Știri
Știri din categoria Diverse
Povestea „Ghost Murmur” ridică semne de întrebare despre limitele reale ale tehnologiei de supraveghere și despre cât de mult dintr-o operațiune de salvare poate fi susținut, în mod verificabil, de știință, potrivit digi24.ro. Miza nu e doar spectaculozitatea relatării, ci implicația practică: dacă un serviciu de informații poate detecta „dovezi de viață” la distanțe mari, asta schimbă atât operațiunile militare, cât și discuția despre capabilități și control.
În relatarea preluată de Digi24, un colonel din Forțele Aeriene ale SUA, membru al echipajului unui avion F-15E Strike Eagle doborât în Iran, s-ar fi ascuns timp de două zile în munți, folosind doar intermitent o baliză personală de tip „vino și ia-mă”, de teama monitorizării iraniene. Elementul neobișnuit al operațiunii „Epic Fury” ar fi fost localizarea sa prin detectarea bătăilor inimii, cu un „instrument” atribuit CIA, numit „Ghost Murmur”.
Conform materialului, tehnologia ar fi permis identificarea bătăilor inimii colonelului într-un relief dificil, într-o zonă în care erau mobilizate și forțe ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), ceea ce ar fi însemnat „multiple bătăi de inimă” și un zgomot de fond ridicat. Dispozitivul ar fi filtrat interferențele și ar fi indicat o locație suficient de precisă pentru declanșarea intervenției.
În text apare și o distanță: la prima vedere, „Ghost Murmur” ar fi localizat bătăile inimii de la 65 de kilometri, un detaliu care devine central pentru evaluarea plauzibilității.
Materialul notează că existența și funcționarea exactă a „Ghost Murmur” nu sunt confirmate oficial: surse din comunitatea de informații nu ar fi confirmat și nici infirmat. În același timp, sunt invocate explicații tehnice despre o posibilă bază în „magnetometrie cuantică” (măsurarea extrem de precisă a câmpurilor magnetice), combinată cu inteligență artificială pentru eliminarea zgomotului de mediu.
Totuși, Scientific American este citată cu o poziție critică: ideea unui astfel de instrument „nu are suport” în cercetările verificate public („peer-reviewed”), chiar și cu ajutorul inteligenței artificiale. Revista arată că magnetometrele cuantice există și pot detecta semnale cardiace, dar câmpul magnetic al inimii este foarte slab. În aceeași linie, profesorul John Wikswo (Universitatea Vanderbilt) este citat spunând că, la nivelul toracelui, la circa zece centimetri de sursă, semnalul este abia detectabil — ceea ce face ca o detecție la zeci de kilometri să pară, în termeni științifici, improbabilă.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut aluzie la folosirea unor „tehnologii sofisticate” într-o conferință de presă, comparând misiunea cu „căutarea unui singur grăunte de nisip în mijlocul deșertului”.
„Am mobilizat atât agenți umani, cât și tehnologii sofisticate pe care niciun alt serviciu de informații din lume nu le deține, pentru a face față unei provocări copleșitoare, comparabilă cu căutarea unui singur grăunte de nisip în mijlocul deșertului.”
Digi24 mai consemnează că Donald Trump, întrebat de New York Post (publicația care ar fi dezvăluit prima povestea despre „Ghost Murmur”), a părut să confirme performanța sistemului, fără a oferi detalii verificabile despre mecanism.
În paralel, comunitatea de informații ar păstra tăcerea, iar o sursă din serviciile americane este citată cu o justificare generală pentru secretizare.
Operațiunea de salvare ar fi implicat Seal Team Six, elicoptere AH-6 Little Bird și o mobilizare amplă — peste 150 de avioane și elicoptere, plus sute de militari din trupele de operațiuni speciale, potrivit textului.
Separat de „Ghost Murmur”, materialul descrie și un plan de inducere în eroare menit să convingă IRGC că aviatorul fusese deja extras. În acest context apare și Pegasus, un program de spionaj dezvoltat de o companie israeliană, despre care se afirmă că ar fi fost folosit pentru compromiterea unor telefoane și pentru răspândirea de informații false prin aplicații de mesagerie.
Dincolo de povestea în sine, cazul arată tensiunea dintre două realități: pe de o parte, afirmațiile despre capabilități „clasificate”, pe de altă parte, limitele explicabile prin știință publică. În lipsa confirmărilor independente și a detaliilor tehnice verificabile, „Ghost Murmur” rămâne, așa cum sugerează și materialul, la granița dintre tehnologie posibilă și narațiune greu de susținut.
Recomandate
Iranul a avertizat Bulgaria că își rezervă dreptul de a lovi „sursa oricărui atac” dacă teritoriul bulgar ar fi folosit pentru acțiuni militare americane sau israeliene împotriva Teheranului, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru un stat NATO și UE, în contextul în care Sofia a aprobat recent măsuri de sprijin logistic pentru operațiuni americane. Iranul spune că nu are „nicio problemă cu poporul bulgar”, dar consideră că orice acțiune care ar sprijini „agresiunea militară” a SUA și Israelului împotriva Republicii Islamice ar echivala, „în conformitate cu dreptul internațional”, cu participarea la un act de agresiune. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a afirmat că Iranul „are dreptul de a viza punctul de origine și sursa oricărui act de agresiune” împotriva sa. Oficialul iranian a invocat și informații potrivit cărora „mai multe avioane de realimentare” ar fi plecat de pe teritoriul Bulgariei, susținând că astfel de acțiuni ar fi contrare dreptului internațional și ar însemna sprijin pentru operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Decizia Bulgariei care a declanșat reacția Teheranului Contextul imediat este o hotărâre din luna precedentă: comisia parlamentară pentru apărare din Bulgaria a aprobat o propunere a guvernului care permite desfășurarea temporară a avioanelor americane de realimentare în zbor și a personalului militar american la Baza Aeriană Bezmer . Măsura a atras, potrivit articolului, un avertisment „sever” din partea Iranului, care a cerut Bulgariei să nu permită utilizarea bazelor sale aeriene în cadrul războiului. La acel moment, Baghaei a susținut că orice participare la planificarea sau executarea unor astfel de operațiuni ar echivala cu complicitatea la „crima de agresiune și la crime de război” și a îndemnat parlamentul bulgar să respingă desfășurarea. Retorică de descurajare, pe fondul escaladării regionale În declarațiile de luni, Baghaei a folosit și o formulare menită să sugereze adaptarea strategiei Teheranului, afirmând că Iranul „joacă șah de mult timp”, dar în ultimii ani „a învățat să joace și poker”. În același context, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News în această lună că iranienii sunt „buni jucători de poker, dar sunt pe ducă”, potrivit materialului citat de Digi24. [...]
Patru aliați NATO pregătesc o achiziție comună de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) pentru mii de sisteme Piorun , într-un demers care ar urma să fie finanțat prin programul european SAFE și care poate consolida rapid atât apărarea aeriană, cât și industria de profil din Polonia, potrivit Digi24 . Lituania, Letonia și Norvegia s-au alăturat Poloniei într-o inițiativă regională de achiziții în domeniul apărării, descrisă ca „cel mai mare contract” de acest tip pentru rachetele Piorun, relatează TVPWorld (citat de Digi24). Cele patru state au semnat un acord-cadru, iar peste 80% dintre rachetele și lansatoarele incluse ar urma să ajungă la Forțele Armate Poloneze. De ce contează: SAFE poate accelera achizițiile comune și producția internă Miza nu este doar comanda în sine, ci mecanismul de finanțare: achiziția este „preconizată” să fie susținută prin SAFE, program al Uniunii Europene care sprijină investițiile mari în apărare și achizițiile comune. În acest cadru, Polonia este prezentată drept cel mai mare beneficiar, cu 43,7 miliarde de euro finanțare disponibilă, iar Varșovia spune că vrea să folosească fondurile pentru a-și întări atât armata, cât și producția internă de echipamente de apărare. Ce cumpără aliații: Piorun, sistem portabil de apărare aeriană Piorun este un sistem de apărare aeriană lansat de pe umăr, fabricat în Polonia, proiectat să doboare ținte la joasă altitudine, inclusiv aeronave, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Performanțele din războiul din Ucraina i-au adus vizibilitate internațională, iar sistemul este deja folosit de mai multe țări, inclusiv Statele Unite, Norvegia, Estonia și Letonia, conform informațiilor din articol. Ce urmează: acord-cadru acum, contract de implementare „în câteva zile” Semnarea anunțată este un acord-cadru, nu comanda finală. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a spus că un contract de punere în aplicare, cu detalii despre finanțare și livrări, ar urma să fie semnat în câteva zile. [...]
Comisia Europeană condiționează legea salarizării de venituri suplimentare , inclusiv prin prelungirea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, într-un semnal de presiune fiscală care poate întârzia reforma și poate afecta calendarul PNRR , potrivit Digi24 . Comisia cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul financiar al noii legi a salarizării „peste scenariul de 8 miliarde de lei” discutat inițial. În plus, Bruxelles-ul indică o problemă de consistență între calculele de impact și textul proiectului, în special la salariile din sănătate, unde discrepanța este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, conform materialului care citează News.ro, cu preluare din Cotidianul.ro. Miza fiscală: CASS la pensiile peste 3.000 de lei, și după 2027 Una dintre măsurile propuse vizează menținerea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și după 31 decembrie 2027, când această reținere ar urma să expire. În prezent, CASS se reține pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, iar Comisia sugerează ca măsura să continue și după 1 ianuarie 2028, ca element de consolidare a veniturilor bugetare. Legea rămâne blocată, cu risc pe banii din PNRR Draftul legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul a venit cu observații și cu solicitarea unui pachet de măsuri compensatorii care să fie adoptat odată cu legea, astfel încât Guvernul să aibă resurse pentru creșterile de venituri. În acest context, legea salarizării este „în continuare blocată”, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR, conform informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri la Cotroceni și discuția despre rating În zilele următoare este prevăzută o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a se încerca un consens asupra formei finale, care „ar putea ajunge în Parlament la vot”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus la Digi24 că valoarea de referință din ultima variantă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe pentru a crea „o zonă de tampon” și pentru a evita „o surpriză” care ar putea duce la un downgrade al ratingului de țară. El a mai afirmat că „nu scade niciun venit” și că există un mecanism de protecție a veniturilor. [...]
Numărul intrărilor neautorizate de drone în spațiul aerian românesc a accelerat în 2026 , iar ritmul pune presiune directă pe operațiunile de apărare aeriană și pe protecția infrastructurii critice din zona Mării Negre, potrivit unei analize din Libertatea . Din datele oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , reiese că peste jumătate dintre dronele străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României din 2023 până în prezent au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Din totalul de 42 de pătrunderi neautorizate identificate de la începutul războiului, 24 au avut loc în 2026. Escaladarea de la graniță se vede și în intensitatea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea frontierei: din 121 de atacuri, 55 au fost lansate de la începutul lui 2026, iar 22 doar în ultimele două luni, conform aceleiași surse. În paralel, avioanele Forțelor Aeriene Române și ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol de 78 de ori din 2023 până în prezent pentru misiuni de Poliție Aeriană, dintre care 43 de decolări au fost executate exclusiv în 2026. De ce se înmulțesc incidentele: rute comerciale mutate și atacuri lângă Dunăre Analiza indică cel puțin trei explicații pentru creșterea numărului de drone (sau resturi de drone) găsite în România. Una dintre ele ține de schimbarea dinamicii logistice în zonă, pe fondul atacurilor și contramăsurilor din războiul Rusia–Ucraina. Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică faptul că, pe măsură ce Rusia a încercat să blocheze folosirea portului Odesa, Ucraina a mutat o parte din exporturi pe rute alternative, în special prin porturile dunărene Reni și Ismail. În acest context, Rusia atacă aceste porturi ucrainene de pe Dunăre, aflate foarte aproape de malul românesc, iar distanța mică face ca unele drone de atac să ajungă pe teritoriul României. Tot în această logică intră și faptul că navele care pleacă din porturile ucrainene ar încerca fie să iasă spre Marea Neagră mai aproape de țărmurile românesc și bulgăresc, fie să folosească brațul Sulina, ceea ce menține presiunea în proximitatea României. NATO: „apetitul pentru risc a crescut” în 2026 Un oficial NATO citat în analiză spune că aliații observă două tendințe în războiul purtat de Rusia: atacuri „tot mai dure” și, în același timp, o „minimalizare a efectelor colaterale”, inclusiv asupra civililor și a terților, ceea ce ar explica incursiunile mai dese ale dronelor în spațiul NATO. „Apetitul pentru risc a crescut față de 2025 și nu mai e nimeni atent”, spune oficialul NATO citat de Libertatea. Marea Neagră și infrastructura energetică: cazul Neptun Deep Analiza discută și incidentul în care o dronă maritimă cu explozibil a ajuns, pe 20 august, lângă una dintre platformele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep. Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea afirmă că drona era în derivă și că motorul nu mai funcționa, iar aceasta nu a explodat când a fost lovită de Aviația Română cu tunul de la bordul unui F-16. Neutralizarea a necesitat intervenția specialiștilor militari EOD (echipe de neutralizare a munițiilor explozive), după ce drona a fost inițial înconjurată pentru a nu ajunge la un picior al platformei. În același context, Ciorobea susține că ar putea deveni „inevitabilă” o coaliție între România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea infrastructurii critice la Marea Neagră, dar avertizează că România ar putea avea o limitare operațională: insuficiența navelor pentru a asigura un serviciu permanent, dacă un astfel de aranjament ar funcționa similar coaliției de deminare din Marea Neagră. De ce Armata Română doboară acum drone: sistemul Merops și reguli mai flexibile O întrebare recurentă, potrivit analizei, este de ce doborârile au început abia recent. România a doborât drone de patru ori „în ultimele săptămâni”: de trei ori la final de iulie și o dată pe 16 august. Explicațiile invocate sunt: operaționalizarea sistemului antidronă Merops , pus la dispoziția României de SUA în toamna lui 2025 și integrat în dispozitivul de apărare la final de iunie 2026; MApN a precizat atunci că sistemul a trecut prin testare, evaluare și validare operațională și că folosește algoritmi de inteligență artificială pentru detectarea și neutralizarea țintelor mici la altitudini joase; implicare mai mare la nivel NATO și flexibilizarea deciziilor militare , potrivit sursei NATO citate; cadrul legal : din anul trecut, militarii au o lege care le permite să decidă singuri momentul și modul în care doboară o dronă, fără aprobarea ministrului Apărării. În continuare, România încearcă să obțină de la aliați mai multe sisteme antidronă, iar discuții pe acest subiect au loc inclusiv în această săptămână, conform analizei. O opțiune „improbabilă”: închiderea spațiului aerian la graniță Contraamiralul (r) Ciorobea amintește că Finlanda a ales să închidă spațiul aerian la granița cu Rusia, ceea ce ar însemna doborârea automată a oricărui obiect zburător. În cazul României, o astfel de măsură este descrisă ca improbabilă, din motive economice, strategice și politice, inclusiv pentru că spațiul aerian – mai ales în Dobrogea – este foarte aglomerat, iar companiile aeriene evită deja rutele afectate de conflicte armate. În practică, soluția urmată de majoritatea aliaților ar fi, potrivit lui Ciorobea, angajarea dronelor de către aviație, cu atenție la riscul pentru ceea ce se află la sol. [...]
Adoptarea Legii salarizării unitare ar putea ridica absorbția granturilor din PNRR la 97% , în condițiile în care România este „garantat” peste pragul de 90% la partea de bani nerambursabili, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , consemnate de Digi24 . Pîslaru și-a menținut public estimarea privind accesarea a peste 90% din sumele alocate sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, el a legat o creștere suplimentară a absorbției de adoptarea în Parlament a Legii salarizării unitare a bugetarilor. Într-o intervenție la B1 TV, citată de News.ro, ministrul interimar a spus că, în forma actuală, România va depăși 90% absorbție pe componenta de granturi și a indicat că ținta de 97% ar fi fost posibilă dacă exista cadrul legislativ privind salarizarea unitară. „În acest moment eu vă spun, garantat, că trecem peste 90% absorbţie de granturi. Fără, că dacă aveam legea salarizării ajungeam la 97.” De ce contează: o lege poate influența direct procentul de bani nerambursabili atrași Mesajul central al lui Pîslaru este că diferența dintre „nouăzeci și un pic” și 97% la granturile din PNRR ar depinde de adoptarea legii salarizării unitare. În logica prezentată de ministru, această măsură ar fi un element care poate debloca sau securiza o parte mai mare din finanțarea nerambursabilă. Totodată, el a pus accent pe renegocierea PNRR, susținând că, în urma acestui proces, România ar urma să primească „peste 90%” din banii nerambursabili. Ce urmează: reperul invocat este cererea de plată 6 Pîslaru a indicat că validarea practică a estimării sale va putea fi verificată la momentul depunerii „cererii de plată 6”, fără a oferi în materialul citat un calendar sau detalii suplimentare despre conținutul acesteia. [...]
PSD cere demiterea unui consilier al guvernatorului BNR, escaladând conflictul politic pe tema riscurilor fiscale , după ce Eugen Rădulescu a acuzat partidul că a „îngropat finanțele publice” și a avertizat asupra degradării perspectivei României, potrivit Digi24 . Reacția vine de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , „să-l demită rapid” pe consilierul Eugen Rădulescu. Zamfir îl atacă pe Rădulescu într-o postare pe Facebook, după ce acesta a folosit formulări dure despre direcția economiei și despre riscurile care ar urma să apară. Ce a spus Eugen Rădulescu și de ce a stârnit reacția PSD Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a criticat PSD și a avertizat că România s-ar îndrepta „încet, dar tot mai sigur” spre „dezastru”. În mesajul citat de Digi24, el susține că PNRR „se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe” și afirmă că PSD ar fi afectat finanțele publice prin politica din 2024 și prin opoziția față de reforme. Totodată, Rădulescu leagă riscurile de finanțare de posibilitatea ca agenția de rating S&P să coboare România în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (adică sub pragul „investment grade”, folosit de investitori pentru a evalua riscul). În același context, el menționează nivelul datoriei publice și al deficitului și avertizează asupra unor efecte precum scăderi de venituri, șomaj și inflație ridicată, pe o perioadă lungă. Replica lui Daniel Zamfir: solicitare de demitere către Mugur Isărescu În postarea sa, Zamfir îl acuză pe Rădulescu de „obrăznicie” și îl critică pentru declarațiile despre degradarea nivelului de trai, inclusiv formularea privind „iarbă și scoarță de copac”. În acest context, liderul senatorilor PSD îi cere guvernatorului BNR să îl demită pe consilier. Miza: tensiune politică în jurul mesajelor BNR despre stabilitatea financiară Schimbul de acuzații mută în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: cât de mult pot influența percepția investitorilor și dezbaterea internă mesajele publice ale unor oficiali sau consilieri asociați cu banca centrală, mai ales când acestea ating subiecte precum deficitul, datoria publică și riscul de retrogradare a ratingului. Digi24 nu indică în material o reacție oficială a BNR sau a guvernatorului Mugur Isărescu la solicitarea de demitere. [...]
