Știri
Știri din categoria Justiție
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres, într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București, potrivit HotNews.
Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar.
În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis:
„Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.”
Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse.
Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare.
Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere.
HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București.
Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei.
Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews.
Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov.
Recomandate
Curtea de Apel București a anulat definitiv clauze din actul constitutiv al Electromontaj care restrângeau vânzarea acțiunilor de către minoritari , într-o decizie ce obligă compania să-și modifice regulile interne și care poate deveni un reper de guvernanță corporativă pentru societățile cu acționariat concentrat, potrivit Ziarul Financiar . Hotărârea, pronunțată în dosarul 33675/3/2023 după aproape trei ani de litigiu, a admis cererea formulată de un acționar minoritar al Electromontaj S.A. și a dispus anularea mai multor clauze considerate abuzive din actul constitutiv. Ce a reținut instanța și ce se schimbă pentru companie Conform informațiilor publicate, clauzele anulate instituiau „în fapt” un mecanism prin care acționarul majoritar exercita un control semnificativ asupra transferului de acțiuni de către acționarii minoritari, limitând libertatea acestora de a dispune de participațiile deținute. Instanța a constatat nulitatea absolută a clauzelor care vizau procedura de înstrăinare a acțiunilor și a dispus: comunicarea și publicarea hotărârii la Registrul Comerțului; publicarea în Monitorul Oficial. Decizia este definitivă și, potrivit aceleiași surse, obligă compania să își armonizeze actul constitutiv cu dispozițiile stabilite de instanță și cu prevederile legale, eliminând clauzele care îngrădeau libertatea de tranzacționare și dreptul de proprietate ale acționarilor. Miza economică: libertatea de a vinde la „prețuri corecte, competitive” În contextul disputelor din ultimii ani, Ziarul Financiar notează că mai mulți acționari minoritari au contestat în instanță procedurile de înstrăinare instituite de acționarul majoritar. Nemulțumirile vizau, între altele, faptul că minoritarii ar fi fost constrânși să își vândă deținerile doar în cadrul programelor de răscumpărare derulate de societate, „la prețuri semnificativ mai mici decât cele reale, din piață”. În interpretarea prezentată, hotărârea „tranșează definitiv” abuzul reclamat și permite acționarilor minoritari să dispună de deținerile proprii fără restricții și la prețuri stabilite de piață, în condiții egale cu cele de care acționarul majoritar ar fi dispus deja prin actul constitutiv. Ce urmează Efectul imediat este unul operațional și de conformare: Electromontaj trebuie să elimine clauzele anulate și să își actualizeze actul constitutiv, iar hotărârea va fi făcută publică prin mecanismele dispuse de instanță (Registrul Comerțului și Monitorul Oficial). Sursa nu oferă un calendar pentru implementarea modificărilor. [...]
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
Denise Rifai neagă că ar fi suspectă sau denunțătoare în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu , după ce mai multe publicații au relatat că ar avea calitatea de suspect, potrivit HotNews . Miza imediată este una de procedură: în spațiul public circulă acuzații punctuale (instigare și complicitate la dare de mită), însă numele ei nu apare, deocamdată, în comunicările oficiale ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Într-o declarație scurtă acordată jurnalistului România TV Victor Ciutacu, Rifai a spus că nu figurează în niciun dosar penal și că nu a formulat vreun denunț, fără alte detalii. „Nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț.” Separat, într-o declarație pentru Gândul, Rifai a afirmat că este prietenă cu Odeta Nistor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, arestată în dosar. Ce au relatat alte publicații și ce lipsește din comunicările DNA Reacția vine după ce Mediafax și România TV au scris că Denise Rifai ar fi suspectă în dosarul în care este vizat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Potrivit surselor citate de aceste publicații, Rifai ar avea calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită. HotNews notează însă că numele lui Rifai nu apare în comunicatele publice ale DNA de până acum, ceea ce lasă, în acest moment, o diferență între informațiile vehiculate pe surse și datele confirmate oficial. Context: măsura dispusă față de Ciprian Ciucu DNA a anunțat oficial că Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, prim-vicepreședinte PNL, a fost plasat joi sub control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii anticorupție îl acuză de luare de mită, în perioada noiembrie–decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6. Legături publice anterioare cu PNL, prezentate de Snoop În material este amintit și un context mai vechi: în ianuarie 2025, site-ul de investigații Snoop a publicat mărturii din interiorul PNL potrivit cărora Denise Rifai ar fi colaborat cu Nicolae Ciucă în campania prezidențială din 2024, lucru pe care atât Ciucă, cât și Rifai l-au recunoscut. Rifai a susținut atunci că a oferit doar sugestii „în mod dezinteresat” și „fără plată”, respingând ideea unei relații contractuale de tip „trainer”, și precizând că sfaturile au fost pro bono. Cine este Denise Rifai Denise Rifai are 40 de ani și este realizatoare TV. A lucrat la Realitatea TV și Kanal D, iar la începutul acestui an s-a mutat la Antena 1, unde are o emisiune, potrivit HotNews. [...]
Un judecător federal a refuzat să oprească procesul împotriva Meta , ceea ce menține presiunea juridică asupra companiei în dosarul deschis de procurorii generali din 29 de state americane privind modul în care Facebook și Instagram ar fi fost concepute pentru a crea dependență la copii și adolescenți, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers , de la Tribunalul Districtual din Oakland, California. Instanța a considerat că acțiunea poate continua pe capetele de acuzare legate de practici comerciale înșelătoare și neloiale, dar și pe presupuse încălcări ale legislației federale privind protecția vieții private a copiilor în mediul online. Miza: acuzații de încălcare a COPPA și practici înșelătoare Judecătoarea a concluzionat că Meta nu și-ar fi respectat obligațiile prevăzute de Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege federală care impune, în anumite situații, informarea părinților și obținerea consimțământului acestora pentru prelucrarea datelor copiilor online. Instanța a mai reținut că există suficiente elemente pentru ca litigiul să meargă mai departe și să fie analizat pe fond, inclusiv pe tema declarațiilor publice ale companiei despre felul în care au fost proiectate platformele. Poziția Meta: contestă acuzațiile și respinge ideea de „dependență” ca diagnostic Meta a transmis că nu este de acord cu acuzațiile procurorilor. „Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzații și suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată pentru sprijinirea tinerilor” Compania susține și că termenul „dependență de rețelele sociale” nu este recunoscut ca diagnostic psihiatric și afirmă că Facebook și Instagram sunt destinate publicului larg, nu exclusiv copiilor sub 13 ani. Ce urmează: primul proces, programat pe 18 august Conform documentelor depuse la dosar, primul proces ar urma să înceapă la 18 august și vizează acțiunile formulate de statele California, Colorado, Kentucky și New Jersey. În paralel, aceeași judecătoare coordonează un litigiu separat în care peste 2.600 de persoane, districte școlare și autorități locale acuză Meta și alte companii de tehnologie că platformele lor creează dependență în rândul copiilor; între companiile vizate sunt menționate Google, YouTube, Snapchat și TikTok. [...]
Un tribunal federal din SUA l-a condamnat pe regizorul Carl Rinsch la 2 ani și jumătate de închisoare pentru fraudarea Netflix cu 11 milioane de dolari (aprox. 50 milioane lei) , bani ceruți pentru finalizarea unui serial SF care nu a mai fost terminat, potrivit Adevărul . Cazul arată riscurile operaționale și de control al cheltuielilor în producțiile de conținut, unde finanțarea se poate transforma în pierdere dacă verificările și condiționările de plată eșuează. Potrivit procurorilor, Rinsch, cunoscut pentru filmul „47 Ronin” (2013), ar fi cerut sume suplimentare de la Netflix sub pretextul că are nevoie de bani pentru a finaliza proiectul „White Horse”. În realitate, ar fi transferat fondurile într-un cont personal și le-ar fi folosit în scopuri fără legătură cu producția. Cum ar fi fost cheltuiți banii Conform informațiilor prezentate în instanță și relatate de The Guardian, o parte din bani ar fi mers către achiziții de lux și bunuri extravagante, inclusiv: mașini Rolls-Royce și un Ferrari; articole de mobilier în valoare de sute de mii de dolari. Anchetatorii au mai arătat că regizorul ar fi pierdut o parte semnificativă a fondurilor în investiții eșuate, inclusiv pe piața criptomonedelor, iar restul ar fi fost folosit pentru achitarea unor datorii personale. Apărarea: probleme de sănătate mintală, dar instanța nu a acceptat justificarea În fața instanței, Rinsch a invocat probleme de sănătate mintală și tratamente medicale, susținând că acestea i-au afectat judecata. „Acest proces m-a forțat să confrunt lucruri despre sănătatea mea, judecata mea și viața mea.” El și-a cerut scuze și a spus că „a fost cauzat un prejudiciu real”, adăugând: „Nu am reușit să înțeleg pericolul stării în care mă aflam.” Procurorii au cerut o pedeapsă de cinci ani de închisoare, acuzându-l de „lăcomie pură”. Procurorul David Markewitz a declarat în instanță că Rinsch „a avut toate avantajele posibile” și că motivul ar fi fost „lăcomia pură”. Apărarea a cerut clemență, iar mai multe persoane apropiate, inclusiv actorul Keanu Reeves , au solicitat instanței să țină cont de problemele psihice. Judecătorul a reținut că problemele medicale pot explica parțial comportamentul, dar nu justifică faptele de fraudă. Ce urmează Carl Rinsch urmează să se prezinte la închisoare în luna septembrie, iar sentința poate fi contestată în apel. [...]
O rețea acuzată că a obținut circa 13.048.000 de lei din exploatarea unor persoane vulnerabile, sub acoperirea unei asociații umanitare, a fost vizată de o amplă acțiune DIICOT și Poliția Română , cu 27 de percheziții în județul Bihor, potrivit Agerpres . Dosarul indică un mecanism de „captare” a veniturilor și prestațiilor sociale ale victimelor, cu implicații directe pentru controlul și licențierea furnizorilor de servicii sociale. Miza economică: bani din donații și prestații sociale, nu doar din „îngrijire” Conform comunicatului Poliției Române citat de Agerpres, gruparea ar fi exploatat persoane vulnerabile „în scopul obținerii de foloase materiale” și ar fi creat un prejudiciu estimat la circa 13.048.000 de lei. Sumele ar fi provenit dintr-un mix de surse, inclusiv: donații, sponsorizări și contribuții; pensii și indemnizații de handicap; beneficii sociale și ajutoare (inclusiv pentru combustibil și înmormântare); alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor. Anchetatorii susțin că, sub aparența furnizării de servicii sociale și medicale, ar fi fost induși în eroare donatori și aparținători pentru a direcționa bani către structura controlată de suspecți. Cum ar fi funcționat rețeaua și cine este vizat Investigația ar fi pornit în urma unei sesizări din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din IGPR. Potrivit anchetatorilor, din 2020, o persoană de 55 de ani ar fi acționat ca lider, împreună cu alte trei persoane, într-o grupare constituită „pe criterii familiale”, la care ar fi aderat și ar fi sprijinit alți șapte membri. În perioada 2020 – iunie 2026, liderul, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit „sute de persoane” aflate în vulnerabilitate accentuată, inclusiv persoane cu dizabilități psihice care nu își puteau exprima voința, fiind menținute într-o stare de dependență și aservire, potrivit comunicatului. Victimele ar fi fost aduse din unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe și plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni (județul Bihor). Componenta de reglementare: acreditare și licențiere, invocate explicit în dosar Un element central al cauzei este legat de cadrul legal al serviciilor sociale. Anchetatorii afirmă că activitatea ar fi fost derulată de o persoană fizică ce nu ar fi avut „capacitatea legală, organizatorică și profesională” necesară, în sensul Legii nr. 292/2011 privind asistența socială. Legea prevede, potrivit comunicatului, că furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate în condițiile legii, indiferent dacă furnizorul este public sau privat. Operațiunea: percheziții, triaj medical și relocarea victimelor Marți au fost puse în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii de persoane juridice și la o instituție publică, într-un dosar ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Acțiunea a implicat sprijin interinstituțional și resurse medicale pentru identificarea și preluarea victimelor, inclusiv medici, asistenți, psihologi și logistică pentru transport. A fost constituit și un spital mobil pentru evaluare și îngrijiri medicale de urgență. „Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.” În paralel, autoritățile menționează măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare. Ce urmează Din informațiile disponibile, acțiunea este parte a urmăririi penale, iar ancheta vizează documentarea faptelor și stabilirea responsabilităților în cadrul grupării. Agerpres nu indică, în materialul citat, soluții procesuale deja dispuse (de exemplu, rețineri sau arestări) la momentul publicării. [...]
