Știri
Știri din categoria Diverse
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară, pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV. În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului.
În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore.
Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar.
În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență:
Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă.
Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale.
În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar.
„Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate”
Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul.
Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți.
În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă.
Recomandate
PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]
Ilie Bolojan transmite că disidența din PNL are doar două ieșiri: disciplină sau plecare , într-un mesaj care ridică miza de coeziune internă înaintea deciziilor politice ale partidului, potrivit Digi24 . Premierul interimar a vorbit în studioul Digi24 despre „tabăra anti-Bolojan” din PNL și a descris, în termeni de regulă internă, ce se întâmplă cu cei care contestă linia stabilită de majoritate. „Sunt două posibilități principiale pentru oricine este într-un partid. Una este să respecte o decizie a majorității chiar dacă nu este de acord cu ea.” Bolojan a spus că a fost de multe ori în situația de a nu fi de acord cu decizii ale PNL, inclusiv votând împotrivă, dar a acceptat cadrul decizional al partidului. A doua opțiune, în logica prezentată de liderul liberal, este ieșirea din partid pentru cei care nu se pot acomoda cu deciziile majorității. „Dacă aceste decizii sunt incompatibile cu valorile tale sau dacă ai alte dependențe, pleci din partidul respectiv și îți faci altă activitate.” În final, Bolojan a încadrat disputa ca pe o chestiune de „coerență”, „respect față de colegi” și respectarea direcției stabilite de majoritate, fără a indica pași procedurali concreți sau un calendar pentru tranșarea conflictului intern. [...]
PNL trebuie să achite 14 milioane de lei după un proces pierdut definitiv cu AEP , iar Ilie Bolojan spune că partidul a preluat „un pasiv puternic” la finalul lui 2024 și că prioritatea este stabilizarea finanțelor, potrivit Digi24 . Suma reprezintă banii pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a cerut PNL să îi restituie, după ce au fost folosiți în 2024 pentru promovarea cărții fostului candidat la alegerile prezidențiale din acel an, Nicolae Ciucă . Conform informațiilor publicate, PNL a pierdut definitiv procesul. Într-o intervenție la Digi24 , Bolojan a afirmat că, atunci când a preluat conducerea partidului „la sfârșitul anului 2024”, existau „datorii importante”, achitate doar parțial, iar obligația de plată rezultată din sentință se adaugă acestui tablou. „Am preluat un pasiv puternic, dar prin eforturile membrilor noștri, trebuie să stabilizăm finanțele partidului.” De ce contează: presiune financiară și problemă de credibilitate Dincolo de impactul bugetar imediat, Bolojan leagă situația financiară a partidului de credibilitatea sa publică, susținând că este dificil să convingi electoratul că poți gestiona probleme complexe dacă nu îți poți „stabiliza” propriile chestiuni administrative și financiare. Ce spune despre datoriile totale și plata lor Întrebat la cât se ridică datoriile totale și cum vor fi achitate, liderul PNL a indicat că soluțiile urmează să fie clarificate, dar a insistat pe ideea de disciplină financiară, astfel încât partidele să nu mai acumuleze datorii. „Aici sunt aspecte pe care vom vedea în cele din urmă cum se vor soluționa.” Bolojan a plasat responsabilitatea pentru situația creată în 2024 la cei care au luat deciziile atunci și a vorbit despre nevoia unei perioade de „penitență” și „decență”, pentru a evita repetarea unor astfel de episoade. [...]
Ilie Bolojan avertizează că lipsa unui guvern poate aduce „costuri” majore României , iar în acest context pune presiune pe decidenți să iasă din logica de „calcule” politice înaintea votului de învestitură, potrivit Digi24 . Premierul interimar spune că relația sa cu președintele Nicușor Dan este „o colaborare instituțională normală” și susține că întâlnirea avută la Bruxelles nu a vizat aranjamente politice sau votul din Parlament pentru noul Executiv. Miza: riscul de blocaj și „costurile” pentru România În contextul discuțiilor despre posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu ar fi respins, Bolojan afirmă că influența președintelui poate conta în ecuația votului, dar insistă că situația a depășit faza declarațiilor și a „împunsăturilor”. „Astăzi avem o realitate, ceea ce înseamnă dificultăți majore și costuri pe care România le poate avea dacă nu avem un guvern.” În aceeași linie, el spune că, atunci când ocupi funcția de premier, obligația principală este față de țară, nu față de câștigul politic. Ce spune Bolojan despre discuția cu Nicușor Dan la Bruxelles Bolojan explică faptul că s-a întâlnit cu președintele miercuri seară, la Bruxelles, după ce participase la deschiderea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, gest pe care îl descrie ca semnal de respect și încurajare pentru cei care lucrează și investesc în România. Cei doi au fost cazați la același hotel și au discutat împreună cu membri ai echipelor lor. Potrivit premierului interimar, subiectele au fost legate de agenda zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene și teme care țin de ambele instituții. „Dar nu a fost o discuție de tip politic, de alte aranjamente.” Bolojan mai spune explicit că nu s-a discutat despre susținerea guvernului în Parlament. Guvernul propus și relația președinte–PSD Întrebat despre o posibilă înțelegere între președinte și PSD, Bolojan afirmă că guvernul care urmează să fie supus votului săptămâna viitoare este „un rezultat al deciziilor” luate de Nicușor Dan și PSD, fără să intre în comentarii despre natura unei eventuale înțelegeri. „Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare, dacă va fi învestit, este un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de Partidul Social Democrat .” În acest context, el dă ca exemplu o nominalizare anterioară, susținând că „Guvernul Veștea” nu ar fi fost în interesul PNL, ci „poate” al PSD. „Președintele are o răspundere” pentru ce urmează La final de mandat, Bolojan spune că eventualele mesaje către președinte le transmite direct, ca și până acum, și subliniază că șeful statului, având legitimitatea votului, poartă inevitabil o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din țară. „Președintele României (...) are o răspundere pentru ceea ce se întâmplă în această țară, în mod inevitabil, cu bune și cu rele.” Din informațiile prezentate, următorul punct de inflexiune rămâne votul de învestitură anunțat pentru săptămâna viitoare, pe fondul avertismentului că un blocaj prelungit poate genera costuri pentru România. [...]
Oprirea centralei de la Cernavodă și avaria de la CET Iași expun vulnerabilități majore în alimentarea cu agent termic , cu efecte directe asupra populației și instituțiilor publice, potrivit Digi24 . La Cernavodă, orașul a rămas fără apă caldă după ce centrala nucleară – principala sursă de energie termică – a fost oprită pe fondul debitului scăzut al Dunării. În paralel, la Iași, aproximativ 22.000 de apartamente au rămas fără apă caldă după un incendiu la CET, iar autoritățile spun că nu există, deocamdată, un termen clar pentru reluarea furnizării agentului termic. Cernavodă: oprirea centralei, risc de a rămâne și fără căldură În Cernavodă, locuitorii se tem că, odată cu apropierea sezonului rece, problema se poate extinde de la lipsa apei calde la lipsa încălzirii. Oamenii spun că improvizează pentru igienă și încălzire, folosind aragazul pentru încălzirea apei și calorifere electrice. Potrivit reportajului, repornirea rapidă a instalațiilor are șanse reduse în condițiile în care Dunărea a atins un nivel minim istoric, iar nivelul apei este la doar trei centimetri de pragul critic menționat de sursă. Localnicii au semnat și o petiție online prin care cer Guvernului o soluție urgentă, pentru ca orașul să nu rămână fără căldură înainte de iarnă. Spitalul din Cernavodă: încălzire cu aer condiționat și presiune pe bugete Oprirea centralei afectează și spitalul din Cernavodă, unde lipsa apei calde creează dificultăți pentru personal și pacienți. Un angajat al spitalului spune că încălzirea se face cu aparate de aer condiționat și atrage atenția asupra riscului ca situația să se agraveze, inclusiv pe fondul subfinanțării. Iași: 22.000 de apartamente fără apă caldă după incendiul de la CET La Iași, incendiul a pornit de la un transformator electric, iar flăcările au afectat o hală industrială pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Aproximativ un sfert dintre apartamentele din municipiu sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, iar în locuințele afectate oamenii resimt deja lipsa apei calde. Sunt semnalate probleme și în școli, unde nu există nici apă caldă, nici căldură. În cazul spitalelor din Iași, situația este diferită: acestea dispun de generatoare care pot asigura alimentarea cu energie electrică în situații de urgență. Autoritățile și echipele tehnice caută soluții pentru remedierea avariei și reluarea funcționării instalațiilor, însă, conform informațiilor din material, un calendar ferm nu a fost comunicat. [...]
Escaladarea protestelor din Franța ridică riscuri operaționale pentru orașe și afaceri , după ce manifestațiile împotriva creșterii costului vieții au degenerat în revolte, jafuri și incendieri, cu sute de arestări și un deces, potrivit Știrile Pro TV . Un protestatar a murit la Paris după ce a suferit un stop cardiac în timp ce se deplasa pe bulevardul Magenta, conform unei surse din poliție citate de TF1info. Bărbatul a fost transportat la centrul de urgență Château d’Eau, dar a decedat înainte să ajungă acolo. Bilanțul intervenției: peste 720 de arestări, inclusiv minori Poliția a anunțat că peste 720 de persoane au fost arestate, dintre care 117 minori, după ce în Paris au apărut grupuri descrise de autorități drept persoane „al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri”. În timpul nopții, în timp ce o parte dintre participanți protestau pașnic, agitatori îmbrăcați în negru au spart vitrine, au jefuit magazine, au aruncat artificii de tip „mortier” și au incendiat coșuri de gunoi și biciclete. În centrul Parisului, pe Place de la République, au fost raportate distrugeri care au vizat inclusiv Galeries Lafayette, bănci și alte magazine. Violențe și în afara Parisului: incendii și atacuri asupra clădirilor publice Incidentele nu s-au limitat la capitală. La Limoges, primăria s-a prăbușit după ce persoane care au pătruns în clădire au provocat un incendiu; flăcările au cuprins o aripă a clădirii din 1883 și au ajuns la acoperiș, ducând la prăbușirea clopotniței, relatează AFP. Tot în legătură cu atacuri incendiare din timpul nopții, cel puțin 15 persoane au fost arestate, potrivit publicației Ouest France. Alte episoade menționate în material: la Lille, protestatari au intrat într-o clădire guvernamentală și au răsturnat un bust al Mariannei, simbol al Republicii; la Lyon, un birou de turism a fost spart și incendiat; la Brest, a fost incendiată o secție de poliție. Contextul protestelor: costul vieții și nemulțumiri în educație Potrivit Metro, peste jumătate de milion de oameni au mărșăluit în aproximativ 110 localități, pe fondul creșterii costului vieții. În paralel, tinerii protestează de la finalul lunii septembrie, invocând starea precară a liceelor, finanțarea insuficientă și lipsa cadrelor didactice. Union Syndicale Lycéenne, sindicat studențesc care organizează protestele, susține că sistemul școlar este „rezultatul a 10 ani de macronism”. În urma mișcării conduse de adolescenți, activiștii au făcut apel la participarea oamenilor de toate vârstele. O protestatară de 19 ani, citată de The Guardian, a invocat presiunea costului vieții, prețul combustibilului și violențele la adresa elevilor care protestează. Reacția autorităților și riscul de noi tensiuni Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru reluarea mișcării „ Vestele Galbene ”, care a marcat Franța în 2018 prin proteste similare legate de costul vieții. În același timp, organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea privind reacția forțelor de ordine: Amnesty International a criticat folosirea gazelor lacrimogene și a grenadelor paralizante pentru dispersarea tinerilor. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a spus că cei implicați în atacuri asupra prefecturilor, întreprinderilor și primăriilor vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Materialul notează că Macron își va încheia ultimul mandat în luna mai. [...]
