Știri
Știri din categoria Diverse

Investițiile străine directe au scăzut puternic în primele șase luni din 2026, iar disputa politică pe tema cauzelor riscă să amplifice incertitudinea pentru mediul de afaceri, într-un moment în care România este indicată ca având una dintre cele mai slabe evoluții economice din UE, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat că investițiile străine directe (ISD) „s-au prăbușit cu 82%” în primele șase luni ale anului și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul demis Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Parlament și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres.
În același context, Grindeanu a susținut că investițiile străine din perioada mandatului lui Bolojan sunt „de 5,5 ori mai mici” decât cele din 2025, indicând o scădere „de la 3,7 miliarde de euro la (…) vreo 670 de milioane de euro”. La un curs aproximativ de 5 lei/euro, asta înseamnă de la circa 18,5 miliarde de lei la aproximativ 3,35 miliarde de lei.
ISD sunt, în general, un indicator urmărit de companii și finanțatori pentru că reflectă apetitul investitorilor de a plasa capital pe termen mai lung într-o economie (de regulă prin extinderi, achiziții, proiecte noi). În lectura liderului PSD, scăderea ar arăta că „investitorii străini nu au încredere” în politicile economice ale fostului premier și că România ar fi pierdut „peste 500 de milioane de euro” din investițiile străine numai în primele trei luni ale anului, cu riscul de a ajunge „la zero” dacă trendul continuă.
Tot el a legat evoluția ISD de alți indicatori negativi, menționând „a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la șase luni” și o creștere a datoriei externe „cu peste 23 de miliarde de euro” în ultimul an (aprox. 115 miliarde de lei, la un curs de 5 lei/euro).
Materialul notează și elementul omis din intervenția lui Grindeanu: PSD a făcut parte din alianța guvernamentală și s-a retras abia pe 23 aprilie 2026, prin demisia în bloc a miniștrilor. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu 281 de voturi, iar de atunci a rămas interimar.
În paralel, articolul reamintește că, pe 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcția de premier, iar ulterior au existat acuzații privind „gaura” bugetară, asociată cu deficitul public de 8,65% din PIB la final de 2024 (152,7 miliarde de lei) și deficitul calculat pe standardul european ESA de 9,3% din PIB.
Din datele prezentate în material nu rezultă măsuri concrete anunțate pentru a inversa scăderea investițiilor, ci mai degrabă o escaladare a confruntării politice pe interpretarea indicatorilor. Pentru companii, miza imediată rămâne predictibilitatea: fără o stabilizare a guvernării și a direcției de politică economică, riscul este ca percepția de incertitudine să se traducă în amânarea deciziilor de investiții.
Recomandate

Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]

Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]

Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului , iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24 . Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior. Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s. Deficitul din 2024, invocat ca factor-cheie În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB . În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze. Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene). Miza PNRR și disputa pe reforme Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară. „Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.” Ce a spus Standard & Poor’s și reacția PSD Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3 , menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe. În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică. „Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.” [...]

Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]

Noile zvonuri despre sănătatea lui Xi Jinping ridică semne de întrebare privind predictibilitatea deciziilor la vârful Chinei , într-un moment în care liderul de la Beijing este expus unei agende externe încărcate, inclusiv vizita la Washington. Potrivit Bild , imaginile și relatările din jurul deplasărilor recente au alimentat speculații, fără ca în spațiul public să existe dovezi verificabile despre o boală gravă. În centrul discuțiilor sunt cadrele de la sosirea în Washington, unde Xi Jinping (73 de ani) apare sprijinindu-se vizibil de mâna soției sale, Peng Liyuan (63 de ani), la coborârea din avion. Publicația notează că gestul a fost interpretat de unii observatori drept un posibil semn de slăbiciune fizică. Ce au cerut chinezii pentru programul de la Washington Bild scrie că, potrivit „Wall Street Journal”, delegația chineză ar fi solicitat guvernului SUA să îi acorde lui Xi „semnificativ mai multe” perioade de odihnă pe durata vizitei. În plus, în aripa de vest a Casei Albe ar fi fost amenajată o cameră privată pentru președintele Chinei, la care, conform aceluiași articol, ar fi avut acces doar Peng Liyuan. Aceste detalii, dacă sunt corecte, ar indica o gestionare mai strictă a programului și a expunerii publice a liderului chinez, ceea ce poate amplifica incertitudinea în jurul întâlnirilor și mesajelor oficiale. Episodul de la BRICS și absența de la dineul de gală Speculațiile nu se limitează la vizita din SUA. Publicația amintește un incident de la summitul BRICS din India, luna trecută, când premierul indian Narendra Modi (76 de ani) și-ar fi întrerupt discursul și s-ar fi interesat de starea lui Xi, în timp ce mai mulți membri ai staffului s-au îndreptat spre liderul chinez. Ulterior, Xi ar fi lipsit de la dineul de gală al șefilor de stat BRICS, „oficial fără explicații suplimentare” privind motivul, potrivit materialului. Ce se știe și ce nu se știe Bild subliniază că zvonurile despre sănătatea lui Xi Jinping circulă de ani, incluzând afirmații despre accident vascular cerebral, cancer sau probleme cardiace, însă „nu există dovezi solide publice” care să le susțină. Publicația dă și un exemplu din 2024, când o fotografie devenită virală părea să sugereze că Xi are dureri; ulterior, susține articolul, s-a constatat că imaginea era mai veche și că reacția ar fi fost provocată de ceva ce băuse. În lipsa unor informații oficiale verificabile, rămâne de urmărit dacă apar clarificări din partea autorităților chineze sau dacă programul public al lui Xi va suferi ajustări vizibile în perioada următoare. [...]

Debitul Dunării la intrarea în țară rămâne mult sub mediile multianuale în următoarele trei luni , ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de nivelurile de apă (de la transport fluvial la alimentări locale), potrivit prognozei pe trei luni citate de Digi24 . Estimările vizează secțiunea Baziaș și indică un regim hidrologic sub normal și pe multe râuri interioare. Prognoza pentru Dunăre: maxime și minime sub normal La intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, hidrologii estimează pentru: octombrie : debit maxim de 1.600 mc/s , față de media multianuală de 3.900 mc/s ; debit minim de 1.200 mc/s ; noiembrie : debit maxim de 2.000 mc/s , debit minim de 1.400 mc/s , față de media de 4.700 mc/s ; decembrie : media lunară este de 5.100 mc/s , în timp ce debitul maxim este estimat la 3.500 mc/s , iar minimul la 1.900 mc/s . Datele sunt din prognoza pe trei luni publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) , informația fiind preluată de Agerpres. Râurile interioare: 30%–80% din mediile lunare, cu zone sub 30% Pe râurile interioare, regimul hidrologic este prognozat, în general, la 30%–80% din mediile lunare , însă în unele bazine valorile ar putea coborî sub 30% , în special: Râmnicu Sărat Bârlad râurile din Dobrogea Pentru octombrie 2026 , INHGA indică, în linii mari, valori de 30%–50% din mediile multianuale lunare, cu excepții mai bune (50%–80%) în unele bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Prahova și sectoare superioare ale Oltului și Bistriței) și mai slabe (sub 30%) în Râmnicu Sărat, Bârlad și Dobrogea. În noiembrie 2026 , prognoza rămâne la 30%–50% în general, cu valori mai mari (50%–80%) în mai multe bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Jiu, Prahova și sectoare superioare ale Mureșului, Oltului și Bistriței) și sub 30% în Râmnicu Sărat și Bârlad. În decembrie , regimul hidrologic ar urma să fie, în general, la 50%–80% , dar mai mic (30%–50%) în mai multe bazine (inclusiv Crișuri, Argeș, Prut și râuri din Dobrogea), cu sub 30% în bazinul Bârladului. Ce mai avertizează hidrologii: posibile formațiuni de gheață în decembrie În cursul lunii decembrie, hidrologii avertizează că este posibilă apariția formațiunilor incipiente de gheață (gheață la maluri, năboi) în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului, precum și pe unele râuri mici din centrul și nordul țării. INHGA precizează că estimările pe termen lung vor fi actualizate prin prognoze pe termen scurt și, dacă va fi cazul, prin avertizări hidrologice, în funcție de evoluția meteorologică. [...]