în plutonul mediocrilor”, la distanță mare de Italia, care are achitate nouă cereri de plată, în valoare totală de 165,99 miliarde de euro. Unde se află România în clasamentul plăților PNRR În grupul statelor cu patru cereri de plată achitate se mai află Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda, fiecare cu sume diferite. În același reper, Franța a atras 34,13 miliarde de euro, iar Irlanda 928,9 milioane de euro. La numărul de cereri de plată, există și țări care stau mai slab decât România: Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria au primit bani doar pentru trei cereri. Analiza dă și câteva repere de volum: Olanda: 3,07 miliarde de euro încasate; Bulgaria: 3,27 miliarde de euro încasate. Într-o situație și mai dificilă este Ungaria, care a primit doar prefinanțarea de 140 de milioane de euro, pe fondul conflictului prelungit cu instituțiile europene, potrivit articolului. Italia, lider la atragerea fondurilor: granturi și împrumuturi Italia conduce detașat la încasări: 165,99 miliarde de euro pentru nouă cereri de plată achitate. Din această sumă, 60,72 miliarde de euro sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar 105,27 miliarde de euro sunt împrumuturi. Alte exemple din analiza citată: Croația și Portugalia: câte opt cereri de plată achitate; 7,29 miliarde de euro (Croația) și 14,92 miliarde de euro (Portugalia); Grecia: șapte cereri, 24,6 miliarde de euro; Slovacia: șapte cereri, 5,21 miliarde de euro; Spania: cinci cereri, 71,36 miliarde de euro; Polonia: cinci cereri, aproximativ 34 de miliarde de euro. Ce urmează și miza imediată: legea salarizării România își propune să depună încă două cereri de plată. Prima ar urma să fie depusă „cât mai repede”, fiind descrisă ca având un număr mic de jaloane și ținte. Miza majoră este însă ultima cerere, care ar include „peste o sută” de ținte și jaloane, printre care și noua lege a salarizării. Potrivit analizei, dacă acest obiectiv nu este îndeplinit, România pierde 770 de milioane de euro. Problema operațională indicată este că proiectul legii salarizării „nici măcar nu a plecat din Guvern spre Parlament”, iar adoptarea ar necesita procedură legislativă și, posibil, o sesiune parlamentară extraordinară. [...]
România, Bulgaria și Turcia își lărgesc mandatul comun de deminare în Marea Neagră către protecția infrastructurii submarine , o schimbare cu impact operațional direct asupra siguranței rutelor maritime și a activelor critice din zonă, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale anunță că, în marja Summitului NATO de la Ankara, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a semnat un amendament la Memorandumul de Înțelegere dintre guvernele României, Bulgariei și Turciei privind Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră ( MCM Black Sea TG ). Extinderea vizează includerea explicită a misiunilor de protecție a infrastructurii critice submarine . Ce se schimbă, concret, în misiunile grupului Până acum, misiunea principală a grupului a fost asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, prin supraveghere, neutralizarea pericolelor pentru traficul maritim și activități conexe de căutare și salvare pe mare. Prin amendament, mandatul este extins astfel încât operațiunile să acopere și protejarea infrastructurii critice de sub apă. MApN descrie această protecție ca pe un demers „complex, integrat și pe termen lung” și prezintă grupul drept o dovadă de interoperabilitate regională, cu rol în consolidarea securității în bazinul Mării Negre. Context operațional: prezență navală permanentă și rotația comenzii Potrivit informațiilor citate, misiunile Forțelor Navale Române împreună cu partenerii regionali susțin o prezență navală permanentă în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă a României, atât ca măsură de descurajare, cât și ca instrument de reacție imediată. Memorandumul de înființare a MCM Black Sea TG a fost semnat la 11 ianuarie 2024, iar grupul a devenit operațional la 1 iulie 2024. De la operaționalizare, au avut loc zece activări ale grupului, iar comanda se exercită prin rotație, în mandate de câte șase luni. România a deținut comanda în perioada 9 iulie 2025 – 8 ianuarie 2026; în prezent comanda este asigurată de Turcia, urmând să fie preluată de Bulgaria începând cu 9 iulie. Următorul reper: activarea din iulie și exercițiul BREEZE 2026 În perioada 9–24 iulie 2026, vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” urmează să participe la a XI-a activare a MCM Black Sea TG, cu misiunea de monitorizare a zonei de responsabilitate maritimă și de asigurare a libertății de navigație în raioanele unde se desfășoară activități de instruire în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 2026. [...]
Proiecte mari de infrastructură rămân fără bani PNRR, iar nota de plată se mută la buget , ceea ce înseamnă finanțare mai scumpă și presiune pe taxe și împrumuturi, potrivit unei analize publicate de Libertatea . În condițiile în care finanțarea prin PNRR expiră la finalul lunii august 2026, o parte dintre proiecte sunt deja considerate pierdute, iar altele au șanse mici să fie terminate la timp. Criza politică prelungită și funcționarea unui guvern interimar cu atribuții limitate complică deciziile necesare pentru salvarea finanțărilor, în timp ce termenul-limită se apropie. În acest context, oficiali citați de Ziare.com vorbesc despre proiecte care nu mai pot fi încadrate în calendarul PNRR. Unde se văd pierderile: rutier, feroviar, urban Directorul Asociației Pro Infrastructura , Ionuț Ciurea , estimează un deficit de finanțare de 10–15 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră și avertizează că o parte importantă din fondurile PNRR sunt deja pierdute. Miza, spune el, este să nu se piardă și mai multe granturi, care ar fi venit cu costuri de finanțare mult mai mici. „Realitatea este că o parte însemnată dintre aceste fonduri sunt deja pierdute. Important este să nu pierdem și mai multe granturi, pentru că acestea beneficiază de o dobândă extrem de redusă, de doar 2% (...)”, a declarat Ciurea. Potrivit aceleiași surse, proiectele afectate includ: Infrastructură rutieră Autostrada A7 , tronsonul la nord de Bacău ; Autostrada A1 , tronsonul Lugoj–Deva , „ciotul” Margina–Holdea ; Loturi din A8 , eliminate din PNRR și transferate în Programul Transport . Infrastructură feroviară Finanțarea pentru trenuri cu hidrogen ; Finanțarea pentru anumite tronsoane de cale ferată (fără detaliere în material a listelor complete). Transport urban Metroul din Cluj-Napoca ; Magistrala M4 din București (ambele fără finanțare, cu risc de amânare pe termen nedefinit). Ce urmează după august 2026: bani mai scumpi și programe suprasolicitate După expirarea PNRR în august 2026, continuarea șantierelor rămase neterminate devine incertă. Pentru A7, Ciurea spune că există o probabilitate de 99% ca tronsonul Bacău–Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, însă varianta Programului Transport este descrisă ca „extrem de dificilă”, deoarece programul nu ar mai avea capacitate financiară, iar contractele de finanțare sunt deja încheiate. Pentru Margina–Holdea , proiectul nu mai este eligibil pentru fonduri nerambursabile și ar urma să fie terminat din bugetul național. „Marea necunoscută”, în evaluarea lui Ciurea, rămâne zona de nord a Bacăului , unde ar mai fi multe lucrări de executat: dacă transferul în Programul Transport nu va fi posibil, alternativa devine bugetul, adică împrumuturi la dobânzi mai mari, de 6% sau chiar 7–8%, potrivit declarațiilor sale. În paralel, Ciurea indică și un deficit de aproximativ 10–15 miliarde de lei între fondurile europene disponibile (PNRR, Programul Transport sau SAFE) și necesarul real pentru autostrăzi și drumuri expres, ceea ce sugerează că presiunea pe finanțarea națională va rămâne ridicată chiar și fără pierderea integrală a banilor alocați. [...]
Nicușor Dan spune că nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic și leagă discuția de „reechilibrarea” contribuțiilor de securitate în NATO, potrivit Libertatea . Mesajul vine într-un context sensibil pentru regiune: orice semnal privind prezența militară americană influențează percepția de risc și, implicit, deciziile de investiții și costurile de finanțare într-o zonă de frontieră a alianței. Declarațiile au fost făcute miercuri, 8 iulie, la Ankara, unde președintele României participă la Summitul NATO . „Reechilibrarea” în NATO, inclusiv prin prezența militară Șeful statului a explicat că summitul de la Haga de anul trecut a urmărit o „reechilibrare a contribuțiilor de securitate” între Statele Unite și ceilalți aliați. În această logică, a spus el, prezența trupelor americane în Europa este parte din contribuția „care se cuantifică în bani” și va rămâne subiect de discuție „pe termen scurt, mediu și lung”. În același timp, Nicușor Dan a afirmat că, în condițiile în care în documentele alianței este menționată explicit „amenințarea rusă”, nu vede, „în momentul acesta”, un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic. Atmosfera la summit, după acuzațiile de „lipsă de loialitate” Întrebat despre atmosfera de la dineul de început al summitului NATO — în contextul în care președintele american i-a acuzat pe aliați de lipsă de loialitate — Nicușor Dan a respins ideea unei rupturi transatlantice. „Nu, deloc. E o diferenţă tot timpul între politici şi oameni. Adică oamenii socializează, discută, râd. Ăsta este limbajul social în perioada pe care o trăim. Şi una e una, alta e alta. Dar aseară a fost o atmosferă destinsă.” De ce contează Pentru România și restul Flancului Estic, discuția despre „reechilibrare” are o componentă practică: dacă o parte mai mare din efortul de securitate se mută spre bugetele europene și canadiene, presiunea pe cheltuieli și planificare crește, chiar dacă prezența americană rămâne, pe termen apropiat, neschimbată. În acest cadru, mesajul președintelui încearcă să reducă incertitudinea imediată legată de o eventuală retragere. [...]
Elveția s-a calificat în sferturile CM 2026 după un meci fără gol în 120 de minute , decis la lovituri de departajare, un scenariu care împinge competiția spre o fază eliminatorie în care detaliile – nu spectacolul – pot face diferența, potrivit Digi24 . Naționala Elveției a trecut de Columbia cu 4-3 la penalty-uri, după 0-0 în timpul regulamentar și prelungiri, în ultimul meci din optimile de finală, disputat la Vancouver . Partida a avut puține ocazii importante și a fost marcată de prudență, cele două echipe evitând riscurile în special spre finalul celor 90 de minute. Momentele notabile au venit mai ales din intervențiile portarilor și din câteva situații ratate: Kobel a respins șutul lui Puerta (min. 21) și a reținut execuția lui Luis Diaz (min. 60), în timp ce elvețienii au irosit șanse prin Sow (min. 47) și Rieder (min. 53). În prelungiri, Columbia a lovit bara transversală (min. 99), iar o eroare a lui Xhaka în minutul 115 i-a oferit lui Campaz o ocazie uriașă, ratată însă cu un șut peste poartă. Loviturile de departajare au decis calificarea La penalty-uri, Elveția a profitat de două execuții ratate de Columbia: Davinson Sanchez a trimis în transversală, iar Kobel a apărat șutul lui Cucho Hernandez. De partea cealaltă, Akanji a ratat pentru elvețieni, trimițând peste poartă, dar Ruben Vargas a înscris lovitura decisivă, pentru 4-3. De ce contează: un semnal despre cât de „strânsă” e faza eliminatorie Dincolo de calificare, meciul a atras atenția prin nivelul scăzut de ocazii. Digi24 notează că, potrivit Digi Sport, raportul xG (goluri așteptate – un indicator statistic ce estimează probabilitatea de a marca din șansele create) a fost de doar 0,7, cel mai mic înregistrat în timpul regulamentar la un meci de la Cupa Mondială 2026. Ce urmează Elveția va juca în sferturile de finală contra Argentinei. Programul sferturilor , conform informațiilor citate, este: Franța – Maroc (joi, 9 iulie) Spania – Belgia (vineri, 10 iulie) Norvegia – Anglia (duminică, 12 iulie) Argentina – Elveția (duminică, 12 iulie) [...]
