Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul prelungit la vârful Guvernului riscă să lovească în buget și încrederea piețelor, iar desemnarea unui premier „ar trebui să aibă loc chiar astăzi”, susține președintele Senatului, Mircea Abrudean, potrivit Digi24.
Abrudean afirmă că PNL a mers la consultările de la Cotroceni „pentru deblocarea crizei” cu două variante: fie desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier și formarea unui „Guvern reformist” împreună cu PNL, USR și UDMR, fie un „Guvern tehnocrat autentic”, cu mandat limitat, care să continue reformele.
În mesajul publicat joi pe Facebook, președintele Senatului leagă urgența numirii unui premier de nevoia unui Executiv care să poată construi un buget „realist” și să păstreze „câștigurile obținute în această perioadă în lupta cu deficitul”. În același context, el indică drept obiective „restabilirea încrederii piețelor financiare și instituțiilor europene în România”, alături de „eliminarea privilegiilor și a nedreptăților”.
„Desemnarea unui premier ar trebui să aibă loc chiar astăzi. România nu mai poate prelungi interimatul”, a transmis Mircea Abrudean.
Din informațiile prezentate nu reiese un calendar concret al pașilor următori sau o decizie deja luată la Cotroceni, însă mesajul PNL pune accent pe presiunea de timp: fără un guvern cu mandat deplin, mizele invocate de Abrudean — bugetul și credibilitatea în fața piețelor și a partenerilor europeni — rămân, în această etapă, în zona de risc operațional și de percepție.
Recomandate
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
Dominic Fritz încearcă să taie din fașă speculațiile despre „influențe externe” , folosind ironia ca răspuns public, într-un moment în care astfel de acuzații pot alimenta neîncrederea în actori politici și pot inflama agenda publică, potrivit Libertatea . Președintele USR a reacționat marți seară, într-o emisiune la TVR 1 , la scenariile apărute în spațiul public conform cărora ascensiunea sa în politica românească ar fi rezultatul unui plan al serviciilor de informații din Germania. Fritz a susținut că ipoteza este „complet absurdă” și că profilul său nu ar corespunde unei „misiuni secrete”. „Pe mine mă amuză foarte mult această teorie, pentru că eu nu mă pricep la chestii din astea de spionaj. Dar presupun, dacă eu sunt cineva care am un plan malefic pe 20 de ani, să plantez un spion în sistemul politic al României, probabil nu l-aş numi nici Fritz, nu i-aş da un CV lucrând la un fost preşedinte, adică nu ştiu, nu l-aş căsători fix cu o chinezoaică.” Declarația este atribuită de Libertatea publicației News.ro. În aceeași intervenție, Fritz a spus că intrarea sa în cursa electorală a fost determinată de organizația locală USR din Timișoara, „nicidecum serviciile secrete”. Contextul invocat de Fritz: decizia de a intra în politică în 2017 Fritz a rememorat că a ajuns la Timișoara la 19 ani, când a învățat limba română, și că a stat departe de politica românească, pe care a descris-o ca fiind greu de înțeles și „haotică”. El a indicat iarna anului 2017, în timpul protestelor împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu , drept momentul în care a decis să se implice. Fritz a povestit că, după ce s-a întors la Berlin, unde avea „un loc de muncă bine plătit și un trai confortabil”, s-a simțit „un pic ipocrit” cerând altora să lupte, în timp ce el privea de la distanță. Ulterior, a luat legătura cu filiala USR abia înființată la Timișoara, inițial pentru a sprijini un alt candidat la primărie, demers care a dus în final la propria candidatură. Repere din parcursul politic menționate în articol Libertatea notează că Dominic Fritz, cetățean german care a obținut ulterior și cetățenia română, a câștigat mandatul de primar al Timișoarei în 2020 și a fost reconfirmat patru ani mai târziu. Publicația mai arată că, după intrarea în vigoare a Legii ANI, Fritz a pierdut al doilea mandat în urma unei decizii de conflict de interese, pe care o contestă în instanță. [...]
Operațiunea „JUPITER 6” vizează recuperarea unor prejudicii mari după ce luni au fost declanșate, simultan, 202 percheziții domiciliare și 23 de mandate de aducere în București și în mai multe județe, potrivit Mediafax . Acțiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române . În total, autoritățile desfășoară 39 de acțiuni operative, iar dosarele vizează o paletă largă de infracțiuni, de la evaziune fiscală și spălarea banilor până la contrabandă, înșelăciune și infracțiuni la regimul jocurilor de noroc. Prejudicii și miza financiară a operațiunii Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, prejudiciile cuantificate în cauzele vizate se ridică la 15.171.256 lei și 1.520.000 euro (aprox. 7,6 milioane lei) . Dincolo de componenta penală, dimensiunea financiară indică o presiune directă pe recuperarea sumelor și pe limitarea pierderilor pentru buget și pentru părțile prejudiciate. Ce urmăresc anchetatorii la percheziții Perchezițiile au ca obiect identificarea și ridicarea de probe, inclusiv: documente contabile și financiar-fiscale și alte înscrisuri; dispozitive electronice și medii de stocare a datelor; arme și muniții deținute ilegal, materiale explozive și articole pirotehnice; bunuri provenite din activități infracționale și alte mijloace materiale de probă. Măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor Autoritățile urmăresc și identificarea și indisponibilizarea bunurilor dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, precum și instituirea măsurilor asigurătorii necesare pentru recuperarea prejudiciilor și garantarea reparării pagubelor. În paralel, sunt puse în executare mandate de aducere pentru audierea persoanelor vizate. Mediafax notează că acțiunile se înscriu în prioritățile Ministerului Public, cu obiective precum documentarea completă a faptelor, destructurarea mecanismelor infracționale și recuperarea prejudiciilor, cu accent pe protejarea persoanelor vulnerabile. [...]
