Știri
Știri din categoria Diverse
Povestea „Ghost Murmur” ridică semne de întrebare despre limitele reale ale tehnologiei de supraveghere și despre cât de mult dintr-o operațiune de salvare poate fi susținut, în mod verificabil, de știință, potrivit digi24.ro. Miza nu e doar spectaculozitatea relatării, ci implicația practică: dacă un serviciu de informații poate detecta „dovezi de viață” la distanțe mari, asta schimbă atât operațiunile militare, cât și discuția despre capabilități și control.
În relatarea preluată de Digi24, un colonel din Forțele Aeriene ale SUA, membru al echipajului unui avion F-15E Strike Eagle doborât în Iran, s-ar fi ascuns timp de două zile în munți, folosind doar intermitent o baliză personală de tip „vino și ia-mă”, de teama monitorizării iraniene. Elementul neobișnuit al operațiunii „Epic Fury” ar fi fost localizarea sa prin detectarea bătăilor inimii, cu un „instrument” atribuit CIA, numit „Ghost Murmur”.
Conform materialului, tehnologia ar fi permis identificarea bătăilor inimii colonelului într-un relief dificil, într-o zonă în care erau mobilizate și forțe ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), ceea ce ar fi însemnat „multiple bătăi de inimă” și un zgomot de fond ridicat. Dispozitivul ar fi filtrat interferențele și ar fi indicat o locație suficient de precisă pentru declanșarea intervenției.
În text apare și o distanță: la prima vedere, „Ghost Murmur” ar fi localizat bătăile inimii de la 65 de kilometri, un detaliu care devine central pentru evaluarea plauzibilității.
Materialul notează că existența și funcționarea exactă a „Ghost Murmur” nu sunt confirmate oficial: surse din comunitatea de informații nu ar fi confirmat și nici infirmat. În același timp, sunt invocate explicații tehnice despre o posibilă bază în „magnetometrie cuantică” (măsurarea extrem de precisă a câmpurilor magnetice), combinată cu inteligență artificială pentru eliminarea zgomotului de mediu.
Totuși, Scientific American este citată cu o poziție critică: ideea unui astfel de instrument „nu are suport” în cercetările verificate public („peer-reviewed”), chiar și cu ajutorul inteligenței artificiale. Revista arată că magnetometrele cuantice există și pot detecta semnale cardiace, dar câmpul magnetic al inimii este foarte slab. În aceeași linie, profesorul John Wikswo (Universitatea Vanderbilt) este citat spunând că, la nivelul toracelui, la circa zece centimetri de sursă, semnalul este abia detectabil — ceea ce face ca o detecție la zeci de kilometri să pară, în termeni științifici, improbabilă.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut aluzie la folosirea unor „tehnologii sofisticate” într-o conferință de presă, comparând misiunea cu „căutarea unui singur grăunte de nisip în mijlocul deșertului”.
„Am mobilizat atât agenți umani, cât și tehnologii sofisticate pe care niciun alt serviciu de informații din lume nu le deține, pentru a face față unei provocări copleșitoare, comparabilă cu căutarea unui singur grăunte de nisip în mijlocul deșertului.”
Digi24 mai consemnează că Donald Trump, întrebat de New York Post (publicația care ar fi dezvăluit prima povestea despre „Ghost Murmur”), a părut să confirme performanța sistemului, fără a oferi detalii verificabile despre mecanism.
În paralel, comunitatea de informații ar păstra tăcerea, iar o sursă din serviciile americane este citată cu o justificare generală pentru secretizare.
Operațiunea de salvare ar fi implicat Seal Team Six, elicoptere AH-6 Little Bird și o mobilizare amplă — peste 150 de avioane și elicoptere, plus sute de militari din trupele de operațiuni speciale, potrivit textului.
Separat de „Ghost Murmur”, materialul descrie și un plan de inducere în eroare menit să convingă IRGC că aviatorul fusese deja extras. În acest context apare și Pegasus, un program de spionaj dezvoltat de o companie israeliană, despre care se afirmă că ar fi fost folosit pentru compromiterea unor telefoane și pentru răspândirea de informații false prin aplicații de mesagerie.
Dincolo de povestea în sine, cazul arată tensiunea dintre două realități: pe de o parte, afirmațiile despre capabilități „clasificate”, pe de altă parte, limitele explicabile prin știință publică. În lipsa confirmărilor independente și a detaliilor tehnice verificabile, „Ghost Murmur” rămâne, așa cum sugerează și materialul, la granița dintre tehnologie posibilă și narațiune greu de susținut.
Recomandate
Fundația Vodafone alocă 2,3 milioane de lei pentru dotarea neonatologiilor din opt spitale , într-un demers care vizează direct capacitatea secțiilor de a trata cazuri critice și prematuritatea, potrivit Mobilissimo . Investiția este parte din programul „ Fondul Viață pentru Nou-Născuți ” și vine pe fondul deficitului de echipamente esențiale din multe unități medicale. În această etapă, finanțarea acoperă opt secții și compartimente de neonatologie și terapie intensivă neonatală din Pitești, Reșița, Carei, Turda, Buzău, Onești, Focșani și Odorheiu Secuiesc. Conform informațiilor transmise, ar urma să fie achiziționate peste 40 de echipamente și piese de mobilier medical. Ce se cumpără și ce impact operațional are în secții Lista include echipamente folosite în îngrijirea nou-născuților cu risc ridicat, între care: ventilatoare; mese radiante; monitoare pentru funcții vitale și EEG (electroencefalogramă); injectomate (dispozitive pentru administrarea controlată a medicamentelor); bilirubinometre; resuscitatoare în piesă T. Fundația estimează că investițiile din această etapă ar urma să ajute anual peste 7.500 de nou-născuți, potrivit comunicatului citat de publicație. Programul ajunge la 27 de secții, cu finanțări totale de peste 9 milioane de lei Odată cu această rundă, programul „Fondul Viață pentru Nou-Născuți” ajunge la 27 de secții de neonatologie sprijinite în România. În primele trei etape (2021–2025), finanțările au vizat spitale din Slatina, Craiova, Mediaș, Caransebeș, Cluj, București, Piatra Neamț și Miercurea-Ciuc, iar valoarea totală a finanțărilor depășește în prezent 9 milioane de lei. Context: mortalitate infantilă peste media UE și deficit de dotări În comunicatul transmis presei, fundația își justifică continuarea investițiilor prin faptul că România are o rată a mortalității infantile aproape dublă față de media europeană. Organizația indică o scădere a ratei de la aproape 10 la mia de nașteri vii (în urmă cu 12 ani) la 6,4 la 1.000 de nașteri vii în prezent, dar susține că infrastructura medicală rămâne o problemă. Totodată, potrivit datelor prezentate, doar aproximativ 9% dintre secțiile și compartimentele de neonatologie din România ar avea în dotare toate echipamentele necesare pentru tratarea nou-născuților prematuri sau cu afecțiuni severe. În 2023, în cadrul programului, au fost finanțate și soluții de telemedicină pentru secțiile de terapie intensivă neonatală de nivel 3, astfel încât toate cele 25 de centre din țară să fie conectate într-o rețea națională. Ce urmează Fundația Vodafone România afirmă că investițiile în neonatologie vor continua și în anii următori și face apel la donații pentru susținerea proiectelor. În material este menționată și opțiunea de donație prin SMS, cu o contribuție lunară de 2 euro (aprox. 10 lei). [...]
Valul de caniculă din vestul Europei împinge autoritățile să activeze alerte de vară încă din mai , un semnal că episoadele de temperaturi extreme apar mai devreme și pot deveni mai frecvente, potrivit Adevărul . În Franța și Regatul Unit au fost depășite recorduri istorice pentru luna mai, iar în Spania sunt așteptate valori care pot urca local până la 40°C. În Franța, peste 350 de stații meteorologice au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie pentru luna mai, mai ales în vestul țării. Maximul a fost raportat lângă Hossegor (departamentul Landes), cu 37,1°C. Météo France spune că episodul este fără precedent pentru această perioadă, cu temperaturi cu 12–13°C peste valorile obișnuite. „Acesta este un eveniment fără precedent, cu o probabilitate de unu la 1.000 de a se produce în această perioadă a anului, raportat la climatul dintre 1979 și 2025, și practic imposibil în era preindustrială”, a declarat pentru Le Monde climatologul Christophe Cassou. Alerte activate în premieră în luna mai, după regulile introduse în 2004 În Franța, 31 din cele 96 de departamente metropolitane au fost plasate sub alertă de caniculă, dintre care opt sub cod portocaliu, care impune măsuri de precauție pentru populație. Publicația notează că, pentru prima dată de la introducerea sistemului de avertizări în 2004, astfel de alerte au fost activate în luna mai. În mai multe orașe s-au atins deja praguri de vară: peste 35°C la Niort și Nantes, 34,3°C la Poitiers, aproape 33°C la Paris, iar în Bretania sunt așteptate valori de până la 35°C. Episodul a avut și consecințe grave: un bărbat a murit în timpul unei curse de 10 km în suburbia pariziană Maisons-Alfort, după ce ar fi suferit un infarct, iar alte zece persoane au fost transportate la spital în stare critică. Record în Regatul Unit și explicația „domului de căldură” În Regatul Unit, Met Office a confirmat depășirea recordului național pentru luna mai, după ce la Grădinile Kew din Londra s-au înregistrat 34,8°C. Specialiștii pun fenomenul pe seama unui „dom de căldură” (o zonă de presiune ridicată care blochează aerul fierbinte), alimentat de mase de aer venite dinspre Maroc. Spania: temperaturi peste 38°C și posibil 40°C local În Spania, temperaturile au depășit deja 38°C în sud, cu abateri de 5–10°C peste normal, iar meteorologii avertizează că valul de căldură va continua cel puțin până la sfârșitul săptămânii, potrivit The Guardian. De miercuri până vineri sunt prognozate 36–38°C în marile văi fluviale, iar local valorile ar putea urca până la 40°C. În plus, sunt așteptate mai des „nopți tropicale”, când temperaturile nu scad sub 20°C. De ce contează: canicula se mută spre primăvară Météo France avertizează că astfel de episoade ar putea deveni mai frecvente și mai intense, iar temperaturile ar urma să rămână mult peste normal și în zilele următoare. În același context, cercetătorul Robert Vautard a declarat pentru Agence France-Presse că extinderea sezonului valurilor de căldură este caracteristică efectelor schimbărilor climatice și că, pe viitor, episoade similare ar putea apărea și în aprilie sau octombrie. Modelele climatice indică deja o creștere a probabilității acestor episoade: valurile de căldură din iunie sunt de aproximativ zece ori mai frecvente decât în era preindustrială, iar tendința începe să se manifeste și în luna mai. [...]
Cristian Mungiu cere aplicarea legii de finanțare a cinematografiei , spunând că industria are nevoie de sprijin public predictibil, nu de „medalii”, după ce s-a întors în România cu un nou trofeu Palme d’Or , potrivit Antena 3 . Regizorul a declarat, la sosirea în țară, că premiul de la Cannes poate ajuta filmul să aibă „viață în lume” și să fie descoperit de public, dar a mutat discuția spre infrastructura și finanțarea culturii în România. În opinia sa, la aproape 20 de ani de la primul Palme d’Or, situația rămâne problematică inclusiv la nivel de logistică: spune că nu există încă „o sală de premieră” în București pentru prezentarea filmului. Ce solicită de la stat: bani și reguli aplicate, nu distincții Mungiu afirmă că așteptările sale „nu se leagă de filmul” premiat, ci de modul în care statul susține cultura și cinematografia. El a invocat explicit mecanismul de finanțare prin care fondul provenit din loterie ar trebui să contribuie la bugetul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), „cum este legal”, susținând că, dacă această prevedere ar fi aplicată, sectorul nu ar mai avea aceleași probleme de finanțare. „Îmi doresc ca statul să își aplice propria lege, pentru că dacă fondul de la loterie ar contribui la cel al CNC, cum este legal, noi nu am mai avea probleme de finanțare.” În același context, regizorul a respins ideea unor recompense simbolice din partea autorităților. „Medalii și decorații am deja o valiză de data trecută, îmi ajung, mulțumesc.” Miza externă: campanie pentru Oscar și calendarul lansării Regizorul a spus că „avem niște șanse la Oscar”, fără să promită un rezultat, și că va exista o campanie care ar urma să fie susținută de distribuitorii americani și, „pe cât posibil”, și din România. Potrivit declarațiilor sale, filmul este „automat calificat” la Oscar, iar obiectivul ar fi ca parcursul să se întindă până în martie anul viitor, cu speranța unei nominalizări. În privința lansării în cinematografele din România, Mungiu a indicat că ar putea dura: ar urma să existe mai întâi proiecții speciale de avanpremieră, iar calendarul depinde de discuțiile cu distribuitorul american, care are întâietate în strategia de promovare pentru Oscar. Dacă promovarea se va concentra spre finalul toamnei și începutul anului viitor, proiecția în România ar putea fi amânată până atunci. Context: publicul din România, mai greu de adus în sală Mungiu a mai spus că filmele sale sunt văzute „mult mai mult în alte țări decât în România”, pe care o consideră „nu o notă bună” pentru piața locală. El afirmă că își dorește ca spectatorii să vină la film și să plece din sală cu o perspectivă diferită față de cea cu care au intrat, descriind producția ca pe una care urmărește să stimuleze spiritul critic. [...]
Un seism de 3,5 grade în Vrancea menține zona pe lista celor mai active din 2026 , într-un context în care, de la începutul lunii mai, România a înregistrat deja șapte cutremure cu magnitudini între 2,2 și 3,6, potrivit TVR Info , care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul s-a produs duminică, la ora locală 05:02, în zona seismică Vrancea , județul Vrancea. Seismul a avut magnitudinea 3,5, s-a înregistrat la adâncimea de 87,9 kilometri și a avut intensitatea I. Potrivit informațiilor INCDFP, cutremurul a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: la 70 km est de Brașov, 59 km est de Sfântu-Gheorghe, 65 km sud de Buzău, 90 km nord-est de Ploiești și 53 km sud de Focșani. În același context, datele citate arată că cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs în 26 februarie, tot în județul Vrancea. [...]
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan către Cristian Mungiu , după Palme d’Or, pune în prim-plan miza de „brand de țară” a succeselor culturale , într-un moment în care România câștigă vizibilitate internațională printr-un premiu major la Cannes, potrivit Digi24 . Bolojan l-a felicitat pe regizor pentru premiul obținut cu filmul „Fjord” și a legat reușita de capacitatea culturii române de a ajunge „în marile spații internaționale”, mulțumindu-i totodată pentru „imaginea pe care o duce mai departe despre România”, într-un mesaj publicat pe Facebook . „Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes . Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.” De ce contează: vizibilitate externă și reputație În logica mesajului transmis de premierul interimar, premiul funcționează ca un vector de reputație pentru România, printr-o validare într-unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. Astfel de recunoașteri pot influența percepția externă asupra țării, dincolo de zona culturală, prin asocierea cu performanță și competitivitate internațională. Context: Mungiu intră într-un club foarte restrâns Digi24 notează că Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or pentru „Fjord”, devenind al zecelea regizor din istorie care câștigă de două ori acest trofeu. În listă apar nume precum Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach sau Ruben Östlund, iar pentru Mungiu sunt menționate: 2007: „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” 2026: „Fjord” [...]
FIFA își împinge campania pentru CM 2026 în zona de entertainment, cu un imn nou semnat de Shakira , într-o mișcare care mizează pe audiențe globale și pe vizibilitate comercială înaintea turneului, potrivit Mediafax . Cântăreața columbiană a lansat piesa „Dai Dai”, prezentată drept imnul oficial al Cupei Mondiale FIFA 2026, într-o colaborare cu artistul nigerian Burna Boy. Shakira a anunțat apariția videoclipului printr-un mesaj publicat pe Facebook. „Suntem gata! Videoclipul pentru DAI DAI, cântecul official al Campionatului Mondial FIFA 2026 este aici!” În clip apar mai mulți fotbaliști de top, între care Lionel Messi , Kylian Mbappé, Vinicius Junior, Luis Diaz, Harry Kane, Erling Haaland, Jamal Musiala, Christian Pulisic, Alphonso Davies, Takefusa Kubo și Santiago Gimenez. Materialul video combină imagini de stadion, secvențe de joc și cadre dedicate starurilor, iar piesa are influențe latino și afrobeat, fiind integrată în campania oficială FIFA pentru ediția din 2026, organizată în SUA, Canada și Mexic. De ce contează pentru FIFA: continuitate pe o rețetă cu tracțiune globală Revenirea Shakirei în zona imnurilor de Cupă Mondială vine pe fondul succesului anterior al artistei cu „Waka Waka (This Time for Africa)”, imnul oficial al Cupei Mondiale din 2010, găzduită de Africa de Sud. Potrivit informațiilor din articol, piesa a depășit miliarde de vizualizări pe YouTube și a dominat topurile internaționale. Shakira a revenit și în 2014 cu „La La La (Brazil 2014)”. În același context, Mediafax amintește și alte imnuri FIFA care au devenit hituri globale, precum „La Copa de la Vida” (Ricky Martin, CM 1998), „Wavin’ Flag” (K’naan, CM 2010) și „We Are One (Ole Ola)” (Pitbull, Jennifer Lopez și Claudia Leitte, Brazilia 2014). Context: o ediție cu format extins și organizare în trei țări Cupa Mondială FIFA 2026 va fi prima ediție organizată în trei țări și prima cu 48 de echipe participante, un format care ridică miza pentru campaniile de promovare și pentru construcția de audiență în jurul competiției. [...]
