Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea își leagă mandatul de accelerarea aderării la OCDE, prezentând obiectivul drept „a treia ancoră externă” a României și un argument pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, potrivit HotNews.
Veștea a anunțat sâmbătă că s-a întâlnit cu Luca Niculescu, pe care îl numește „viitorul ministru de Externe”, pentru a discuta despre aderarea României la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și despre varianta finală a programului de guvernare cu care intenționează să meargă în Parlament.
În mesajul publicat pe Facebook, Veștea susține că aderarea la OCDE ar aduce „stabilitate, credibilitate și predictibilitate economică”, cu efecte în investiții și în „o veritabilă școală de bună guvernanță”. El afirmă că ambiția sa este finalizarea „în cel mai scurt timp posibil” a procesului, amintind că OCDE reunește 38 de state și reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul nominal global.
„Finalizarea acestui demers reprezintă un veritabil proiect de țară și vom face tot ce ține de noi pentru a atinge acest obiectiv care întrunește consens la nivelul societății românești.”
Luca Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonatorul național care gestionează direct procesul de aderare la OCDE; anterior a fost ambasador al României în Franța. HotNews notează că Niculescu a fost propunerea de ministru de Externe și a lui Eugen Tomac, înainte ca acesta să renunțe la mandatul de a forma guvernul.
Mesajul lui Veștea vine într-un moment în care, potrivit publicației, premierul desemnat are dificultăți în a strânge majoritatea necesară pentru învestirea în Parlament. În paralel, PNL urmează să organizeze un congres extraordinar, cu mize interne care ar putea include deschiderea căii spre excluderea lui Veștea, pe fondul acuzației că nu ar fi respectat decizia conducerii liberale de a renunța la mandatul primit de la Nicușor Dan.
În acest context, Veștea leagă explicit obiectivul OCDE de nevoia unui executiv funcțional:
„Pentru un dialog susținut și echilibrat, avem nevoie de un Guvern cu puteri depline.”
Pentru detalii despre dificultățile de constituire a majorității, HotNews face trimitere la un material anterior, disponibil aici.
Recomandate
Guvernul mizează pe relansarea economiei prin credibilitate externă și măsuri anti-evaziune , iar premierul Luca Niculescu le-a transmis investitorilor străini că „reconstruirea încrederii” este condiția pentru soluții aplicabile mediului de afaceri, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc miercuri, la Palatul Victoria , cu reprezentanții investitorilor străini în România. Mesajul central al premierului a fost că relansarea economiei este „absolut necesară”, iar dialogul cu companiile trebuie să se bazeze pe încredere și pe cooperare între instituțiile statului și mediul privat. În același context, Niculescu a invocat drept „semnal bun” faptul că România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, susținând că depășirea blocajului politic de la București a dus la creșterea credibilității externe. Premierul a legat relansarea de „repornirea motoarelor economiei” prin noi investiții, cu efecte așteptate în locuri de muncă și oportunități, în special pentru tineri. Ce măsuri pune Guvernul pe agenda investitorilor Executivul ar urma să își concentreze acțiunea pe o combinație de măsuri cu impact direct asupra costurilor și predictibilității pentru companii: o abordare „mai articulată” a diplomației economice; creșterea eficienței în aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale; debirocratizare, cu obiectivul de a implementa standarde ale economiilor dezvoltate, mai aproape de nevoile investitorilor. OCDE și calendarul de consultări cu investitorii Aderarea la OCDE a fost menționată ca obiectiv esențial pentru creșterea profilului de țară și atragerea de capital, iar premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al organizației, Mathias Cormann. Pentru a formaliza consultarea cu investitorii străini, Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei prim-ministrului să pregătească întâlniri trimestriale cu participarea reprezentanților Guvernului, după ce investitorii au prezentat „o serie de propuneri concrete” pentru stimularea economiei. La discuții au participat, între alții, miniștrii Finanțelor, Externelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Mediului și Digitalizării, alături de șeful Cancelariei prim-ministrului. [...]
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
Dominic Fritz cere scuze publice după acuzații despre „abuzul” de ajutoare sociale și mută disputa în zona impactului economic al migrației în UE, potrivit Digi24 . Președintele USR i-a transmis liderei AfD, Alice Weidel , că afirmațiile despre românii din Germania ar ignora contribuția lor la bugetul de asigurări sociale și ar folosi politic tema migrației. Fritz a publicat pe Instagram un mesaj în limba germană, în care o acuză pe Weidel că jignește „fără nicio jenă” românii și susține că AfD ar încerca să profite de avantajele liberei circulații în UE fără „un preț de solidaritate”. În mesaj, liderul USR spune că, dacă AfD promite o „schimbare radicală” în politica de migrație, asta ar însemna, în practică, trimiterea românilor „acasă”. Miza economică invocată: contribuții versus costuri sociale Argumentul central al lui Fritz este că românii care lucrează în Germania contribuie la sistemul de asigurări sociale prin taxe și contribuții, iar o parte din costurile de formare profesională sunt suportate de România, în timp ce beneficiile muncii se văd în Germania. „Mii de medici români trag din greu în clinicile germane, şi cine credeţi că le-a plătit pregătirea? Exact, contribuabilul român.” El adaugă și un exemplu legat de munca de îngrijire, sugerând că Germania beneficiază de forță de muncă disponibilă, în timp ce costurile sociale indirecte rămân în România. „Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?” Disputa despre Magdeburg și „de 20 de ori” În replică la afirmația atribuită lui Alice Weidel despre creșterea de 20 de ori a cheltuielilor sociale în Magdeburg, până la trei milioane de euro anual, Fritz susține că evoluția trebuie corelată cu faptul că numărul românilor din oraș ar fi crescut, la rândul lui, de 20 de ori în ultimii zece ani, iar „marea majoritate dintre ei muncesc”. Fritz admite existența abuzurilor în sistemele sociale, dar spune că acestea pot fi discutate prin închiderea „portițelor din lege”, fără stigmatizarea unei comunități întregi. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Fritz se concentrează pe solicitarea explicită ca lidera AfD să își ceară scuze și pe contestarea publică a narațiunii privind „jefuirea” sistemului social german de către români. Articolul nu indică dacă Weidel sau AfD au răspuns până la momentul publicării. [...]
Pierderea controlului asupra Congresului îi expune pe republicani la blocaje legislative și investigații , iar în interiorul partidului se conturează tot mai apăsat ideea că Donald Trump poartă o parte majoră din vină, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: o majoritate democrată în ambele camere poate încetini agenda Casei Albe și poate schimba raportul de forțe până la alegerile din 2028. Potrivit relatării, citând BBC, nemulțumirea din Partidul Republican a crescut după rezultate considerate surprinzătoare, inclusiv în state cu tradiție republicană precum Texas, Kansas și Carolina de Sud. Mai multe voci din partid susțin că Trump s-a concentrat pe propria imagine și pe proiecte personale, ignorând preocupările alegătorilor, ceea ce ar fi tras în jos candidații republicani. „Este responsabilitatea lui. A nimănui altcuiva. Este o respingere totală, categorică, a președintelui Trump. Este un dezastru de proporții uriașe. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” Ce se schimbă în Congres: investigații și frâne pe agenda prezidențială În urma scrutinului, Trump ar urma să se confrunte cu un Congres controlat de democrați, descris ca fiind hotărât să investigheze administrația, să blocheze numiri în sistemul judiciar și să împiedice aplicarea restului agendei prezidențiale. Acesta este principalul efect practic al pierderii Congresului: capacitatea executivului de a-și împinge politicile scade, iar presiunea politică și instituțională crește. În același timp, în partid se discută despre cauzele înfrângerii: de la politici nepopulare și nivelul scăzut al încrederii publice în activitatea președintelui, până la teme precum războiul din Iran, taxele vamale și măsurile dure privind imigrația, prezentate de un apropiat al Casei Albe drept o „furtună perfectă”. Reacția lui Trump și disputa internă din partid Trump a reacționat târziu în seara alegerilor, cu un mesaj pe Truth Social în care a susținut că nu a fost pe buletinul de vot și că, dacă ar fi fost, republicanii ar fi câștigat „cu o majoritate covârșitoare”. Ulterior, în interviuri pentru New York Times și Fox News, el a spus că va accepta rezultatele și s-a declarat „puțin surprins”, amintind că partidul președintelui are, de regulă, rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. În partid există însă și apărări ale președintelui: aliații lui Trump invocă istoricul acestor alegeri și susțin că republicanii au fost dezavantajați de candidați slabi în state-cheie. Un lider al organizației de tineret a republicanilor din Michigan, Krish Mathrani, a argumentat că Trump nu poate face campanie permanent și că mitingurile sale cresc entuziasmul electoratului republican, chiar dacă această capacitate de mobilizare nu s-ar fi tradus, de data aceasta, în rezultate similare când numele lui nu a fost pe buletinul de vot. Spre 2028: presiune pentru „o nouă direcție” Pe fondul eșecului, apar semnale că o parte a partidului vrea să se repoziționeze pentru 2028. În material sunt menționate nume vehiculate ca opțiuni pentru viitor ( JD Vance , Marco Rubio, Ted Cruz), iar un strateg republican afirmă că rezultatele ar arăta nevoia unei „noi direcții”, sugerând închiderea „erei Trump”. Pentru republicani, următoarea perioadă se anunță dominată de două fronturi: gestionarea consecințelor imediate ale unui Congres ostil și o competiție internă tot mai vizibilă pentru definirea liderului și a mesajului partidului înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. [...]
Republicanii iau în calcul destituirea lui Pete Hegseth , secretarul american al Apărării, pe fondul tensiunilor interne declanșate după rezultatele slabe ale partidului la alegerile de la mijlocul mandatului din 3 noiembrie 2026, potrivit Libertatea . Miza politică imediată este una de guvernanță: partidul caută un responsabil pentru costurile electorale ale războiului cu Iranul, iar Hegseth riscă să devină țap ispășitor. Potrivit CNN, mai mulți congresmeni republicani îl consideră pe Hegseth principalul vinovat pentru că l-a convins pe președintele Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului fără un plan clar de retragere sau de gestionare a consecințelor politice. În acest context, Camera Reprezentanților ar putea vota chiar săptămâna viitoare demiterea lui Hegseth, după ce congresmanul republican Thomas Massie (Kentucky) a anunțat că intenționează să inițieze procedura la următoarea sesiune a Congresului. Surse din partid, citate de CNN, susțin că există sprijin considerabil pentru această măsură. De ce s-a rupt consensul în partid Nemulțumirea din rândul republicanilor vizează, conform relatării, evaluarea inițială a conflictului și modul de conducere a acestuia. Criticii din partid susțin că Hegseth ar fi supraestimat capacitatea SUA de a câștiga rapid și ar fi continuat să împingă pentru intensificarea bombardamentelor, fără ca acestea să ducă la o soluționare. În același registru, surse republicane descriu războiul drept un „impas”, care a angrenat SUA într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, pe fondul unei crize economice și al creșterii nemulțumirii alegătorilor. Vicepreședintele JD Vance a declarat că „motivul pentru care am pierdut este războiul”, fără să indice explicit cine poartă vina pentru declanșarea conflictului. Un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a spus pentru CNN că „pivotarea” privind responsabilitatea lui Hegseth este deja în curs și a caracterizat războiul ca fiind, în principal, un efort condus de Departamentul Apărării, în condițiile în care s-a ales o soluție militară pentru o problemă de politică externă. Trump îl susține, dar presiunea crește Donald Trump își menține sprijinul pentru Hegseth, potrivit unor oficiali ai Casei Albe citați în material, și l-ar fi numit recent „cel mai bun om” din echipă. Președintele a apărat și decizia de a ataca Iranul: „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face-o”. În paralel, unii republicani apropiați de Casa Albă cred că Hegseth ar putea fi împins în față ca responsabil pentru „pierderile masive” din alegerile de la mijlocul mandatului. Un republican de rang înalt a declarat pentru CNN că, dacă președintele vrea ca cineva „să-și asume responsabilitatea”, acela ar fi Hegseth, acuzat că ar fi oferit informații eronate sau exagerate despre durata și obiectivele războiului. Ce urmează: audieri și o posibilă procedură în Congres Conform informațiilor citate, Hegseth nu intenționează să demisioneze și ar fi dispus să-și apere deciziile în fața Congresului, inclusiv în eventualitatea unor audieri tensionate organizate de democrați, care urmează să preia controlul Senatului în ianuarie 2027. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth „nu va ceda în fața politicienilor care încearcă să obțină puncte de imagine sau să lanseze anchete false acolo unde nu există nicio infracțiune”. Totuși, potrivit materialului, inclusiv consilieri și susținători ai lui Trump rămân sceptici în privința capacității lui Hegseth de a rezista presiunilor. Un oficial al administrației, citat de publicația americană, a sugerat că Hegseth ar urmări o ieșire „suficient de dramatică” pentru a-și construi o rampă de lansare către o candidatură prezidențială. Thomas Massie a avertizat însă că problema depășește un singur nume și a legat eșecul electoral de dinamica internă a partidului și de relația cu Trump, susținând că situația „putea fi evitată” dacă republicanii ieșeau din „supunerea oarbă” față de președinte. [...]
Primarul New York-ului Zohran Mamdani le cere democraților să livreze soluții economice după „valul albastru” din alegerile de la mijloc de mandat din SUA, pe fondul creșterii costurilor la locuințe și alimente, potrivit Al Jazeera . Mamdani a spus că este „din nou dimineață în America”, formulare prin care a încercat să transmită ideea unui nou început politic după victoriile democraților la nivel național. Mesajul său central a fost însă unul pragmatic: partidul trebuie să „își îndeplinească promisiunile”, în condițiile în care alegătorii așteaptă rezultate, nu doar retorică. În intervenția citată de publicație, primarul a legat direct miza politică de presiunile din costul vieții, indicând că votanții caută „soluții economice” într-un context de scumpiri la locuințe și la mâncare. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau un calendar al unor inițiative, dar accentul pus pe costul vieții sugerează că acesta va fi un test major pentru democrați după câștigurile electorale. [...]
