Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbul de atacuri PNL–PSD mută criza politică în zona negocierilor pentru guvernare, după ce lideri din cele două partide s-au contrat public pe Facebook pe tema unui „scenariu” despre desemnarea premierului, potrivit Libertatea. Disputa, purtată între prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu și secretarul general al PSD Claudiu Manda, vine în contextul crizei politice în desfășurare și al tensiunilor legate de modul în care ar fi gestionate nominalizările și susținerea unui executiv.
Miza, dincolo de schimbul de replici, este semnalul de deteriorare a relației dintre partenerii de guvernare, într-un moment în care deciziile privind formarea și susținerea guvernului pot influența stabilitatea administrativă și calendarul proiectelor majore invocate în dezbatere.
Dan Motreanu a publicat o „fabulă politică” în care inversează rolurile din actuala criză: președintele Nicușor Dan ar urma să numească „în secret” un premier PSD – primarul din Buzău, Constantin Toma – fără informarea liderului PSD, Sorin Grindeanu. În varianta descrisă de Motreanu, PNL ar anunța imediat susținerea candidatului PSD și ar începe „jocuri” în interiorul PSD, iar liderilor locali li s-ar promite funcții sau avantaje pentru vot.
În concluzia sa, Motreanu atacă ideea că PNL ar fi împins să susțină „necondiționat” un guvern „impus de la Cotroceni”, formulând criticile în registru ironic.
Claudiu Manda a respins comparația și a susținut că PSD nu pune „orgoliul” înaintea proiectelor mari, menționând PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), OCDE și programul SAFE. În același timp, i-a transmis un avertisment lui Constantin Toma, personajul central al scenariului imaginat de Motreanu.
„Singurul sfat pe care i l-aș da acelui primar PSD ar fi să se gândească de două ori înainte să accepte.”
Manda a continuat atacul la adresa PNL, acuzând liberalii că nu vor să plece de la guvernare „ca să nu vă pierdeți funcțiile și privilegiile”, într-o notă ironică pe care Libertatea o pune în legătură cu un mesaj anterior al lui Sorin Grindeanu adresat USR.
În lipsa unor decizii politice anunțate formal în acest schimb de replici, episodul rămâne, deocamdată, un indicator al tensiunilor publice dintre PNL și PSD, pe fondul negocierilor și al disputelor privind desemnarea și susținerea viitorului guvern.
Recomandate
Criza pentru formarea guvernului se adâncește, iar amenințarea cu anticipate devine instrument de presiune politică , după ce eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a respins public ideea că parlamentarii ar trebui să voteze un premier „de teama alegerilor anticipate”, potrivit Biziday . Mureșan l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, susținând că acesta „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”, dar că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași intervenție, eurodeputatul a afirmat că „singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD”. În paralel, Ilie Bolojan a acuzat că Grindeanu „nu vrea decât un cec în alb” și a respins ideea acordării unui sprijin necondiționat pentru învestirea unui guvern, invocând riscul ca „țara [să fie] dată pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre”, conform relatării. Tot în acest context, Mureșan i-a transmis lui Nicușor Dan că „trebuie să ne facem datoria față de români, nu față de Sorin Grindeanu”, mesaj care indică o linie de poziționare politică în interiorul negocierilor pentru formarea unei majorități. Separat, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că preferă varianta alegerilor anticipate, argumentând că „ori există o majoritate care își asumă guvernarea, ori trebuie să acceptăm că actualul parlament nu mai poate genera o formulă stabilă”. PSD a transmis, totodată, către PNL și USR că „nu ne temem de votul cetățenilor”, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Atacul public al șefului CJ Cluj asupra premierului interimar Ilie Bolojan adâncește fractura din PNL și complică negocierile pentru formarea Guvernului , într-un moment în care partidul este deja prins între presiunea de a susține o majoritate și tensiunile interne, potrivit Digi24 . Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a publicat pe Facebook un „manifest” în care îl acuză pe Ilie Bolojan de „trădare” și de blocaj în formarea Guvernului. În același mesaj, Tișe critică și decizii din interiorul PNL legate de excluderea liberalilor care au susținut și votat Cabinetul Veștea. Ce îi reproșează Alin Tișe lui Ilie Bolojan În mesajul citat de Digi24, Tișe susține că Bolojan și-ar fi schimbat poziția privind susținerea Guvernului Tomac, după ce ar fi promis că PNL va sprijini această variantă. „Ai trădat președintele României și ai sacrificat interesul țării. Ai promis că PNL va susține guvernul propus de domnul Tomac, apoi ai întors decizia, sperând că vei rămâne prim-ministru.” Tișe afirmă, totodată, că premierul interimar ar ține România „blocată” pentru a-și păstra funcția și îl acuză că a marginalizat membri PNL, promovând „oameni fără susținere electorală și fără rezultate”. „Acesta nu este un comportament liberal. Este comportamentul unui lider care confundă autoritatea cu controlul și loialitatea cu obediența.” Miza: resurse pentru administrațiile locale și proiecte în teritoriu O parte importantă a criticilor vizează relația conducerii cu aleșii locali ai PNL și accesul la resurse pentru proiecte. Tișe avertizează că primarii și președinții de consilii județene ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, ceea ce ar slăbi partidul în perspectiva alegerilor din 2028. În același mesaj, el afirmă că Bolojan ar fi refuzat timp de un an să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj , proiect pe care Tișe îl descrie drept unul dintre cele mai avansate din România (afirmație care, în textul sursei, nu este însoțită de detalii suplimentare sau documente). De ce contează: presiune suplimentară pe PNL în plină criză politică Ieșirea lui Tișe mută conflictul din zona negocierilor discrete în spațiul public și crește presiunea asupra conducerii PNL, în condițiile în care acuzațiile ating simultan trei teme sensibile: loialitatea față de președinte, strategia de guvernare și controlul intern al partidului. Tișe își încheie mesajul cerând, explicit, ca Bolojan să plece din funcție. „O faci și astăzi în loc să demisionezi și să lași locul altei persoane.” [...]
AUR cere suspendarea președintelui Nicușor Dan și referendum de demitere , pe fondul crizei politice, iar demersul ar depinde de o coagulare rapidă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus în direct la Digi24 că formațiunea face apel la celelalte partide parlamentare să susțină „demersul constituțional” de suspendare a președintelui, urmat de organizarea unui referendum pentru demitere. În argumentația sa, Peiu îl acuză pe Nicușor Dan că „a creat” și „amplifică” actuala criză politică și că gestionează „nedemocratic” relația cu partidele. Miza: aritmetica parlamentară și costul politic al unei suspendări Peiu a susținut că AUR „nu poate fi ignorat” în actuala arhitectură parlamentară și a invocat ponderea partidului în Legislativ. „Noi existăm, suntem vii, avem 20% din Parlament și nu cred că este posibil ca toți colegii noștri de la alte partide să se uite prin noi, să nu ne vadă.” În același timp, liderul senatorilor AUR a admis implicit că inițiativa nu poate fi dusă la capăt fără sprijinul altor formațiuni, afirmând că „și celelalte partide” ar trebui să se alăture suspendării și demiterii. Context: reacție la acuzațiile lui Mohammad Murad despre negocieri pentru funcții În același interviu, Peiu a respins acuzațiile lansate de Mohammad Murad, care a susținut că AUR ar fi negociat ministere și funcții în schimbul votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Peiu a invocat o decizie internă a partidului, luată „cu 6 zile înaintea votului programat”, prin care conducerea ar fi votat „în unanimitate” împotriva susținerii Guvernului Veștea, poziție comunicată parlamentarilor AUR și lui George Simion. Peiu a spus că nu poate verifica afirmațiile lui Murad, motivând că nu a fost la discuțiile invocate. „Ce spune domnul Murad eu nu pot să verific. N-am fost la acele discuții.” Întrebat dacă l-a suspectat vreodată pe George Simion că ar negocia funcții fără știrea partidului, Peiu a răspuns: „Nu.” [...]
Bogdan Ivan își asumă vina într-un accident cu autobuzul, un episod cu potențial de risc public , într-un context în care responsabilitatea la volan a demnitarilor rămâne un subiect sensibil, mai ales când incidentul implică transport public. Potrivit Digi24 , deputatul PSD și fost ministru al Energiei a declarat sâmbătă că accidentul rutier produs zilele trecute în Bistrița a avut loc din vina lui. Ivan a fost întrebat la Palatul Parlamentului despre incident, după ce presa relatase că ar fi fost implicat joi seară într-un accident în municipiul Bistrița. „Eu am fost de vină pentru că n-am acordat prioritate unui autobuz pe care efectiv nu l-am văzut. Bătea soarele din direcţia din care a venit acel autobuz şi, efectiv, nu l-am văzut. Din fericire pentru mine şi familia mea, pentru că era şi copilul meu de trei ani în maşină, am rămas doar cu câteva vânătăi şi cu o sperietură serioasă. Putea să fie o tragedie. A fost, repet, vina mea pentru că n-am acordat prioritate acelui autobuz.” Din declarațiile sale reiese că în mașină se afla și copilul său, în vârstă de trei ani, iar urmările au fost limitate la vânătăi și o „sperietură serioasă”. De ce contează Accidentul readuce în discuție riscul operațional din trafic atunci când sunt implicate vehicule de transport public și faptul că, în astfel de situații, o eroare de prioritate poate escalada rapid. În acest caz, Ivan spune că nu a observat autobuzul din cauza soarelui, dar își asumă explicit responsabilitatea pentru neacordarea priorității. [...]
PSD își pregătește programul de guvernare pentru Sorin Grindeanu , dar fără o majoritate parlamentară riscul de blocaj rămâne ridicat , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în contextul în care partidul nu are, deocamdată, sprijinul necesar pentru învestire, deși susține că are deja „programul de guvernare” pregătit. Vicepreședintele PSD Victor Negrescu, europarlamentar, afirmă că documentul este gata pentru scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat prim-ministru. Declarațiile au fost făcute după o întâlnire la Cotroceni , cu o zi înainte, între liderii fostei coaliții și președintele Nicușor Dan, discuții care nu au produs un acord nici asupra numelui viitorului premier, nici asupra unei majorități care să asigure votul în Parlament. Miza: guvernare fără vot, program fără sprijin Din punct de vedere practic, existența unui program de guvernare nu rezolvă problema centrală: lipsa unei majorități care să treacă un guvern prin Parlament. În absența unui acord politic, desemnarea unui premier și calendarul de învestire rămân incerte, iar negocierile se mută din zona de conținut (măsuri) în zona de aritmetică parlamentară (voturi). Negrescu a transmis și o poziționare politică împotriva austerității, susținând că PSD nu va accepta „politica de austeritate a dreptei” și „măsurile lor abuzive împotriva oamenilor”. „PSD nu va accepta niciodată politica de austeritate a dreptei şi măsurile lor abuzive împotriva oamenilor.” Ce promite PSD în mesajul public În intervenția sa, Victor Negrescu a indicat că, dacă PSD ar prelua guvernarea și ar da premierul, partidul ar pune accent pe politici sociale, în special pentru femei și familii. În material sunt menționate, la nivel de direcții, următoarele priorități: măsuri pentru femei și mame; proiecte pentru familii; sprijin pentru „categoriile vulnerabile”; măsuri care vizează inserția profesională, inclusiv pentru femei. „Avem deja programul de guvernare al viitorului prim-ministru pe care ni-l dorim a fi Sorin Grindeanu, îl avem acest program de guvernare deja pregătit.” Ce urmează În lipsa unei majorități asumate, următorul pas relevant rămâne obținerea unui acord politic care să asigure voturile de învestitură. Materialul nu oferă un calendar și nici detalii despre componența unei eventuale majorități, astfel că momentul în care ar putea fi făcută o desemnare și o învestire rămâne, deocamdată, neclar. [...]
Demisia anunțată a lui Aleksandar Vučić deschide calea pentru alegeri anticipate și prelungește incertitudinea politică din Serbia , într-un context de proteste anticorupție care durează de un an și jumătate, potrivit Digi24 . Președintele sârb a declarat sâmbătă că va demisiona „în câteva săptămâni” și a anunțat organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, relatează Reuters, citată de publicație. Vučić se află în al doilea și ultimul mandat, care ar urma să expire la jumătatea anului 2027. „Voi fi preşedinte doar câteva săptămâni, iar apoi îmi voi da demisia.” De ce contează: alegeri anticipate, dar fără calendar Miza imediată este calendarul electoral și modul în care va fi declanșată procedura pentru anticipate. Vučić nu a precizat nici data demisiei, nici momentul în care ar putea dizolva parlamentul — un pas necesar înaintea alegerilor parlamentare anticipate. În același timp, el a spus că va ajuta Partidul Progresist Sârb (SNS) să câștige alegerile, inclusiv parlamentarele care erau programate inițial pentru 2027. Context: proteste anticorupție după tragedia de la Novi Sad Anunțul vine după un val de proteste anticorupție conduse de studenți, declanșate în urma prăbușirii unui acoperiș la o gară din Novi Sad (nordul Serbiei), incident soldat cu 16 morți. Cu câteva zile înainte de declarația lui Vučić, studenții au comemorat victimele și au cerut alegeri generale anticipate. Potrivit sursei, protestatarii, opoziția și grupurile pentru drepturile omului susțin că dezastrul a indicat probleme mai largi de gestionare a proiectelor de construcții de către guvern și corupție. Activiștii mișcării conduse de studenți afirmă că vor să îi înfrunte pe Vučić și pe SNS la viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale. Ce urmează În lipsa unor date concrete, următorul reper rămâne decizia efectivă de demisie și, separat, eventuala dizolvare a parlamentului, care ar debloca organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Până atunci, incertitudinea politică rămâne ridicată, pe fondul presiunii străzii și al unei competiții electorale care se conturează, dar fără un calendar anunțat. [...]
