Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbul de atacuri PNL–PSD mută criza politică în zona negocierilor pentru guvernare, după ce lideri din cele două partide s-au contrat public pe Facebook pe tema unui „scenariu” despre desemnarea premierului, potrivit Libertatea. Disputa, purtată între prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu și secretarul general al PSD Claudiu Manda, vine în contextul crizei politice în desfășurare și al tensiunilor legate de modul în care ar fi gestionate nominalizările și susținerea unui executiv.
Miza, dincolo de schimbul de replici, este semnalul de deteriorare a relației dintre partenerii de guvernare, într-un moment în care deciziile privind formarea și susținerea guvernului pot influența stabilitatea administrativă și calendarul proiectelor majore invocate în dezbatere.
Dan Motreanu a publicat o „fabulă politică” în care inversează rolurile din actuala criză: președintele Nicușor Dan ar urma să numească „în secret” un premier PSD – primarul din Buzău, Constantin Toma – fără informarea liderului PSD, Sorin Grindeanu. În varianta descrisă de Motreanu, PNL ar anunța imediat susținerea candidatului PSD și ar începe „jocuri” în interiorul PSD, iar liderilor locali li s-ar promite funcții sau avantaje pentru vot.
În concluzia sa, Motreanu atacă ideea că PNL ar fi împins să susțină „necondiționat” un guvern „impus de la Cotroceni”, formulând criticile în registru ironic.
Claudiu Manda a respins comparația și a susținut că PSD nu pune „orgoliul” înaintea proiectelor mari, menționând PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), OCDE și programul SAFE. În același timp, i-a transmis un avertisment lui Constantin Toma, personajul central al scenariului imaginat de Motreanu.
„Singurul sfat pe care i l-aș da acelui primar PSD ar fi să se gândească de două ori înainte să accepte.”
Manda a continuat atacul la adresa PNL, acuzând liberalii că nu vor să plece de la guvernare „ca să nu vă pierdeți funcțiile și privilegiile”, într-o notă ironică pe care Libertatea o pune în legătură cu un mesaj anterior al lui Sorin Grindeanu adresat USR.
În lipsa unor decizii politice anunțate formal în acest schimb de replici, episodul rămâne, deocamdată, un indicator al tensiunilor publice dintre PNL și PSD, pe fondul negocierilor și al disputelor privind desemnarea și susținerea viitorului guvern.
Recomandate
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive. Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate. „Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.” Presiune pe coaliție și pe agenda de guvernare În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”. Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR , indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public. „Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional. [...]
India vrea să pregătească 10 milioane de tineri în inteligență artificială într-un an , o mișcare care ridică miza pe piața muncii și pe capacitatea economiei de a susține rapid o extindere masivă a competențelor digitale, potrivit Digi24 . Inițiativa a fost anunțată de prim-ministrul Narendra Modi , de la Fortul Roșu din New Delhi , în discursul susținut cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Independenței. Ținta este instruirea în domeniul inteligenței artificiale (AI) în următoarele 12 luni, în contextul ambiției de a poziționa India „în fruntea cursei tehnologice”, potrivit EFE, preluată de Agerpres. „În anul următor, vom lucra pentru a oferi instruire în domeniul inteligenței artificiale pentru zece milioane de tineri, astfel încât tinerii din India să aibă capacitatea de a conduce și în lumea AI.” De ce contează: legătura dintre AI, industrie și energie Planul este prezentat ca parte a unei foi de parcurs economice mai ample, prin care New Delhi urmărește să transforme modelul de producție și să ajungă la statutul de „națiune pe deplin dezvoltată” până în 2047. Modi a conectat accelerarea în AI cu extinderea infrastructurii digitale publice și cu consolidarea unor sectoare considerate strategice, precum: semiconductorii (microcipuri); calculul cuantic; rețelele 6G fabricate pe plan intern. În același timp, premierul a avertizat că tranziția va necesita „electricitate în cantități uriașe”. În acest context, India a anunțat un obiectiv de producție de energie nucleară de 100 de gigawați până în 2047, alături de o implementare mai mare a energiei solare. Miza economică: „India autosuficientă” și reducerea dependenței externe Interesul pentru AI este legat și de doctrina de autosuficiență economică promovată de guvernul Modi, „India autosuficientă”, care urmărește să transforme țara într-un centru global pentru procesarea datelor și fabricarea de microcipuri, cu scopul de a reduce dependența externă. Din informațiile disponibile în material nu reiese cum va fi finanțat programul de formare, ce instituții îl vor implementa sau ce standarde de certificare vor fi folosite, însă direcția indică o strategie de a lega dezvoltarea competențelor în AI de reindustrializare și de extinderea infrastructurii energetice. [...]
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
David Popovici își consolidează statutul de lider al sprintului-lung după ce a câștigat aurul la 200 m liber la Europenele de înot de la Paris, o victorie care îl face primul sportiv din istorie cu „dubla” 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale competiției, potrivit Digi24 . Românul a încheiat finala de 200 m liber cu timpul de 1:44:15 și a condus cursa de la un capăt la altul. Argintul a fost obținut de lituanianul Tomas Navikonis (1:44.55), iar bronzul i-a revenit britanicului James Guy (1:44.87). Prin acest rezultat, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei Campionate Europene consecutive: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. La Paris, el câștigase deja aurul și la 100 m liber , cu record al competiției, 00:46:56. Parcursul până la finală și delegația României Popovici intrase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1:44:56, după ce în serii înotase 1:46:06 (al patrulea timp). România participă la Europenele de înot cu 11 sportivi, iar delegația este condusă de președinta FRNPM, Camelia Potec , conform aceleiași surse. [...]
Peste 100 de drone au fost detectate lângă spațiul aerian al României în 96 de ore , iar frecvența ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de supraveghere, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , în contextul intensificării atacurilor din războiul din Ucraina în zona graniței cu România. Miruță afirmă că, în ultimele patru zile, radarele MApN au identificat „peste 100 de UAV-uri (drone)”, dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate „în roiuri”, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Potrivit ministrului, cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturi au ajuns la mal, aduse de Dunăre sau de valurile Mării Negre. Impact operațional: ridicări repetate pentru poliția aeriană În același interval de 96 de ore, Miruță spune că au existat intervenții preventive repetate ale forțelor NATO și ale structurilor implicate în poliția aeriană: aeronave de luptă NATO „ridicate preventiv” de 7 ori; 9 „ridicări graduale” ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate de o decolare sau nu, „în funcție de situație”; elicopter ridicat de 3 ori, „cu scop de prevenție ori de cercetare”. Resturi la țărm și evaluarea riscului pentru populație Ministrul leagă apariția fragmentelor de drone de intensitatea atacurilor din apropierea graniței, susținând că „frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor” peste Dunăre sau în Marea Neagră. În același timp, Miruță afirmă că nu există indicii că „gradul de risc ar fi crescut pentru populație”, deși subliniază că războiul din Ucraina are „consecințe reale” și că autoritățile iau măsuri pentru a limita efectele indirecte resimțite în România. [...]
