Știri
Știri din categoria Diverse
Valul de caniculă a lovit infrastructura și serviciile publice în mai multe țări europene, cu pene de curent pentru zeci de mii de locuințe și recomandări oficiale de limitare a deplasărilor, pe fondul unor temperaturi record și al unui bilanț uman în creștere, potrivit Digi24.
În ansamblu, valul de căldură extremă a adus incendii de vegetație, furtuni violente și întreruperi de electricitate. Germania, Cehia, Polonia și Ungaria au depășit pragul de 40°C, iar Franța și Spania au raportat peste 1.300 de decese asociate caniculei. Publicația notează că peste 191 de milioane de oameni din Europa s-au confruntat cu temperaturi de cel puțin 35°C, informație atribuită de Digi24 publicației britanice The Guardian.
Germania a atins un record absolut de 41,7°C la Coschen (landul Brandenburg), depășind recordul stabilit cu o zi înainte, de 41,5°C la Drewitz. În estul țării, la Gohrischheide, un incendiu de pădure într-o zonă contaminată cu muniție din al Doilea Război Mondial a complicat intervenția pompierilor.
La Berlin, poliția a folosit tunuri cu apă pentru a ajuta oamenii să se răcorească, iar operatorul feroviar Deutsche Bahn a recomandat evitarea călătoriilor neesențiale — un semnal de presiune operațională asupra transportului și serviciilor urbane în condiții de temperaturi extreme.
În Polonia, termometrele au indicat 40,5°C în Słubice, depășind precedentul record de 40,2°C, vechi de 105 ani (din 1921). Agenția de securitate a guvernului polonez a transmis alerte către populație, cu recomandări de evitare a expunerii la soare și a efortului fizic intens, hidratare și purtarea pălăriilor; în mai multe orașe au fost instalate perdele de apă.
Ungaria a raportat 40,7°C la Budakalász (record pentru această perioadă a anului), iar Cehia a anunțat un nou record absolut de 41,9°C la Doksany, institutul hidrometeorologic precizând că temperaturile continuau să crească și că maximul zilei nu fusese încă atins. În Slovacia au fost raportate 39,3°C la Mužla, iar Danemarca a înregistrat sâmbătă 36,6°C în nordul orașului Odense, cea mai ridicată temperatură de la începutul măsurătorilor meteorologice, în 1874.
Pe lângă caniculă, nordul Franței a fost afectat de furtuni violente, cu descărcări electrice și rafale puternice de vânt, care au provocat răniți, incendii și pene de curent. Conform datelor din articol, peste 60.000 de locuințe au rămas fără electricitate.
În sud-vestul Germaniei, în apropierea satului Traisen, pompierii au întrerupt temporar intervenția la un incendiu izbucnit într-un fost depozit de muniții, după mai multe explozii. Aproximativ 650 de persoane au fost evacuate din locuințe.
În Belgia, un bărbat a murit după ce un copac s-a prăbușit peste mașina sa, în apropiere de Bruxelles, în timpul furtunilor puternice care au afectat mare parte din țară.
Franța a început să contabilizeze victimele: agenția națională de sănătate publică a anunțat că, în perioada 24–27 iunie, au fost înregistrate cu 1.000 de decese mai multe față de media lunilor anterioare, autoritățile avertizând că bilanțul este provizoriu și ar putea crește semnificativ. Cele mai multe decese suplimentare au fost înregistrate la domiciliu, în special în regiunea Île-de-France, iar majoritatea victimelor aveau peste 65 de ani, deși au fost afectate și persoane mai tinere.
În Spania, datele preliminare indică cel puțin 327 de decese care ar putea fi asociate temperaturilor extreme în perioada dintre duminica trecută și joi.
În lipsa unor estimări oficiale consolidate la nivel european în materialul citat, dimensiunea finală a impactului — inclusiv asupra rețelelor electrice și a serviciilor publice — rămâne deocamdată dependentă de evoluția fenomenelor meteo și de actualizările autorităților naționale.
Recomandate
Arestarea suspectului Nord Stream deblochează extrădarea și relansează ancheta germană despre sabotarea unei infrastructuri energetice strategice, într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea aprovizionării cu gaze în Europa, potrivit Digi24 . Este vorba despre scafandrul ucrainean Volodimir Juravlev , suspectat de autoritățile germane că ar fi implicat în aruncarea în aer a conductei de gaze Nord Stream în 2022. Reținerea a avut loc miercuri, la Pula, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania. De ce contează: dosarul intră din nou pe o traiectorie judiciară în Germania Arestarea poate schimba dinamica anchetei, după două tentative eșuate de capturare și după un episod în care Polonia a refuzat extrădarea. Conform informațiilor citate de Digi24, suspectul urmează să fie predat justiției germane și adus în fața unui judecător de instrucție de la Curtea Supremă Federală din Karlsruhe . În Germania, Juravlev este acuzat de: sabotaj; provocarea unei explozii; distrugerea unor instalații. Cum a fost localizat: mandat european și o a treia tentativă reușită Potrivit portalului juridic german Legal Tribune Online (LTO), reținerea a avut loc în timp ce suspectul se afla în Croația pentru filmările unui thriller politic despre sabotajul Nord Stream, cu titlul provizoriu „Snake Island” („Insula Șerpilor”). Filmările au început la Zagreb la începutul lunii august, apoi echipa s-a mutat la Pula, pe coastă, probabil pentru scene subacvatice, iar acolo poliția l-a localizat și arestat. Publicația Croatian Index este citată cu detalii despre faptul că suspectul era căutat în baza mandatului european, iar capturarea sa eșuase anterior de două ori. Context: episoadele din Polonia și blocajul extrădării În vara anului 2024, Juravlev ar fi evitat arestarea în Polonia și ar fi fost transferat în Ucraina cu mașina atașatului militar ucrainean, conform LTO. În toamna anului 2025, a reapărut în Polonia, a fost reținut, însă instanța poloneză a refuzat extrădarea în Germania, motivând că distrugerea infrastructurii energetice a Rusiei era un obiectiv militar legitim în circumstanțe de război, potrivit aceleiași relatări. Acum, odată cu reținerea din Croația, autoritățile germane au din nou posibilitatea de a-l aduce în fața instanței, ceea ce poate accelera clarificarea responsabilităților într-un caz care a vizat una dintre cele mai sensibile infrastructuri energetice ale Europei. [...]
Kremlinul reia tema „legitimității” lui Zelenski și o leagă de eventuale negocieri , pe fondul apelului intern din Ucraina pentru organizarea de alegeri în timpul războiului, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că subiectul alegerilor rămâne un instrument de presiune politică, cu potențial de a complica orice discuție directă Kiev–Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut că Vladimir Putin a afirmat „în repetate rânduri” necesitatea organizării de alegeri în Ucraina și că, în lipsa unui scrutin, Volodimir Zelenski nu ar avea legitimitatea necesară pentru a negocia direct cu Rusia. Declarațiile au fost relatate de Reuters, citată de Digi24. „Regimul de la Kiev şi această arenă cvasi-politică a regimului de la Kiev sunt extrem de eterogene. Putem observa că mulţi dintre cei de acolo încearcă, în mod firesc, să profite de situaţia de criză. Unii invocă democraţia şi normele democratice. Alţii nici măcar nu încearcă să facă acest lucru. Dar, de jure, situaţia este exact aşa cum a afirmat în repetate rânduri preşedintele Putin.” Contextul: apel intern pentru alegeri, respins de cadrul legal actual Reacția Kremlinului vine după ce fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a cerut marți organizarea de alegeri, invocând o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Potrivit aceleiași relatări, acesta este prezentat drept cea mai mare provocare internă pentru Zelenski de la începutul conflictului pe scară largă. Guvernul Ucrainei susține de mai mult timp că nu poate organiza alegeri cât timp țara se află sub lege marțială și își apără teritoriul. De ce contează: condiționarea negocierilor de „legitimitate” Din perspectiva Moscovei, tema alegerilor este legată explicit de posibilitatea unor negocieri directe, prin argumentul că Zelenski nu ar avea mandatul necesar fără un scrutin. În același timp, Kievul indică o limitare operațională și juridică: organizarea de alegeri sub lege marțială. Ce urmează rămâne incert: materialul nu oferă indicii despre un calendar electoral în Ucraina sau despre schimbări de poziție ale părților, dar arată că disputa privind „legitimitatea” va continua să fie folosită în retorica legată de pace și negocieri. [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep a fost folosit de Comisia Europeană pentru a susține accelerarea investițiilor în apărare , în contextul în care amenințările la adresa statelor membre „se intensifică”, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat public incidentul din Marea Neagră de ceea ce numește „război hibrid” și de nevoia UE de a-și consolida capacitatea de descurajare. Von der Leyen a transmis pe rețeaua X că România a distrus o dronă navală care transporta explozivi în apropierea platformei „Neptun Deep”, în Marea Neagră. În interpretarea șefei Comisiei, episodul se înscrie într-o „campanie de amenințări” menită să creeze teamă și să afecteze unitatea europeană. „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră.” Ce s-a întâmplat, pe scurt, în Zona Economică Exclusivă Declarațiile vin după intervenția a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române asupra unei drone maritime aflate în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Conform informațiilor prezentate, una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord, iar drona a fost lovită. Miza pentru UE: justificarea unei agende de apărare cu finanțare masivă În același mesaj, von der Leyen a conectat incidentul de la Marea Neagră la agenda europeană de consolidare a apărării, susținând că menținerea păcii presupune și capacitatea de a „descuraja provocările și agresiunile”. „Misiunea fondatoare a Uniunii noastre este de a menține pacea. Astăzi, aceasta înseamnă și să avem capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile.” Șefa Comisiei a indicat că agenda „Readiness 2030” ar urma să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei) pentru apărare. Totodată, a menționat Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul „Eastern Flank Watch”, prin care Bruxelles-ul urmărește creșterea producției europene de echipamente și dezvoltarea capacităților necesare statelor membre. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, alocări pe țări sau mecanismul exact de finanțare, rămâne de urmărit cum se vor traduce aceste inițiative în proiecte concrete și achiziții pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Guvernul are pe agendă un program de 5,313 miliarde de lei pentru a lega cercetarea de producție în firme , printr-o schemă de finanțare care ar urma să funcționeze pe termen lung și să includă inclusiv avansuri pentru componenta de cercetare, potrivit Digi24 . Miza economică este că statul încearcă să împingă proiectele tehnologice din zona de prototip spre producție și comercializare, cu reguli care condiționează și păstrarea proprietății intelectuale în companie și în regiunea investiției. Programul, propus de Ministerul Finanțelor sub numele TechUp România , este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat joi în ședința Executivului. Bugetul total este împărțit aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții (2,656 miliarde de lei) și proiecte de cercetare-dezvoltare (2,657 miliarde de lei). Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro), iar plățile ar urma să se deruleze în perioada 2027–2041. Cum ar funcționa finanțarea și cine poate aplica Schema este construită astfel încât cercetarea și investiția necesară pentru transformarea tehnologiei într-un produs sau serviciu să fie parte din același proiect și din aceeași cerere de finanțare. Proiectele eligibile ar urma să aibă costuri între 5 și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive: cel puțin 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare; minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor. Acordurile de finanțare ar urma să fie emise în perioada 2026–2032. Avans de până la 30% și combinație cu facilități fiscale Una dintre noutăți este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans ar putea fi depusă după justificarea celei precedente, iar companiile care folosesc mecanismul ar urma să transmită trimestrial rapoarte privind evoluția proiectului și utilizarea banilor. Pentru cercetare-dezvoltare, schema combină granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este prevăzută la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, cu posibilitatea adăugării bonusurilor regionale permise de regulile europene. Pentru etapa de producție, finanțarea ar urma să fie acordată sub forma ajutorului regional. Programul prevede două trasee de finanțare: unul pentru întreprinderi autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, și altul pentru companii care își pot acoperi contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite, împrumuturi intragrup sau investiții private. În ambele cazuri, beneficiarii trebuie să asigure din surse fără alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru cercetare-dezvoltare, cât și pentru investiția în producție. Domenii vizate și condiții de proprietate intelectuală TechUp România vizează domenii precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală, biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, tehnologiile climatice, mobilitatea, spațiul și sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică. Schema introduce și condiții privind proprietatea intelectuală: compania beneficiară trebuie să păstreze drepturile asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menținere a investiției, iar activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția, pe perioada prevăzută de program. Ce urmează: ghiduri și calendar de depunere În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, Ministerul Finanțelor ar urma să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, cu regulile privind eligibilitatea, evaluarea, monitorizarea și acordarea avansurilor, granturilor și facilităților fiscale. Data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare și bugetul anual disponibil ar urma să fie anunțate ulterior. [...]
PSD condiționează sprijinul politic pentru noua Lege a salarizării de publicarea proiectului și de garanția că veniturile nu scad , într-un moment în care calendarul PNRR pune presiune pe adoptarea rapidă a reformei, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că nu poate exista un acord politic pe un text „pe care nu l-a văzut nimeni”, susținând că proiectul nu a fost transmis nici sindicatelor, nici partidelor. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra bugetului și a stabilității în sectorul public: fără un proiect prezentat și discutat, negocierile de la Cotroceni riscă să rămână fără rezultat, iar reforma cerută în PNRR să intre în întârziere. Grindeanu afirmă că mai sunt „10 zile până la închiderea PNRR” și că, în acest interval, lipsa transparenței pe grile și pe calculele de venituri pentru „sisteme-cheie” blochează orice consens. Ce cere PSD înainte de vot Liderul PSD anunță că va participa la discuțiile de la Cotroceni „din respect pentru români și față de Administrația Prezidențială”, dar fixează o linie roșie pentru forma finală a legii: partidul ar urma să voteze doar o variantă în care angajații „nu pierd din veniturile actuale”. În același mesaj, Grindeanu critică PNL, USR și pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe tema relației cu Comisia Europeană, susținând că nu au negociat direct și că au trimis doar un draft, care a primit „critici”. „Legea salarizării este sublimă - spun unii, problema este că lipsește cu desăvârșire!” Contextul negocierilor de la Cotroceni și legătura cu PNRR Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție pentru discuții despre stadiul proiectelor din PNRR care ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii august, cu accent pe noua Lege a salarizării publice. Conform informațiilor prezentate, draftul legii a fost trimis la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii înainte de a fi prezentat partidelor politice. Reacție din PSD: lipsesc discuțiile tehnice și explicațiile pentru respingere Digi24 relatează și o reacție a fostului ministru al Muncii, Florin Manole, care afirmă într-o postare pe Facebook că nu au existat „discuții tehnice” despre lege și că nu sunt cunoscute nici grilele, nici argumentele pentru care Comisia Europeană ar fi respins proiectul propus, respectiv ce modificări ar decurge din acele observații. În lipsa proiectului și a justificărilor tehnice, poziția PSD indică un risc de blocaj politic exact în fereastra în care România încearcă să închidă jaloanele asumate prin PNRR. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că majorările peste „anvelopa” de 8 miliarde lei devin costuri permanente și pot pune presiune pe deficit și pe investițiile din PNRR , potrivit Digi24 . Alexandru Nazare spune că diferența dintre suma discutată politic și variantele vehiculate în spațiul public nu este una „de moment”, ci se transformă într-o obligație bugetară recurentă. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, Nazare susține că România „nu își permite” o reformă salarială care să pună în pericol reducerea deficitului sau investițiile finanțate prin PNRR. Miza, în viziunea sa, este ca noua lege să fie construită astfel încât costurile să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. „Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde (…) cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă.” De ce contează: cheltuiala salarială, raportată la veniturile fiscale Ministrul indică drept argument situația actuală a finanțelor publice și faptul că România are, potrivit lui, cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, cu un proces de consolidare fiscală care ar trebui să continue până în 2031. În acest context, el afirmă că stabilitatea bugetară și credibilitatea financiară trebuie protejate în paralel cu corectarea inechităților din sistem. Nazare mai arată că, în 2024, masa salarială din sectorul public reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene. El precizează că acest raport nu spune automat că angajații publici sunt bine plătiți, dar indică o „anvelopă” mare în raport cu capacitatea de colectare a statului. Riscurile invocate: deficit, datorie, costuri de finanțare și inflație Potrivit ministrului, creșterile permanente fără o sursă de finanțare pot împinge presiunea către alte capitole bugetare și, în final, către economie, prin deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste. El avertizează că, în astfel de scenarii, costurile ajung să fie suportate atât de persoanele vulnerabile (prin pierderea puterii de cumpărare), cât și de cei care muncesc și investesc (prin taxe mai mari și finanțare mai scumpă). În final, Nazare spune că Ministerul Finanțelor va susține o variantă a legii care să fie „echitabilă” pentru angajați, dar finanțabilă integral, fără să afecteze consolidarea fiscală și cu respectarea cerințelor jalonului asumat prin PNRR. [...]
