Știri
Știri din categoria Diverse

Ilie Bolojan spune că nu identifică „o greșeală mare” din mandatul de premier, dar admite că unele decizii „nu au fost perfecte” și descrie un criteriu personal de evaluare a hotărârilor luate la vârful Executivului, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută vineri seară, la Digi24, după ce premierul interimar a fost întrebat dacă are ceva să-și reproșeze în perioada în care a condus Guvernul. Bolojan a spus că, într-o funcție „atât de importantă”, iei decizii zilnic și că, inevitabil, unele puteau fi mai bune.
Bolojan afirmă că a încercat să trateze deciziile guvernamentale ca pe unele care ar privi direct propria familie sau propria firmă, iar întrebarea pe care și-ar fi pus-o constant a fost dacă o anumită măsură „este bine pentru familia mea”.
„Nu am o greșeală anume mare pe care am făcut-o. Sigur că nu toate deciziile, zecile de decizii zilnice, au fost perfecte. Întotdeauna poți să iei decizii mai bune. Dar tot ce am decis, am decis așa cum țara noastră ar fi familia mea, ar fi firma mea. M-am gândit întotdeauna: este bine pentru familia mea? Asta am decis.”
În același răspuns, premierul interimar a adăugat că „poate unele lucruri n-au fost perfecte” și că „altele se puteau face mai bine”, însă a insistat că nu are „ceva anume” pe care să îl indice drept cea mai mare greșeală.
Mesajul vine într-un moment în care mandatul de premier interimar presupune decizii rapide și cu efecte directe în administrație, iar lipsa asumării unei erori punctuale poate influența modul în care este evaluată responsabilitatea politică pentru deciziile luate în această perioadă. În materialul citat nu sunt oferite exemple concrete de decizii la care se referă Bolojan.
Recomandate

Premierul desemnat Luca Niculescu îl validează pe Marian Neacșu pentru Interne , în pofida condamnării definitive din 2016, mizând pe argumentul „competenței” și pe ideea unui guvern care „va fi al României”, potrivit Libertatea . Niculescu a declarat vineri seară, 16 octombrie, după o cină la un restaurant din cartierul Primăverii, că Marian Neacșu (PSD) „este un om competent” și că va ocupa funcțiile de vicepremier și ministru de Interne în guvernul pe care îl propune. Mesajul premierului desemnat: „Guvernul va fi al României” Întrebat despre criticile că executivul ar urma să fie majoritar PSD, cu miniștri propuși de președintele Nicușor Dan – formulat în spațiul public ca „PSDan” –, Luca Niculescu a susținut că viitorul cabinet va funcționa „ca o singură echipă”, indiferent de apartenența politică sau de profilul tehnic al unor membri. În același context, Niculescu a argumentat nominalizarea lui Neacșu prin experiența acestuia în guvernele recente. „Marian Neacșu a fost vicepremier, ministru în multe dintre guvernele pe care le-am văzut în ultimii ani. Este un om competent în administrația română și va fi vicepremier, și ministru de Interne în acest guvern.” Contextul numirii: condamnarea din 2016 și reabilitarea ulterioară Marian Neacșu, în vârstă de 62 de ani, este prezentat ca fost secretar general al PSD (2015–2018) și al Guvernului (2021–2023), precum și vicepremier (2023–2026), fiind considerat „eminența cenușie” a social-democraților. Libertatea reamintește că Neacșu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Ulterior, Neacșu a fost reabilitat. Ce urmează: votul de învestitură, programat pe 20 octombrie România se află într-o criză politică începută pe 20 aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul PNL Ilie Bolojan, urmată de demisiile miniștrilor PSD și de trecerea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, pe 5 mai, care a dus la căderea Guvernului Bolojan. După trei nominalizări eșuate pentru funcția de premier, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu. Potrivit informațiilor din articol, guvernul propus de acesta – cu 11 miniștri PSD – are „șanse mari” să treacă la votul din Parlament, programat pe 20 octombrie. [...]

Guvernul a ridicat plafonul amenzilor CNA până la 440.000 de lei , o schimbare de reglementare care crește semnificativ riscul financiar pentru posturile TV și radio sancționate pentru încălcarea Legii audiovizualului, potrivit Digi24 . Decizia actualizează limitele amenzilor contravenționale în funcție de inflația cumulată de la ultima actualizare, din 2009. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , a spus că hotărârea folosește ca reper evoluția indicelui inflației, iar noile plafoane pot ajunge la 440.000 de lei. „Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009.” Ce se schimbă: noile intervale de sancțiuni Pentru faptele prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile cresc de la 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. În această categorie intră, între altele: difuzarea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea legii; folosirea tehnicilor subliminale în comunicările comerciale; publicitatea mascată; nerespectarea dreptului la replică; retransmisia neautorizată; furnizarea serviciilor media fără licență audiovizuală. Pentru faptele prevăzute la articolul 91, alineatul 3, amenzile cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei, conform notei de fundamentare. Aceste sancțiuni vizează nerespectarea de către furnizori sau distribuitori de servicii media a unor dispoziții ale legii și a deciziilor cu caracter normativ emise de CNA. În anumite situații, legea prevede transmiterea unei somații, cu stabilirea condițiilor și termenelor pentru intrarea în legalitate. De ce contează: inflația din 2009 până în 2026 a dublat plafonul Actualizarea se bazează pe articolul 92 din Legea audiovizualului , care permite Guvernului să modifice limitele amenzilor în funcție de evoluția inflației. Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a fost de 220,17%. Aplicat plafonului anterior de 200.000 de lei (pentru sancțiunile de la articolul 90), rezultă un cuantum actualizat de 440.340 de lei, rotunjit în hotărâre la 440.000 de lei. [...]

USR își asumă vot împotriva învestirii Guvernului PSD–Luca Niculescu , o decizie care complică ecuația majorității parlamentare și mută presiunea pe coalițiile de sprijin ale noului Cabinet, potrivit Digi24 . USR spune că hotărârea a fost luată „în unanimitate” în Comitetul Politic și vizează votul din Parlament pentru învestirea „Guvernului PSD – Luca Niculescu”. În comunicatul citat de Digi24, partidul susține că Executivul ar urma să fie „condus de la sediul PSD” și să se sprijine pe „o majoritate toxică cu AUR”, motiv pentru care nu poate primi susținerea USR. Miza: majoritatea de învestitură și stabilitatea politică În argumentația sa, USR contestă ideea că noua formulă ar aduce stabilitate politică, acuzând PSD că revine la un model de guvernare „bazat pe risipirea banilor publici, protejarea privilegiilor și blocarea reformelor”. Partidul afirmă că România ar avea nevoie de stabilitate construită pe „reforme reale”, „responsabilitate în cheltuirea banului public”, „independența justiției” și „respect față de cetățeni”. Președintele USR, Dominic Fritz , afirmă că formațiunea va rămâne în opoziție și că va urmări activitatea viitorului guvern, anunțând totodată intenția de a construi „alianța politică reformistă” pentru următoarele alegeri. „Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră.” Ce urmează în Parlament Guvernul Niculescu este descris ca fiind format din 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți. Ședința comună a Parlamentului pentru votul de învestitură este programată marți, de la ora 14.00. [...]

Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]

România își pregătește un Plan Național de Acțiune anti-drone , după un workshop de patru zile organizat la Parlament împreună cu partea americană, potrivit Digi24 . Miza este construirea unei abordări „la nivelul întregului guvern” pentru detectarea, urmărirea și contracararea sistemelor fără pilot, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii critice. La eveniment au participat ambasadorul SUA Darryl Nirenberg , oficiali români din domeniul securității, reprezentanți ai apărării și parlamentari. Workshopul a fost organizat împreună cu Oficiul pentru Răspuns și Planificare în domeniul Armelor de Distrugere în Masă din cadrul Biroului pentru Controlul Armamentelor și Neproliferare al Departamentului de Stat al SUA. Ce urmărește planul anti-drone și de ce contează operațional Conform Ambasadei SUA la București, atelierul a reunit actori din mai multe domenii – securitate națională, informații, transport maritim, aviație, energie și intervenție în situații de urgență – și a vizat politici și planuri de acțiune privind combaterea sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS, adică măsuri și capabilități de contracarare a dronelor). În cele patru zile, discuțiile s-au concentrat pe consolidarea capacităților de a detecta, urmări și contracara sisteme fără pilot aeriene, de suprafață și subacvatice „din regiune”. Totodată, workshopul „a pus bazele” unui Plan Național de Acțiune al României, care ar urma să includă: cadrul juridic considerat esențial; operațiuni interinstituționale (coordonare între instituții); politica de reglementare; protecția infrastructurii; achizițiile în domeniul apărării. Reacții: posibile implicații legislative Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, a legat proiectul planului de securitatea regională și de Flancul Estic al NATO . „Proiectul Planului Național de Acțiune elaborat în această săptămână reprezintă un pas important către o Românie mai sigură și mai protejată. Parteneriatul nostru Strategic dă cele mai bune rezultate atunci când preocupările comune devin acțiuni comune, iar Statele Unite rămân angajate să stea umăr la umăr cu România pentru a face față împreună acestei amenințări.” Senatorul Silviu-Iulian Coșa, președintele Comisiei pentru apărare din Senat, a spus că dronele „au schimbat mediul de securitate” pe Flancul Estic și că România are nevoie de „o abordare națională coerentă”. El a precizat că specialiștii vor analiza rezultatele workshopului, iar comisia este pregătită să acționeze pe baza recomandărilor, inclusiv „acolo unde este necesar” în privința cadrului legislativ. „Acest atelier a reunit instituțiile cu rol în combaterea sistemelor fără pilot pentru un schimb aprofundat privind rolurile, procedurile și protecția infrastructurii critice.” În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar pentru finalizarea planului sau pentru eventuale modificări legislative, ci indică doar că proiectul a fost conturat în cadrul atelierului și urmează să fie analizat de specialiști. [...]

Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]