Știri
Știri din categoria Diverse
Acuzațiile lui Dragoș Pîslaru despre un plan de rupere a PNL ridică miza instabilității politice, într-un moment în care negocierile și calculele pentru o majoritate guvernamentală se intersectează cu dispute interne și cu un litigiu în instanță privind decizii ale partidului, potrivit Libertatea.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că ar fi existat „un plan premeditat” de destabilizare și divizare a PNL, urmat de „alipirea” unei grupări liberale la PSD, pentru a crea voturile necesare în Parlament în vederea învestirii unui nou Executiv. În această schemă, miza ar fi fost izolarea conducerii liberale și îndepărtarea premierului Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.
Pîslaru afirmă că strategia ar fi vizat izolarea „elementelor reformiste” și atragerea unei facțiuni din PNL de către PSD, astfel încât noua configurație să poată susține o majoritate alternativă. El a legat discuția de contextul moțiunii de cenzură, despre care spune că nu ar fi urmărit doar schimbarea guvernului, ci și reconfigurarea internă a PNL.
În același context, Pîslaru a sugerat că președintele României, Nicușor Dan, ar fi fost „atras strategic” într-o „capcană” politică.
„Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Totodată, el a indicat că Adrian Veștea ar fi fost parte din acest demers.
„Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”.
Dincolo de disputa politică, acuzațiile vin într-un moment în care se discută explicit despre formule de guvernare și despre o posibilă „rotativă” (alternarea premierului între partide). În acest cadru, Pîslaru susține că un astfel de calcul ar fi fost „nociv” și ar fi pus România „într-o situație de instabilitate”.
În paralel, Ilie Bolojan a declarat, în podcastul „Friendly Fire”, că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier inclusiv pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatează Biziday. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a spus că PSD acceptă varianta rotativei, dar numai dacă începe cu PSD, conform Agerpres.
„Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD. Asta este ceea ce am spus și nu mi-am schimbat punctul de vedere”, a afirmat Grindeanu la Parlament, conform Agerpres.
Pe fondul acestor tensiuni, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL care a stat la baza organizării Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Decizia este provizorie, iar PNL are cinci zile pentru a depune apel; partidul a anunțat că va folosi „toate căile de atac” în instanță, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
PSD ridică miza politică pe stabilitatea guvernării și îl acuză pe AUR că, prin refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, îl menține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a inițiat o moțiune pentru „a încerca să schimbe direcția”, invocând „a 10-a lună de scădere a consumului” ca argument de fond. În același timp, el a susținut că Bolojan ar rămâne în funcție deoarece AUR „a ieșit din sală” și nu a votat noua formulă guvernamentală. Acuzația centrală: votul AUR ar fi blocat schimbarea guvernului Grindeanu a afirmat că nu există „altă explicație” pentru care Bolojan este încă premier decât faptul că AUR nu a votat „Guvernul Veștea”, iar această decizie ar fi avut efectul indirect de a-l menține pe Bolojan la conducerea executivului. „În continuare Bolojan este la Palatul Victoria fiindcă AUR n-a votat Guvernul Veștea. Nu există altă explicație.” Ruptură de încredere cu George Simion și excluderea unei alianțe În aceeași intervenție, liderul PSD a declarat că nu are încredere „deloc” în ceea ce spune președintele AUR, George Simion, și a indicat că o alianță guvernamentală cu AUR este exclusă, „în principal din cauza lui Simion”. „Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simion. Dar deloc.” Întrebat dacă neîncrederea are legătură cu faptul că Simion ar fi promis votul pentru „Guvernul Veștea” și apoi s-ar fi răzgândit, Grindeanu a răspuns că au existat „diverse discuții”, dar „nu despre asta e vorba”. De ce contează Schimbul de acuzații mută disputa din zona retoricii în cea a responsabilității pentru formarea unei majorități: PSD încearcă să lege direct blocajul politic de decizia AUR la vot, în timp ce exclude explicit orice scenariu de coaliție cu acest partid. În lipsa unei clarificări rapide a majorității, mesajul PSD sugerează că presiunea politică va rămâne concentrată pe voturile care pot debloca sau prelungi actuala formulă de guvernare. [...]
PSD își anunță o strategie de opoziție „pe tot terenul”, inclusiv cu plângeri penale, ceea ce poate tensiona suplimentar procesul legislativ și disputele pe PNRR , potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a vizat direct PNL și USR, pe care le-a acuzat că, după moțiunea de cenzură, au rămas fără „politici publice” și fac doar atacuri la adresa PSD. În declarații făcute la România TV, Grindeanu a susținut că actuala majoritate ar încerca să transfere către PSD costul politic al guvernării, cerând sprijin în Parlament pentru legi fără dezbatere și fără consultare cu partenerii sociali. „Din acest moment ne vom bate pe tot terenul cu hashtagii ăștia, pe tot terenul. La comune, la orașe, în Parlamentul României , oriunde este nevoie (...)” Miza: blocaje și escaladare în Parlament, cu efecte pe agenda de reforme Mesajul liderului PSD indică o înăsprire a tacticii de opoziție, cu două consecințe directe sugerate de propriile afirmații: PSD nu mai lasă loc de „compromis” cu PNL și USR în negocierile parlamentare, ceea ce poate complica trecerea proiectelor legislative care au nevoie de voturi suplimentare; partidul ia în calcul plângeri penale „când se depășește cadrul legal”, ceea ce poate muta o parte din conflictul politic în zona juridică și administrativă. Grindeanu a legat disputa și de presiunea pe teme economice (facturi, energie, prețuri la alimente), susținând că atacurile politice nu rezolvă problemele de costuri pentru populație. Disputa pe PNRR: cine răspunde pentru „închiderea” planului În același context, Grindeanu a afirmat că „închiderea” Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este responsabilitatea Guvernului, nu a Parlamentului, și a acuzat că ar exista o încercare de a muta această răspundere către Legislativ. Potrivit relatărilor preluate în spațiul public, declarațiile au fost consemnate și de G4Media , care citează Agerpres, respectiv de Agerpres . În lipsa unor detalii suplimentare despre ce proiecte concrete ar urma vizate de PSD sau ce „semnale” ar declanșa plângeri penale, rămâne de urmărit dacă această poziționare se traduce rapid în blocaje legislative sau în demersuri oficiale. [...]
Blocajul în desemnarea premierului prelungește incertitudinea politică , iar președintele Nicușor Dan spune că nu va nominaliza un candidat cât timp nu există o majoritate care să-l susțină, potrivit Știrile Pro TV . Șeful statului a declarat, marți, la Paris, unde a participat la festivitățile dedicate Zilei Naționale a Franței, că „în momentul de față nu există un prim-ministru care să strângă majoritatea” și că, în aceste condiții, „nu are rost să facem un exercițiu gratuit”. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres . De ce nu există, deocamdată, o nominalizare Nicușor Dan a descris existența unor discuții informale atât între el și partide, cât și între liderii politici, însă a caracterizat aceste demersuri drept „pași foarte timizi de conciliere”. În același context, președintele a indicat că blocajul ține de condiționările dintre partide în jurul formulei guvernamentale: unii actori politici nu ar susține un guvern fără a avea miniștri, iar alții nu ar sprijini un executiv în care se regăsesc miniștri din alte partide. PNRR , separat de negocierile pentru guvern Președintele a susținut că se poate ajunge la un consens în privința PNRR, făcând distincție între două „paliere”: formarea Guvernului și, separat, zona administrativ-legislativă, unde sunt legile de care depinde Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit declarațiilor citate, pentru PNRR există un termen la 31 august, iar Nicușor Dan spune că este convins că se va ajunge la o înțelegere pe acest subiect. Varianta unui guvern tehnocrat Întrebat despre posibilitatea unui guvern tehnocrat (un executiv format din specialiști, nu din politicieni), Nicușor Dan a afirmat că „în momentul de față nu există o astfel de variantă”, dar a adăugat că, dacă partidele ar conveni asupra acestei soluții și ar exista așteptarea realistă că ar trece de Parlament, ar putea face o desemnare. [...]
Renegocierea PNRR a fost aprobată de Comisia Europeană , dar banii depind acum de votarea reformelor restante , iar aici apare riscul major: blocajul politic intern poate întârzia sau compromite jaloanele asumate, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că România a obținut acordul Comisiei pentru renegociere, însă urmează etapa de livrare a reformelor. Din punct de vedere procedural, după aprobarea Comisiei Europene ar mai fi necesară o validare formală la nivelul Consiliului Uniunii Europene, dată indicată în spațiul public ca fiind 7 august (informație prezentă și în relatările preluate de alte publicații). Miza economică: investițiile și plățile depind de „jaloane” și legi Unghiul central al declarațiilor lui Pîslaru este că renegocierea nu rezolvă, de una singură, problema implementării: România trebuie să adopte reformele asumate în PNRR pentru a putea accesa fondurile. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și condiții (de regulă legislative sau administrative) care trebuie îndeplinite pentru ca tranșele de bani să fie deblocate. Ministrul avertizează că, deși la Bruxelles s-a obținut aprobarea renegocierii, „filmul se rupe” la București, unde votul pe reforme poate deveni o temă de confruntare politică. Ce reforme sunt invocate și unde apare blocajul În mesajele publice citate de presa care a relatat subiectul, Pîslaru indică mai multe reforme pe care le consideră restante și sensibile politic, între care: legea salarizării unitare; reforma privind integritatea în funcția publică; reforma urbanismului; decarbonizarea. În același context, Pîslaru face un apel către PSD, pe fondul declarațiilor atribuite liderului Sorin Grindeanu privind lipsa susținerii pentru unele dintre aceste proiecte. Ce urmează În perioada următoare, presiunea se mută de la negocierile cu instituțiile europene la calendarul intern de adoptare a reformelor. Dacă proiectele legislative și măsurile administrative nu trec, România riscă întârzieri în îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra ritmului de accesare a fondurilor din PNRR. [...]
Blocajul politic de la Cotroceni riscă să întârzie deciziile pe PNRR și să prelungească incertitudinea pentru economie , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că alegerile anticipate sunt „foarte puțin probabile” și, chiar dacă ar avea loc, nu ar debloca situația, potrivit Stirile Pro TV . Discuțiile de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui guvern, la care au participat Nicușor Dan și lideri ai partidelor din fosta coaliție, s-au încheiat fără un acord. În acest context, publicația notează că scad șansele ca un nou cabinet să fie instalat la Palatul Victoria până la finalul lunii iulie, iar fondurile europene ar putea fi puse în pericol. Miza imediată: pachetele legislative legate de PNRR Un punct sensibil rămâne susținerea în Parlament a proiectelor asociate jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din fonduri europene) și a altor pachete legislative discutate în negocieri. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a declarat că partidul este în opoziție și „nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, în timp ce Nicușor Dan a spus că vede această poziție ca pe o încercare de negociere pe pachetele de legi și s-a declarat „optimist” că acestea vor putea fi trecute. De ce nu se formează guvernul: „blocaj logic” la componență, nu la premier Nicușor Dan a susținut că problema nu este numele prim-ministrului, ci formula politică a Executivului, pentru că unele partide condiționează votul de propria prezență la guvernare, iar altele refuză să voteze dacă anumite formațiuni sunt incluse. „Blocajul nu e la numele primului ministru, blocajul e la componența guvernului (...) și aici este un blocaj logic care necesită o flexibilizare a poziției.” În același timp, PNL și USR ar fi avansat ideea unor guverne minoritare succesive, potrivit materialului. Anticipatele, scenariu de presiune, nu soluție În discuție a apărut și varianta alegerilor anticipate, însă președintele spune că nu și le dorește și că sunt puțin probabile. Mai mult, consideră că un nou scrutin ar prelungi criza, fără să schimbe datele problemei. „Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri (...)” Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile rămân deschise pe mai multe scenarii, însă fără o majoritate conturată. Până la un acord, riscul principal rămâne întârzierea deciziilor legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene și prelungirea incertitudinii politice, cu efecte directe asupra calendarului guvernării și a predictibilității economice. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că votul pe legile PNRR nu trebuie transformat în armă politică , după ce, potrivit Digi24 , liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi transmis la negocierile de la Palatul Cotroceni un semnal că social-democrații iau în calcul să nu mai voteze în Parlament pachetul de legi necesar pentru îndeplinirea jaloanelor rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență . Miza este una financiară și de calendar: Bolojan spune că România are de încasat aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) din fonduri PNRR până la finalul lunii august, condiționat de adoptarea de către Parlament a unui pachet de legi. Întrebat dacă Grindeanu a vorbit despre posibilitatea ca PSD să nu voteze legile necesare atragerii banilor europeni, Bolojan a răspuns afirmativ și a încadrat discuția în termenii „responsabilității pentru România”. Declarațiile au fost făcute luni seară la B1TV, potrivit Agerpres. Bolojan: „Nu poți să șantajezi absorbția de fonduri” Bolojan a susținut că, până recent, PSD și-a asumat public susținerea angajamentelor internaționale ale României și a criticat ideea condiționării votului pe PNRR de calcule politice interne. „Nu poţi să şantajezi practic absorbţia de fonduri pe care România trebuie să o facă în perioada următoare (...)” Premierul interimar a mai spus că Guvernul a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene detalii privind „șase legi de bază” necesare pentru atragerea banilor, iar proiectele sunt „în cea mai mare parte” clarificate și depuse la Parlament. Pentru cele rămase, ar urma o nouă rundă de discuții, cu finalizare până la sfârșitul săptămânii, conform declarațiilor sale. Contextul politic: PSD contestă „presiunea” pe voturile sale În același context, Sorin Grindeanu a declarat, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia lui Bolojan de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD ar fi „complet greșită”. Liderul PSD a mai afirmat că partidul nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic” pentru „interesele obscure ale unor lideri de dreapta” și a dat ca exemplu opoziția față de modificări legislative pe tema integrității în funcția publică. Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care „nici astăzi nu este în transparență publică”, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
