Știri
Știri din categoria Diverse
Marcel Ciolacu cere ca CJ Buzău să-și creeze venituri proprii și să nu mai depindă structural de alocările de la bugetul central, invocând nevoia ca administrația județeană să treacă dincolo de rolul de „administrator de drumuri” și „distribuitor de fonduri” către primării, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute miercuri, la finalul ședinței ordinare a Consiliului Județean Buzău, unde Ciolacu a susținut că instituția trebuie să devină un partener pentru municipiul Buzău, pe care l-a numit „motorul economic al județului”, dar și pentru Râmnicu Sărat și celelalte localități.
„Consiliul Judeţean trebuie să aibă şi venituri. Nu putem aştepta la nesfârşit să împărţim banii de la Guvern sau să fim nemulţumiţi încontinuu dacă Guvernul trimite mai mulţi sau mai puţini bani”, a afirmat Ciolacu.
În acest context, președintele CJ Buzău a indicat două direcții de investiții care ar putea genera venituri pentru administrația județeană:
Mesajul vizează o schimbare de abordare în finanțarea la nivel județean: în locul unei dependențe prelungite de transferurile de la Guvern, CJ Buzău ar urmări proiecte care să aducă fluxuri proprii de venit și să susțină mai predictibil investițiile și serviciile publice. Digi24 nu oferă detalii despre ținte de venit, calendar sau mecanismele concrete prin care aceste proiecte ar produce încasări.
Recomandate
Ungaria își schimbă oficial linia de politică externă față de Rusia , după ce noul guvern de la Budapesta a calificat Moscova drept o „amenințare”, într-un document de orientare pentru delegația maghiară la Adunarea Generală a ONU din septembrie, potrivit Digi24 . Documentul, semnat de premierul Peter Magyar și publicat în Monitorul Oficial marți seara, stabilește liniile directoare ale poziției Ungariei la ONU și marchează o ruptură față de politica promovată anterior de Viktor Orban, notează dpa, citată de Digi24. În text, Budapesta condamnă „agresiunea militară rusă” și afirmă că susține „pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” în granițele recunoscute internațional, precum și dreptul acesteia la autoapărare. Documentul mai arată că „comportamentul Rusiei reprezintă o amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea mondială” și că Ungaria sprijină eforturile pentru negocieri privind „o pace durabilă” și „garanții de securitate pe termen lung” pentru Ucraina. De ce contează: semnal de repoziționare în UE și NATO Schimbarea de ton are relevanță directă pentru dinamica deciziilor europene, în condițiile în care, în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban, Ungaria a diluat sau a blocat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a derulat campanii de denigrare împotriva Ucrainei, ceea ce a atras critici constante din partea Uniunii Europene, potrivit aceleiași relatări. După preluarea puterii, Magyar a anunțat o schimbare față de politica externă a predecesorului său, iar guvernul de centru-dreapta a permis, în iunie, demararea negocierilor de aderare la UE cu Kievul, pe care Orban le blocase timp de doi ani. În discuțiile bilaterale cu Ucraina, Ungaria ar fi rezolvat și majoritatea problemelor controversate, inclusiv cele legate de drepturile minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia . Limite și continuități: fără arme directe pentru Kiev În pofida repoziționării, Ungaria continuă să refuze furnizarea directă de arme către Ucraina, spre deosebire de alte state membre NATO, și se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la UE, mai arată sursa citată. [...]
Belarus își testează capacitatea de reacție militară după ce președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat o inspecție inopinată a pregătirii operaționale a Forțelor Armate, pe fondul vizitei neanunțate la Moscova a șefului CIA, John Ratcliffe , potrivit Digi24 . Secretarul de stat al Consiliului de Securitate din Belarus, Alexander Volfovich, a spus că, în cadrul verificărilor, una dintre brigăzi va părăsi locul de dislocare permanentă și va îndeplini „o serie de misiuni”, fără ca detaliile să fie făcute publice, invocând deciziile ce urmează să fie luate de conducerea armatei și de Statul Major General. Oficialul a precizat că exercițiul va pune accent pe „metodele de lovire a unui potențial adversar”, ținând cont de experiența conflictelor din Ucraina și Iran, iar obiectivul este evaluarea capacității unităților de a desfășura acțiuni de luptă „în condiții moderne”. În același timp, Volfovich a cerut să nu se tragă concluzii alarmiste, afirmând că nu ar fi vorba despre „ceva supranatural”. Context: consolidare militară la granița cu Ucraina și semnale dinspre Moscova În paralel, comandantul forțelor de operațiuni speciale din Belarus, Alexandr Iljukevici, a declarat anterior că Minsk a început formarea unei noi brigăzi de desant și asalt în apropierea frontierei cu Ucraina, unitate care urma să fie dislocată în zona orașului Gomel. În acest tablou, The Wall Street Journal a relatat, citând surse, că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front în Ucraina și că Moscova ar intenționa să folosească Belarusul pentru operațiuni împotriva statelor vecine membre NATO, inclusiv pentru lansarea de drone. Tot în acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-ar fi avertizat telefonic pe Lukașenko să nu se lase atras în război, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit despre construirea de infrastructură militară belarusă de-a lungul frontierei, care ar putea fi folosită într-o agresiune împotriva Kievului. Legătura cu vizita șefului CIA la Moscova John Ratcliffe a efectuat o vizită neanunțată la Moscova pe 25 august, iar Kremlinul a susținut că acesta nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin, scopul fiind stabilirea de „contacte între serviciile secrete”. Potrivit WSJ, deplasarea ar putea avea legătură cu informații ale serviciilor americane despre planuri viitoare ale lui Putin, inclusiv exerciții de pregătire a mobilizării în regiunea Kaliningrad și în alte zone, cu verificarea infrastructurii Ministerului Apărării pentru primirea și echiparea recruților. „Scopul ar fi putut fi acela de a spune: «Știm ce ai de gând și ar fi mai bine să nu faci asta»”, a declarat Bett Sanner, fost adjunct al șefului Serviciului Național de Informații al SUA, într-un interviu acordat WSJ. În lipsa unor detalii despre misiunile din inspecția ordonată de Lukașenko, rămâne de urmărit dacă verificarea se va limita la un exercițiu de pregătire internă sau va fi însoțită de mișcări de trupe și decizii de dislocare care să schimbe situația de securitate la granița cu Ucraina. [...]
Un nou RO-Alert în nord-estul județului Tulcea ridică din nou problema continuității activităților locale în proximitatea frontierei , după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta spre porturile ucrainene de la Dunăre, la circa opt kilometri de granița cu România, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis miercuri, în jurul orei 13:15, iar populația a fost avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor drone sau a unor fragmente din acestea, pe fondul războiului din Ucraina. În mesaj, autoritățile le recomandă oamenilor să își păstreze calmul și să se adăpostească în locuri sigure pentru următoarele 90 de minute. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Într-o actualizare la ora 13:49, jurnalistul Digi24 Vali Stan a explicat că alerta a fost emisă după ce radarele armatei au detectat o dronă care se îndrepta către porturile ucrainene de la Dunăre. Din cauza riscului ca aparatul de zbor să se prăbușească pe teritoriul României, au fost trimiși în misiune piloți militari. Elicopterul folosit este un IAR 330 Puma SOCAT , ridicat de la sol și aflat în survol în zona din apropierea localității Periprava. La momentul relatării, aparatul de zbor nu mai apărea pe radar, astfel că este posibil să fi fost doborât de armata ucraineană sau să se fi prăbușit. În orele următoare, elicopterul urma să continue survolul întregii regiuni. Context: frecvența alertelor în Tulcea Potrivit informațiilor citate, numărul mesajelor RO-Alert transmise de la începutul acestui an către populația din județul Tulcea, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a depășit numărul mesajelor de alertă extremă transmise în România din aceeași cauză în perioada 2023–2025. Primul mesaj RO-Alert către populație a fost transmis în septembrie 2023, după ce Ministerul Apărării Naționale a confirmat găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi), în Delta Dunării, la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa), despărțit de localitate de Dunăre. [...]
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , anunță că nu participă la votul din Senat pe „legea integrității” , invocând lipsa de consecvență a propriului partid în parcursul proiectului, potrivit Digi24 . Peiu susține că, la votul din 30 iulie, le-a cerut senatorilor AUR să susțină proiectul, după ce parlamentarii partidului ar fi sprijinit în comisii amendamentul asociat lui Dominic Fritz. Cu toate acestea, spune el, senatorii AUR „s-au abținut”, urmând „o altă propunere”. Ulterior, afirmă Peiu, proiectul a ajuns la Camera Deputaților „după ocolul la CCR”, iar deputații AUR au votat împotrivă, fără să se consulte cu el. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că nu va participa la votul de miercuri din Senat și precizează că nu a participat nici la celelalte voturi pe acest proiect. Miza: coerența poziției politice pe o lege cu impact de reglementare În mesajul său, Peiu își construiește argumentul în jurul ideii de consecvență în deciziile parlamentare, sugerând că o schimbare de poziție trebuie justificată public. „Aici intervine onoarea. Onoarea de a nu vota azi ceea ce ai respins ieri. Sau măcar de a explica de ce ai făcut-o.” Ce mai spune Peiu despre votul din grup Peiu respinge acuzațiile apărute înaintea votului de miercuri, potrivit cărora ar fi încercat să dicteze senatorilor AUR cum să voteze. El afirmă că deciziile de vot din grup au fost luate „în mod democratic” și că cei care au avut o altă opțiune au fost liberi să voteze „conform propriei convingeri”. În final, Peiu adaugă că susține ideea ca politica să fie făcută „cu consecvență, cu transparență și cu cinste” și că partidele ar trebui să aibă autonomie în luarea deciziilor. [...]
Iranul susține că și-a refăcut rapid capacitățile militare după război , inclusiv prin importuri de armament, un mesaj care ridică miza operațională a tensiunilor din regiune și complică perspectiva unei stabilizări în jurul Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Armata iraniană a anunțat miercuri că toate sistemele de armament avariate în timpul războiului au fost „reconstruite” și că au fost aduse în țară și sisteme noi, relatează AFP, citată de publicație. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al armatei, Mohammad Akraminia , la televiziunea de stat. Oficialul a susținut că noile echipamente au ajuns „datorită industriei de apărare” și armatei, iar o parte ar fi fost importate „din străinătate”, fără să ofere detalii despre tipurile de sisteme sau despre furnizori. În aceeași intervenție, Akraminia a afirmat că aceste echipamente ar fi întărit capacitățile de luptă ale Iranului. Context: armistițiul nu a oprit complet incidentele Potrivit informațiilor prezentate, războiul din Orientul Mijlociu a început la finalul lunii februarie, după atacuri aeriene comune americano-israeliene asupra Republicii Islamice, urmate de riposta Iranului, inclusiv prin vizarea unor țări din regiune aliate cu Washingtonul. Un armistițiu încheiat în aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, însă atacurile sporadice au continuat, în special în jurul Strâmtorii Ormuz, zonă cu importanță strategică pentru navigație. În acest context, perspectiva unui acord de pace final este descrisă ca fiind slăbită. Mesajul operațional: refacere și redistribuire Akriminia a declarat că armata a luat „măsuri semnificative” pentru a reconstrui și redistribui sistemele avariate „de inamic”. Tot el a invocat ideea unui „atac preventiv” ca acțiune legitimă în anumite condiții, raportată la dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite, cu referire la principiile proporționalității și necesității. Afirmațiile privind refacerea completă a sistemelor și importurile nu pot fi verificate independent pe baza informațiilor din materialul citat, însă ele indică intenția Teheranului de a transmite că își poate reconstitui rapid capacitățile militare, chiar și după un conflict de intensitate ridicată. [...]
Escaladarea verbală Rusia–Japonia pe tema Kurilelor riscă să înghețe și mai mult relațiile bilaterale , după ce Moscova a invocat explicit statutul său de putere nucleară în disputa teritorială veche de peste 80 de ani, potrivit Digi24 . Președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin , a declarat într-un interviu pentru postul „Vesti” că Japonia „ar trebui să țină cont” de faptul că Rusia deține arme nucleare și să evite „o retorică conflictuală” legată de pretențiile asupra Insulelor Kurile. El a susținut că insulele sunt „parte integrantă” a Federației Ruse și a avertizat că o putere nucleară precum Rusia „nu poate fi învinsă”. Volodin a afirmat că menținerea acestei linii de către Tokyo ar duce la creșterea tensiunilor și a îndemnat Japonia să își construiască relațiile cu Rusia pe principii precum „prietenia”, „reciprocitatea”, „neamestecul în treburile statelor suverane” și cooperarea reciproc avantajoasă. Ce a declanșat noul schimb de acuzații Tensiunile au crescut după ce, pe 13 august, Vladimir Putin a vizitat pentru prima dată, în cei 26 de ani de mandat, Insulele Kurile , inclusiv insula Iturup. Tokyo a transmis un „protest ferm” către Moscova, iar prim-ministrul Sanae Takaichi a spus că Iturup, Kunashir, Șikotan și lanțul insular Habomai reprezintă „teritoriu ancestral al Japoniei”, calificând vizita drept „absolut inacceptabilă”. Ministerul rus de Externe a respins declarațiile japoneze ca fiind „irelevante din punct de vedere politic, jignitoare și fără valoare juridică”, acuzând Tokyo de „revansism” și „narațiuni revizioniste”. În același context, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a spus că insulele „au fost, sunt și vor rămâne” teritoriu rus și a avertizat asupra unor „consecințe monstruoase” pentru cei care contestă acest lucru. Context: disputa care blochează un tratat de pace Trei insule din arhipelagul Kurile și lanțul insular Habomai au intrat sub controlul Rusiei în 1945, după al Doilea Război Mondial, fapt pe care Japonia îl consideră ilegal. Din cauza acestei dispute, cele două țări nu au semnat până astăzi un tratat de pace. Digi24 notează că Vladimir Putin și fostul premier japonez Shinzo Abe s-au întâlnit de 25 de ori până la demisia acestuia în 2020, în încercarea de a ajunge la un acord privind insulele, fără rezultat. Ce urmează: dialog suspendat și restricții de circulație În martie 2022, Moscova a anunțat retragerea din dialogul cu Tokyo, după ce Japonia a aderat la sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina. Tot atunci, Ministerul rus de Externe a interzis foștilor locuitori japonezi ai insulelor să le viziteze fără viză. În aprilie 2022, Japonia a numit pentru prima dată în aproape 20 de ani Kurilele de Sud „teritorii ocupate ilegal”, un pas care a consolidat linia dură în relația bilaterală și a redus spațiul pentru reluarea negocierilor. [...]
