Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul prelungit la vârful Guvernului riscă să lovească în buget și încrederea piețelor, iar desemnarea unui premier „ar trebui să aibă loc chiar astăzi”, susține președintele Senatului, Mircea Abrudean, potrivit Digi24.
Abrudean afirmă că PNL a mers la consultările de la Cotroceni „pentru deblocarea crizei” cu două variante: fie desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier și formarea unui „Guvern reformist” împreună cu PNL, USR și UDMR, fie un „Guvern tehnocrat autentic”, cu mandat limitat, care să continue reformele.
În mesajul publicat joi pe Facebook, președintele Senatului leagă urgența numirii unui premier de nevoia unui Executiv care să poată construi un buget „realist” și să păstreze „câștigurile obținute în această perioadă în lupta cu deficitul”. În același context, el indică drept obiective „restabilirea încrederii piețelor financiare și instituțiilor europene în România”, alături de „eliminarea privilegiilor și a nedreptăților”.
„Desemnarea unui premier ar trebui să aibă loc chiar astăzi. România nu mai poate prelungi interimatul”, a transmis Mircea Abrudean.
Din informațiile prezentate nu reiese un calendar concret al pașilor următori sau o decizie deja luată la Cotroceni, însă mesajul PNL pune accent pe presiunea de timp: fără un guvern cu mandat deplin, mizele invocate de Abrudean — bugetul și credibilitatea în fața piețelor și a partenerilor europeni — rămân, în această etapă, în zona de risc operațional și de percepție.
Recomandate
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o majoritate PSD–PNL , iar miza imediată este evitarea unui Executiv fragil care ar putea bloca inclusiv bugetul, potrivit Digi24 , după consultările de la Palatul Cotroceni dintre Kelemen Hunor și președintele Nicușor Dan . Kelemen Hunor a spus că prioritatea ar trebui să fie formarea „unui guvern stabil, cu puteri depline”, nu declanșarea alegerilor anticipate. În opinia sa, căderea viitorului guvern în Parlament ar deschide calea anticipatelor, scenariu pe care îl descrie drept constituțional și democratic, dar nedorit ca „primă soluție”. De ce contează: bugetul și guvernarea depind de o majoritate funcțională Liderul UDMR a legat explicit stabilitatea politică de capacitatea guvernului de a guverna și de a trece proiecte prin Parlament, inclusiv bugetul. El a avertizat că un premier desemnat și votat, dar rămas fără sprijinul unei majorități, ar avea dificultăți imediate în a-și implementa programul. În acest context, Kelemen Hunor a subliniat rolul PSD în ecuația majorității parlamentare: „Fără PSD nu e majoritate. PSD, PNL, UDMR au majoritate. Există această posibilitate.” Condiția UDMR și opțiunile de formulă guvernamentală Ulterior declarațiilor de la Cotroceni, Kelemen Hunor a precizat într-o postare pe Facebook că UDMR este pregătită să voteze un guvern dacă acesta va fi susținut și de PSD și PNL . Totodată, el a spus că nu este încă limpede ce tip de Executiv se conturează: guvern politic, guvern tehnocrat, guvern format din specialiști din ministere. Kelemen Hunor a indicat și varianta unui guvern de specialiști cu experiență în ministere, care „își cunosc domeniul și au autoritate și experiență”, afirmând că „deocamdată nu se conturează o altă soluție”. Profilul premierului: negociere, autoritate și atenție la deficit În viziunea președintelui UDMR, viitorul premier trebuie să aibă autoritate în Executiv, capacitate de negociere cu partidele parlamentare și experiență administrativă. El a adăugat că șeful guvernului trebuie să țină cont de deficit, de starea economiei și de capacitatea statului de a colecta venituri bugetare. „Să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme.” Kelemen Hunor a mai spus că la consultări nu s-a discutat despre un nume concret pentru funcția de prim-ministru și a reiterat că nu s-a autopropus. De asemenea, a afirmat că președintele Nicușor Dan nu le-a comunicat un calendar pentru desemnarea premierului, urmând ca momentul să fie clarificat după încheierea consultărilor. [...]
Propunerea lui Kelemen Hunor de „guvern de funcționari” mută discuția spre continuitatea administrativă în plină criză politică, ca soluție de compromis între un executiv politic și unul tehnocrat, potrivit Libertatea . Liderul UDMR a prezentat la Parlament un „al treilea scenariu” pentru deblocarea negocierilor: un guvern format din funcționari publici cu vechime de 25–30 de ani în administrație, oameni care „au lucrat și cu PSD, și cu PNL” și care, în viziunea sa, ar avea autoritatea și experiența necesare pentru a colabora cu ambele partide mari. În același context, Kelemen Hunor a descris celelalte două variante aflate în discuție: un guvern politic „în jurul PSD”, respectiv un guvern tehnocrat, variantă menționată anterior de Ilie Bolojan, conform relatării citate de Libertatea din News.ro. Ce ar presupune „calea de mijloc” propusă de UDMR Ideea centrală este un executiv alcătuit din persoane din aparatul administrativ de vârf — directori generali și secretari generali adjuncți — cu experiență acumulată în guvernări diferite. Kelemen Hunor susține că o astfel de formulă ar putea ajuta la apropierea PSD și PNL și la ieșirea din blocajul politic, tocmai prin profilul „nepolitic” al celor propuși, dar cu practică îndelungată în administrație. Următorul pas: consultări la Cotroceni pentru desemnarea premierului Criza rămâne, deocamdată, nerezolvată, iar președintele Nicușor Dan a convocat consultări oficiale cu partidele la Palatul Cotroceni pe 17 septembrie, cu scopul de a identifica un candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, consultările încep la ora 9.00 și se desfășoară pe parcursul întregii zile, în ordinea: PSD (9.00), AUR (9.30), PNL (10.00), USR (10.30), UDMR (11.00), Grupul Minorităților Naționale (11.30), S.O.S. România (12.00), POT (12.30), Uniți pentru România (13.00), PACE – Întâi România (13.30) și neafiliați (14.00). După aceste discuții, Nicușor Dan urmează să analizeze propunerile primite și să anunțe persoana desemnată pentru formarea noului guvern, conform Administrației Prezidențiale. [...]
Consultările de la Cotroceni pentru desemnarea premierului sunt convocate în lipsa unei majorități parlamentare , iar partidele vin cu formule de guvernare greu compatibile între ele, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul de blocaj decizional, potrivit Stirile Pro TV . Administrația prezidențială a anunțat că joi vor avea loc consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier, deși „niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea” cerută de președintele Nicușor Dan. Deși șeful statului a spus în repetate rânduri că va nominaliza un premier doar când există o majoritate pentru învestire, situația l-a împins să convoace consultări cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu neafiliații. Ce propune PSD și de ce negocierile complică ecuația PSD urmează să vină la consultări cu două variante, conform relatării: un guvern politic cu Sorin Grindeanu premier sau un guvern „creat în jurul social-democraților”. Marian Neacșu (PSD) a declarat că prioritatea este formarea unui guvern. În paralel, social-democrații recunosc că poartă negocieri și nu exclud un parteneriat cu AUR, însă AUR condiționează voturile de obținerea funcției de premier și de includerea unei părți „consistente” din programul partidului, potrivit declarațiilor citate în material. „Linia roșie” a PNL și USR: fără guvern PSD PNL și USR spun că nu susțin un guvern PSD, poziție prezentată ca „linie roșie”. Ionel Bogdan (PNL) este citat afirmând că PNL și USR nu susțin o variantă de guvern PSD, în contextul în care, în opinia sa, se împinge spre o astfel de soluție. Varianta UDMR: un guvern de „funcționari” cu experiență În acest context, liderul UDMR, Kelemen Hunor , anunță că va propune la Cotroceni o formulă alternativă: un guvern alcătuit din funcționari cu vechime (directori generali, secretari generali adjuncți) care au lucrat atât cu PSD, cât și cu PNL, argumentând că aceștia „cunosc domeniul” și au „autoritate” și „experiență”. Criza politică descrisă de publicație ajunge joi la 135 de zile de la căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR, iar consultările sunt următorul pas procedural, fără ca o majoritate de învestire să fie, deocamdată, explicitată în termeni concreți. [...]
PNL cere instalarea rapidă a unui guvern „credibil” pentru a proteja controlul finanțelor publice , pe fondul unei crize politice prelungite, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru nominalizarea unui nou prim-ministru. Bolojan a spus că România are nevoie de „un Guvern cu un premier credibil, cu miniștri competenți” și de un program care „ține cont de realitățile economiei”. În evaluarea sa, principala provocare a viitorului executiv este „păstrarea controlului asupra finanțelor publice”, cu accent pe reducerea cheltuielilor statului, pentru limitarea datoriei și a deficitelor. Miza economică: cheltuieli mai mici și credibilitate externă Liderul PNL a indicat că noul guvern ar trebui să continue măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative, inclusiv debirocratizare și descentralizare, astfel încât „statul” să fie pus „în serviciul cetățenilor”. Totodată, a susținut o orientare a economiei către investiții, muncă și creșterea competitivității, nu doar către „credit și consum”. În domeniul energiei, Bolojan a afirmat că viitorul premier ar trebui să urmărească proiectele energetice astfel încât, „în anii următori”, prețul energiei să fie redus. Condițiile PNL și acuzația la adresa PSD Bolojan a precizat că PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat, iar sprijinul partidului ar depinde de programul și echipa propuse, cu respectarea direcțiilor menționate. În acest cadru, el a legat instalarea rapidă a unui guvern de menținerea credibilității României „în fața piețelor internaționale” și de încheierea „situației de provizorat”. „PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat și în condițiile în care programul pe care îl va propune, echipa pe care o va propune, va respecta aceste lucruri, vom căuta să găsim o formulă pentru a avea un Guvern instalat, în așa fel încât România să își păstreze credibilitatea în fața piețelor internaționale (...) și să punem capăt acestei situații de provizorat, generată de decizia iresponsabilă a PSD de a demite un Guvern fără a pune nimic în loc.” Ce urmează Președintele Nicușor Dan a chemat la consultări liderii și reprezentanții partidelor parlamentare pentru a pune capăt crizei politice, despre care Digi24 notează că durează de peste patru luni. Șeful statului a declarat, la începutul săptămânii, că „va urma o desemnare”, fără ca în material să fie indicat un calendar exact pentru anunț. [...]
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
