Știri
Știri din categoria Justiție
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres, într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București, potrivit HotNews.
Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar.
În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis:
„Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.”
Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse.
Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare.
Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere.
HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București.
Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei.
Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews.
Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov.
Recomandate
Președinții curților de apel cer lămuriri publice despre o întâlnire atribuită șefei CCR, pe fondul unor decizii cu miză PNRR , într-un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională să explice rapid contextul și agenda unor contacte politice sensibile, potrivit G4Media . Președinții curților de apel din România au semnat un document comun prin care solicită „clarificarea informațiilor apărute în spațiul public” despre o presupusă întâlnire între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , și Ilie Bolojan, prim-ministru demis. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, despre care documentul afirmă că ar avea interese în dosare aflate pe rolul CCR. În comunicatul transmis de Curtea de Apel București , magistrații argumentează că independența și imparțialitatea justiției nu înseamnă doar absența influențelor externe, ci și eliminarea „oricărei aparențe” care poate genera îndoieli legitime. Ei susțin că transparența este o garanție esențială pentru încrederea publică și că aceste exigențe se aplică „în egală măsură” și justiției constituționale. „Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.” Ca reper, documentul invocă jurisprudență europeană, inclusiv o hotărâre CEDO din 21 martie 2024 (cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”), în care instanța a subliniat interesul public privind agendele întâlnirilor unor judecători constituționali, atunci când există suspiciuni de contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinare. Ce clarificări cer magistrații Semnatarii solicită explicit lămuriri pentru „înlăturarea oricărei speculații” și protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, inclusiv asupra: existenței întâlnirii și cadrului în care ar fi avut loc; motivului desfășurării în biroul președintelui Senatului; scopului și temelor discutate. Magistrații avertizează că lipsa de transparență în astfel de situații poate alimenta îndoieli legitime privind aparența de imparțialitate și poate avea „consecințe grave” asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor CCR. Contextul politic și miza PNRR Informația despre presupusa întâlnire a apărut vineri seara pe site-ul stiripesurse.ro, care a indicat data de 14 august, ora 14:30. Ulterior, mai mulți lideri PSD și AUR au insinuat că întâlnirea ar fi avut loc în contextul în care CCR urmează să se pronunțe asupra sesizărilor privind noua Lege a integrității și legea referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității, acte normative asociate unor jaloane din PNRR. Potrivit articolului, Curtea Constituțională a transmis sâmbătă un comunicat în care nu a negat existența întâlnirii, dar a respins speculațiile despre discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” În cazul Legii integrității, sunt menționate două sesizări: una depusă de senatorii USR și opt senatori PNL, iar a doua depusă de președintele Nicușor Dan. CCR a amânat pe 12 august pronunțarea pentru 17 august. Materialul notează că de intrarea în vigoare a legii depinde acordarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Pentru legea biodiversității, sesizarea a fost depusă de AUR, iar articolul indică o miză PNRR de aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), condiționată de aprobarea legii. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Șefa CCR, Simina Tănăsescu , respinge ideea demisiei și susține că întâlnirea cu premierul interimar Ilie Bolojan a avut un scop strict administrativ, pe fondul presiunilor publice legate de oportunitatea întrevederii înaintea unor dosare sensibile aflate pe rolul Curții, potrivit HotNews . Tănăsescu a declarat, într-un interviu acordat Recorder , că nu a discutat cu Bolojan despre niciun dosar al Curții Constituționale, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității, după ce Guvernul aprobăse o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” De ce contează: presiune de integritate și de procedură înaintea unor decizii CCR Întâlnirea a fost criticată politic, iar mai multe instituții din sistemul judiciar au cerut lămuriri publice privind scopul întrevederii, într-un moment în care CCR urma să se pronunțe „peste trei zile” pe mai multe dosare, inclusiv pe legea ANI (Agenția Națională de Integritate) , menționată în materialul HotNews. În acest context, Tănăsescu a insistat că orice discuție despre dosare „în afara cadrelor legale” este exclusă și a reiterat că nu s-a abordat nimic legat de cauzele aflate pe rol. „Nu am discutat nimic legat de dosare.” De ce nu a fost anunțată întâlnirea: „Fizic n-aveam când” Șefa CCR a explicat că întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil deoarece a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern în care fusese aprobată hotărârea relevantă, intervalul dintre cele două momente fiind, potrivit ei, de „o oră, o oră și ceva”. „Fizic n-aveam când să anunț.” Întrebată dacă întrevederea putea fi amânată, având în vedere calendarul dosarelor, Tănăsescu a spus că problema spațiilor este veche, „datează de un an de zile”, și că a devenit „extrem de acută” de la începutul lunii august. În lectura ei, o repartizare deja făcută ar fi fost mai greu de schimbat ulterior. Demisia, exclusă Întrebată direct dacă ia în calcul demisia, Simina Tănăsescu a răspuns că nu a avut niciodată această opțiune în vedere. „Eu n-am luat-o niciodată.” Pe partea politică, HotNews notează că întâlnirea a fost criticată de PSD și AUR, iar Ilie Bolojan a minimalizat subiectul, spunând că „de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, argumentând că întâlnirile cu reprezentanți ai instituțiilor sunt parte din exercitarea unei funcții publice. [...]
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Decizia CCR deschide calea pentru încetarea mandatelor aleșilor sancționați definitiv de ANI, la 30 de zile după intrarea în vigoare a noii legi , dacă actul normativ va fi promulgat în forma actuală, potrivit declarațiilor președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , într-un interviu pentru Recorder, relatate de HotNews . În această logică, cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz (USR), devine unul de referință: Tănăsescu a confirmat că prevederea verificată de Curte ar produce efecte și pentru aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă există o constatare definitivă. Fritz a fost declarat în conflict de interese de Agenția Națională de Integritate și a pierdut definitiv procesul, în iunie, prin decizia Înaltei Curți, notează publicația. CCR a declarat constituțional un amendament promovat de PSD la legea ANI, iar Curtea a explicat ulterior că sancționarea conflictului de interese ține de „marja de apreciere” a Parlamentului și că aplicarea în timp a măsurilor a fost considerată conformă Constituției, în urma votului majoritar al judecătorilor. „Mandatele, că sunt elective sau că sunt mandate de demnitate publică sau de funcționar public, încetează, în situația în care a existat constatarea definitivă a unei stări de incompatibilitate, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Așa e redactată legea în prezent”, a spus Simina Tănăsescu. Ce înseamnă practic decizia pentru aleșii vizați de ANI Din explicațiile președintei CCR, efectul juridic al noii prevederi este unul automat, odată ce legea intră în vigoare: sancțiunea introdusă prin lege „își va produce efectele de drept”; termenul indicat este de 30 de zile de la intrarea în vigoare ; condiția-cheie este existența unei constatări definitive a incompatibilității sau conflictului de interese. Rămâne însă un pas esențial în afara controlului CCR: promulgarea și intrarea în vigoare a legii în forma actuală. Un al doilea efect: Parlamentul trebuie să refacă soluția privind publicarea intereselor financiare În aceeași zi, CCR a decis și că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare, potrivit declarațiilor judecătorului CCR Csaba Asztalos pentru Recorder. Acesta a indicat că, raportat la o decizie a Curții din 2025, legiuitorul trebuie să găsească o formulă care să balanseze dreptul la viață privată cu cerința de transparență, iar soluția actuală „nu a trecut de constituționalitate”. Totodată, CCR a declarat neconstituțional și un amendament AUR care ar fi extins obligațiile de declarare către partenerii demnitarilor, prin eliminarea sintagmei „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. [...]
