Știri
Știri din categoria Diverse
Acuzațiile lui Tucker Carlson redeschid riscul de blocaj juridic și politic în jurul „dosarelor Epstein”, într-un moment în care administrația Trump încearcă să închidă subiectul, iar Congresul împinge în direcția transparenței, potrivit Digi24.
Fost aliat al lui Donald Trump, influencerul conservator Tucker Carlson susține că președintele ar fi ordonat „direct” administrației sale să „mușamalizeze” milioane de documente din anchetele legate de Jeffrey Epstein, relatare atribuită de Digi24 publicației The Independent. Carlson spune că l-ar fi îndemnat pe Trump, în vara lui 2025, să facă publice toate documentele, însă acesta nu ar fi fost convins.
„Ordinul de a mușamaliza totul a venit de la Trump.”
Carlson afirmă că Trump i-ar fi oferit o explicație „lungă și foarte emoțională”, susținând că totul ar fi o conspirație împotriva lui, similară cu „Russiagate”.
În paralel cu aceste acuzații, articolul descrie o confruntare politică prelungită în Congres, unde a fost elaborată o lege menită să oblige Departamentul de Justiție să publice dosarele. Trump ar fi acceptat „cu reticență” să promulge legea la finalul anului trecut, ceea ce a declanșat o bătălie juridică și politică aflată încă în desfășurare pentru acces mai complet la documente.
În documentele publicate în baza Legii privind transparența dosarelor Epstein, numele lui Trump apare „de mii de ori”, notează materialul. Digi24 precizează însă că Trump nu a fost acuzat de fapte penale în legătură cu Epstein și că simpla menționare a numelui în documente „nu sugerează altceva”. Totodată, președintele a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală și susține că a rupt legăturile cu Epstein cu ani înainte ca acesta să fie anchetat.
Întrebată despre afirmațiile lui Carlson, Casa Albă a indicat către o postare extinsă a lui Trump pe Truth Social din aprilie, în care acesta îl atacă pe Carlson. Purtătoarea de cuvânt Lauren Bis a declarat pentru The Independent că Trump ar fi fost „complet exonerat” de orice acuzație legată de Epstein și a invocat, între altele, publicarea a mii de pagini de documente și semnarea legii de transparență.
În același timp, presiunea bipartizană pentru investigarea persoanelor din anturajul lui Epstein — „inclusiv a președintelui” — ar fi crescut, cu citații pentru audieri vizând persoane publice, foști angajați și funcționari ai administrației. Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților ar fi intervievat supraviețuitoare, iar mărturiile lor ar fi dus la trimiterea în judecată a „cel puțin două persoane” legate de Epstein.
Materialul mai arată că Tucker Carlson a încercat public să se distanțeze de Trump după războiul cu Iranul, pe care l-a numit o trădare a mișcării „America First”. Deși a făcut campanie alături de Trump și l-a susținut pe J.D. Vance pentru vicepreședinție în 2024, Carlson spune acum că nu mai este „interesat” să discute cu președintele și sugerează ideea unui al treilea partid viabil.
În lipsa unor documente sau probe prezentate în articol care să confirme acuzația lui Carlson, consecința imediată rămâne una politică și de reglementare: disputa privind accesul la dosare riscă să se prelungească, pe fondul presiunii din Congres și al conflictului deschis între foști aliați ai președintelui.
Recomandate
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz ține presiunea pe energie , după ce Iranul a respins public ideea reluării rapide a negocierilor de pace cu SUA și a transmis că va continua lupta, în timp ce cotațiile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril, potrivit Digi24 . Teheranul contrazice afirmațiile președintelui american Donald Trump , potrivit cărora Republica Islamică ar căuta „un acord rapid” pentru încheierea războiului. Mesajul iranian este că discuțiile cu Statele Unite nu vor fi reluate până când nu vor fi îndeplinite condițiile sale. În acest context, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, purtătorul de cuvânt principal al forțelor armate iraniene, a declarat presei iraniene: „Poporul a dat peste cap calculele inamicului cu 200 de nopți de rezistență, iar forțele armate vor apăra Iranul până la ultima picătură de sânge.” De ce contează: risc de preț mai mare la energie, pe fondul tensiunilor maritime Articolul notează că prețurile petrolului au urcat până la 108 dolari pe baril pe fondul perturbărilor din jurul Strâmtorii Ormuz și al extinderii crizei din regiune, informație atribuită de Digi24 publicației The Independent . În paralel, este menționată criza dintre Arabia Saudită (aliată a SUA) și rebelii houthi, aliniați cu Iranul, din apropierea Mării Roșii. Condițiile Iranului și semnalele contradictorii de la Washington Un reprezentant al liderului suprem al Iranului a avertizat că nu vor exista negocieri „până când condițiile Iranului nu vor fi îndeplinite”. În aceeași linie, Mohsen Rezaei a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că Teheranul nu trebuie „distras” de mesajele schimbătoare ale președintelui SUA: „Nu vă lăsați distrași de semnalele contradictorii ale președintelui SUA - de la «fără negocieri» la «suntem gata să discutăm». Miza legată de petrol și de strâmtori s-a schimbat. Limitarea pagubelor nu va opri ceea ce urmează. Nu vor avea loc negocieri până când nu vor fi îndeplinite condițiile Iranului. Punct!”. Separat, materialul mai arată că ministrul iranian de externe ar fi primit instrucțiuni din partea omologului său chinez să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la acordul de pace provizoriu semnat cu SUA în iunie, în condițiile în care perturbările de aprovizionare cu energie continuă să se resimtă la nivel global. [...]
Grupul minorităților cere amânarea desemnării premierului din lipsă de majoritate , un semnal că blocajul politic riscă să se prelungească și să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Solicitarea a fost formulată de liderul grupului, Varujan Pambuccian , după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan . Pambuccian a spus că, după trei-patru luni, „nu s-a schimbat nimic, aproape nimic” și că „nu există în momentul de față o majoritate certă”, motiv pentru care i-a cerut președintelui să amâne propunerea de premier. El și-a exprimat speranța ca „într-o săptămână, două” situația să se poată schimba „sub presiunea realității”, invocând probleme „foarte serioase” care țin de „viața de zi cu zi”. Miza: fără majoritate, desemnarea riscă să rămână fără efect În evaluarea liderului deputaților minorităților naționale, cheia este existența unei majorități parlamentare, iar în lipsa ei „nu se poate merge mai departe”. Mesajul sugerează că o nominalizare făcută înaintea unei înțelegeri politice ar putea prelungi criza, în loc să o închidă. Întrebat despre varianta alegerilor anticipate, Pambuccian a respins ideea ca soluție imediată, afirmând că România se află într-o „criză profundă” care „nu mai trebuie prelungită”, deoarece duce la „deteriorarea vieții de zi cu zi a oamenilor”. Ce spune despre formulele de guvernare, inclusiv cu AUR Referitor la cooptarea AUR la guvernare, Pambuccian a declarat că „orice formulă care dă stabilitate și care permite deblocarea crizei este o formulă funcțională”, dar a adăugat că aceasta trebuie să fie „rațională”. În același context, a avertizat asupra unor riscuri legate de „diluarea democrației” și a spus că anumite „lucruri care par minore” ar trebui evitate, pentru că un guvern format „în jurul acestor lucruri” ar putea fi „mai rău decât cum suntem acum”. Rolul președintelui, în limitele Constituției Pambuccian a susținut că președintele „nu poate face nimic” în absența unei majorități și a avertizat că o intervenție „brutală” ar putea fi interpretată ca neconstituțională. În opinia sa, soluția trebuie să vină de la parlamentari și partidele din Parlament, prin consultări „serioase”, pentru a construi o majoritate „cu votul fiecăruia”, nu „cu un vot dat în numele unui grup parlamentar”. Președintele Nicușor Dan are consultări cu liderii și reprezentanții formațiunilor politice parlamentare pentru a pune capăt crizei politice care durează de „mai bine de patru luni”, mai notează Digi24. [...]
Victor Ponta își condiționează oferta de premier de un calendar rapid pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , într-un moment în care blocajul politic riscă să prelungească incertitudinea fiscală și administrativă, potrivit Digi24 . După consultările de la Cotroceni, Ponta a spus că, dacă va fi desemnat de președintele Nicușor Dan , „crede” că poate forma o majoritate parlamentară. În același timp, a avertizat că, dacă premierul desemnat nu trece de Parlament, președintele poate face o altă nominalizare. Miza pe care o pune fostul premier este una operațională și bugetară: România ar avea nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să facă rectificarea bugetară, să pregătească bugetul pe 2027 și să „stabilizeze foarte clar regulile electorale”, pentru a evita „haosul în politică” care, în formularea sa, se adaugă „haosului economic și social”. Ce spune grupul „Uniți pentru România” și ce invocă drept argument Răzvan Chiriță, liderul grupului parlamentar Uniți pentru România, a anunțat că formațiunea îl propune „din nou” pe Victor Ponta pentru funcția de premier și a cerut formarea rapidă a unui guvern funcțional. Chiriță a invocat și scorul lui Ponta la alegerile prezidențiale, despre care a spus că a fost de „aproximativ 1,3 milioane de voturi”. Tot el a susținut că grupul nu vine „cu un blocaj” și că ar fi dispus să discute și alte variante, inclusiv susținerea unui guvern politic sau a unui premier independent, cu un cabinet format din persoane cu „expertiza” necesară pentru portofolii. Mesajul politic al lui Ponta: majoritate posibilă, dar cu linii roșii În declarațiile citate de Digi24, Ponta a afirmat că, dacă ar fi desemnat, ar discuta cu „toate grupurile”, „mai puțin cu USR”. În paralel, el a încercat să transmită că decizia de desemnare nu ar trebui amânată, menționând că „s-a tras mult de timp, 4 luni”. Într-o notă personală, Ponta a comparat întâlnirea cu Nicușor Dan cu perioada în care Traian Băsescu era președinte, afirmând că atunci „nu bea niciodată apă” la întâlniri „că îi era frică”, iar acum „a băut”, ca semn de încredere că actualul șef al statului „va face un lucru bun”. Consultările de la Palatul Cotroceni au loc în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Digi24 nu indică, în materialul citat, o decizie finală a președintelui privind nominalizarea. [...]
Ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 pune presiune pe bugetele europene , iar Marea Britanie este dată ca exemplu de către secretarul general al NATO, Mark Rutte , care cere „mai multă implicare” financiară și militară pentru a menține credibilă apărarea colectivă, potrivit Digi24 . Într-o vizită în Regatul Unit, Rutte a lăudat promisiunea Londrei de a crește cheltuielile de apărare, dar a insistat că efortul trebuie să continue pe termen lung. Mesajul vine pe fondul obiectivului cerut de Donald Trump la nivelul alianței: cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lire sterline „în termeni reali”, bani care ar urma să fie găsiți din impozite suplimentare, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, notează The Guardian, citat de Digi24. Marea Britanie, între angajamente și constrângeri bugetare În prezent, Marea Britanie are prevăzută în buget o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul următorului deceniu. Pe termen scurt, presiunile financiare au dus armata să oprească antrenamentele neesențiale până la finalul anului, potrivit News.ro. În plan politic, articolul descrie și tensiuni legate de ritmul creșterii bugetului apărării: John Healey a demisionat din funcția de secretar al apărării în iunie, după ce Keir Starmer nu a dorit să se angajeze la atingerea pragului de 3% până în 2030, invocând costuri prea mari în următorul deceniu. Ulterior, numit ministru de finanțe de către Andy Burnham, Healey nu s-a angajat nici atunci față de obiectivul intermediar, alimentând speculații că majorările ar putea fi împinse după următoarele alegeri. De ce contează: credibilitatea apărării colective și „nota de plată” Rutte a legat explicit creșterea cheltuielilor de apărare de credibilitatea NATO într-un context pe care îl descrie drept cel mai periculos și complex „din ultima generație”, invocând războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, incertitudinea geopolitică și amenințări precum Rusia și războiul împotriva Ucrainei, terorismul și Iranul. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei.” În același cadru, Rutte a susținut că, până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulți europeni au plecat de la presupunerea că SUA vor suporta „indiferent de situație” cea mai mare parte a costurilor și a forței militare. El a amintit că la summitul NATO de la Haga din 2025 aliații, inclusiv Regatul Unit, au convenit să-și majoreze cheltuielile pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite. Context operațional: sprijin pentru Ucraina și reacția la sabotaje Rutte a afirmat că Marea Britanie „conduce” riposta împotriva unei campanii rusești de provocare și sabotaj în Europa și a numit Londra „un bun prieten al Ucrainei”. Potrivit articolului, Marea Britanie cheltuiește 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. Separat, biroul premierului canadian Mark Carney a anunțat că Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie și formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, în contextul în care Ottawa caută o cooperare militară mai strânsă cu Europa. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Guvern de o înțelegere de guvernare și de participarea la putere , iar discuțiile de la Cotroceni nu au adus, cel puțin din perspectiva partidului, indicii despre planul președintelui pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul grupului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , ridică miza negocierilor politice într-un moment în care, spune acesta, „nu există nicio majoritate între partide”. Peiu afirmă că, la consultările de joi de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan ar fi avut o atitudine „mai deschisă”, „comunicativă” și „deloc ostilă” față de delegația AUR, însă fără să comunice ce decizie urmează să ia privind desemnarea unui premier. Condiția AUR: fără participare, fără vot Liderul AUR reia poziția partidului potrivit căreia nu va susține în Parlament un Executiv din care AUR nu face parte. În același timp, el susține că orice sprijin ar presupune o înțelegere politică stabilită înainte, nu după o eventuală nominalizare. În relatarea sa, Peiu critică și rolul președintelui în proces, pe care îl descrie drept unul limitat, de „notar”, care ar trebui să certifice o majoritate deja formată de partide. Anticipatele, temă centrală în discuții Peiu spune că subiectul alegerilor anticipate a ocupat „jumătate din timp” în cadrul consultărilor, iar președintele și consilierii săi ar fi încercat să înțeleagă argumentele AUR și „avantajele” anticipatei în viziunea partidului. Totuși, liderul AUR afirmă că nu a primit clarificări despre planurile concrete ale președintelui: „Nu, nu am înțeles nimic despre planurile domnului președinte. Adică nu a fost explicit în niciun punct de vedere.” Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Peiu Întrebat dacă președintele ar urma să facă o nominalizare „astăzi”, Peiu spune că „bănuiește” că da, invocând „logica lucrurilor”, dar susține că șeful statului ar fi știut încă de la începutul consultărilor că nu există o majoritate. În aceeași intervenție, Peiu afirmă că, în opinia sa, singura formulă de a obține o majoritate ar fi „forțarea” unor parlamentari care s-ar teme că nu vor mai prinde locuri într-un viitor Parlament, dacă ar avea loc alegeri rapide. Aceste afirmații reprezintă evaluarea politică a liderului AUR și nu sunt susținute în material de elemente independente de verificare. [...]
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sprijin de iarnă pentru Ucraina, de 75 de milioane de euro, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit declarațiilor făcute de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , în Parlamentul European , relatează Digi24 . Miza este una operațională: reducerea riscului de întreruperi masive de utilități și limitarea presiunii umanitare în sezonul rece, într-un context în care Bruxelles-ul susține că Rusia „blochează” orice perspectivă de pace. Kallas a respins ideea, vehiculată inclusiv în interiorul UE, că Ucraina ar fi un obstacol în calea păcii și a indicat Rusia drept „singurul obstacol”, într-o intervenție care, potrivit Ukrinform, a avut loc pe 16 septembrie 2026. „Deschideți-vă ochii – Rusia este singurul obstacol în calea păcii.” Ce include sprijinul de 75 de milioane de euro și de ce contează Fondurile anunțate de Kallas sunt destinate pregătirii pentru iarnă, cu accent pe refacerea rapidă a condițiilor de locuire și pe echipamente de bază pentru populație. Potrivit declarațiilor citate, pachetul vizează: repararea și izolarea locuințelor; furnizarea de articole esențiale, inclusiv haine groase și pături; stații mobile de purificare a apei; generatoare. Kallas a încadrat pregătirea pentru iarnă drept o prioritate imediată, „pe locul al doilea” după sprijinul militar și consolidarea apărării aeriene, în condițiile în care UE anticipează o creștere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene. Presiune economică: atacurile asupra logisticii și efectul asupra prețurilor alimentare În aceeași intervenție, șefa diplomației UE a legat atacurile rusești asupra porturilor de la Marea Neagră, a navelor comerciale și a infrastructurii logistice de efecte economice mai largi: creșterea prețurilor la grâu și alimente și accentuarea insecurității alimentare la nivel mondial. Kallas a spus că lucrează cu parteneri internaționali la un moratoriu privind Marea Neagră. Tot ca exemplu de impact asupra lanțurilor de aprovizionare, Kallas a afirmat că Rusia ar fi distrus aproximativ 90% din infrastructura de depozitare a alimentelor din Ucraina în ultimele luni și că UE ajută Ucraina să-și mărească capacitatea de depozitare a cerealelor. Context: sancțiuni și dimensiunea sprijinului UE Kallas a susținut menținerea presiunii asupra Rusiei și continuarea sprijinului pentru Ucraina, menționând că UE a adoptat 21 de pachete de sancțiuni care vizează peste 3.000 de persoane și entități. Conform declarațiilor sale, sprijinul total al UE și al statelor membre pentru Ucraina depășește 220 de miliarde de euro de la începutul războiului. Separat, în cadrul dezbaterilor despre securitatea europeană, Kallas a cerut statelor membre să consolideze cooperarea în domeniul informațiilor și protecția infrastructurii critice, ca răspuns la amenințări hibride atribuite Rusiei. [...]
