Știri
Știri din categoria Diverse
Fundația Vodafone alocă 2,3 milioane de lei pentru dotarea neonatologiilor din opt spitale, într-un demers care vizează direct capacitatea secțiilor de a trata cazuri critice și prematuritatea, potrivit Mobilissimo. Investiția este parte din programul „Fondul Viață pentru Nou-Născuți” și vine pe fondul deficitului de echipamente esențiale din multe unități medicale.
În această etapă, finanțarea acoperă opt secții și compartimente de neonatologie și terapie intensivă neonatală din Pitești, Reșița, Carei, Turda, Buzău, Onești, Focșani și Odorheiu Secuiesc. Conform informațiilor transmise, ar urma să fie achiziționate peste 40 de echipamente și piese de mobilier medical.
Lista include echipamente folosite în îngrijirea nou-născuților cu risc ridicat, între care:
Fundația estimează că investițiile din această etapă ar urma să ajute anual peste 7.500 de nou-născuți, potrivit comunicatului citat de publicație.
Odată cu această rundă, programul „Fondul Viață pentru Nou-Născuți” ajunge la 27 de secții de neonatologie sprijinite în România. În primele trei etape (2021–2025), finanțările au vizat spitale din Slatina, Craiova, Mediaș, Caransebeș, Cluj, București, Piatra Neamț și Miercurea-Ciuc, iar valoarea totală a finanțărilor depășește în prezent 9 milioane de lei.
În comunicatul transmis presei, fundația își justifică continuarea investițiilor prin faptul că România are o rată a mortalității infantile aproape dublă față de media europeană. Organizația indică o scădere a ratei de la aproape 10 la mia de nașteri vii (în urmă cu 12 ani) la 6,4 la 1.000 de nașteri vii în prezent, dar susține că infrastructura medicală rămâne o problemă.
Totodată, potrivit datelor prezentate, doar aproximativ 9% dintre secțiile și compartimentele de neonatologie din România ar avea în dotare toate echipamentele necesare pentru tratarea nou-născuților prematuri sau cu afecțiuni severe. În 2023, în cadrul programului, au fost finanțate și soluții de telemedicină pentru secțiile de terapie intensivă neonatală de nivel 3, astfel încât toate cele 25 de centre din țară să fie conectate într-o rețea națională.
Fundația Vodafone România afirmă că investițiile în neonatologie vor continua și în anii următori și face apel la donații pentru susținerea proiectelor. În material este menționată și opțiunea de donație prin SMS, cu o contribuție lunară de 2 euro (aprox. 10 lei).
Recomandate
Escaladarea retoricii politice riscă să tensioneze relațiile Madrid–Buenos Aires după ce președintele Argentinei, Javier Milei , aflat în vizită în capitala Spaniei, l-a atacat public pe premierul Pedro Sánchez , potrivit Digi24 . Milei l-a criticat pe șeful guvernului spaniol, pe care l-a numit „dictator”, iar ulterior l-a catalogat și drept „hoț” și „corupt”, în timpul unui discurs susținut la un forum economic din Madrid. Declarațiile sunt atribuite agenției AFP, preluate de Agerpres. În același context, președintele argentinian și-a exprimat deschis sprijinul pentru opoziția de dreapta și de extremă dreapta din Spania, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate programate pe 29 noiembrie. Milei le-a cerut spaniolilor „să îi dea afară pe socialiști în șuturi” la scrutin. Mesaj cu miză electorală și teme economice În discursul său, Milei a atacat partidele de stânga din Europa, pe care le-a acuzat că sunt „primele responsabile” de stagnarea economică a continentului. Totodată, a legat tema economiei de cea a migrației, susținând că guvernul de la Madrid ar încuraja din considerente electorale o „invazie” a migranților, dând ca exemplu enclava spaniolă Ceuta. „Stagnarea economică în combinaţie cu iresponsabilitatea migratorie trasează o cale a decadenţei foarte dificil de inversat în viitor” Întâlniri cu Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid Pe agenda vizitei lui Milei în Spania sunt prevăzute întâlniri cu lideri ai partidului de extremă dreapta Vox și cu șefa dreptei din regiunea Madrid, Isabel Díaz Ayuso. Milei a spus că este prieten cu ambii și că îi consideră promotori ai unor „idei sănătoase și pozitive” pentru „scoaterea Spaniei din decadență”. Potrivit AFP, nu este prima dată, de la preluarea mandatului în 2023, când Milei se afișează alături de extrema dreaptă spaniolă. Înaintea discursului lui Milei, Pedro Sánchez a publicat pe X un videoclip în care se declară mândru că este „zurdo”, termen folosit pentru militanții de stânga și utilizat adesea peiorativ de președintele Argentinei. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne , după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24 . Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești. Negocieri: propuneri pregătite pentru partea rusă Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia. „Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.” Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate. „Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.” Întâlnirea Witkoff–Putin și miza G20 în SUA Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile. În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA. Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment. În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești. [...]
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]
PSD încearcă să închidă disputa privind „integritatea” în Guvern și susține că Marian Neacșu , ministru de Interne și vicepremier în Cabinetul Luca Niculescu, are „cazierul judiciar curat”, după ce pentru condamnarea din 2016 ar fi intervenit reabilitarea de drept, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este menținerea legitimității numirii într-o funcție-cheie, în contextul atacurilor venite din partea USR. Într-o postare pe Facebook, PSD acuză „ipocrizie fără limite” și afirmă că reabilitarea de drept „nu este o interpretare politică”, ci un fapt consemnat inclusiv în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020, pronunțată după o sesizare formulată de USR. Social-democrații mai susțin că, timp de trei ani, între 2016 și 2019, Neacșu nu ar fi ocupat nicio funcție publică. Argumentul PSD: condamnarea era cunoscută, reabilitarea intervenise PSD afirmă că aceiași oameni care îl critică acum pe Marian Neacșu ar fi votat în Parlament numirea lui în Guvern și ar fi colaborat cu el în perioada guvernării. În același mesaj, partidul spune că Ilie Bolojan i-ar fi adresat „mulțumiri speciale” la momentul demisiei lui Neacșu, iar întrebarea ridicată de PSD este „ce s-a schimbat între timp”, în condițiile în care condamnarea ar fi fost cunoscută și atunci. Contraatacul către USR: cazul Dominic Fritz În aceeași poziționare, PSD mută discuția spre USR și afirmă că, „când vine vorba despre integritate”, partidul ar ignora „condamnații proprii”. Ca exemplu, PSD invocă situația lui Dominic Fritz, despre care susține că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi confirmat definitiv existența unui conflict de interese administrativ, iar cu toate acestea Fritz ar continua să conducă partidul. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali care ar urma (de exemplu, o procedură formală de verificare sau contestare), disputa rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații și argumente politice privind standardele de integritate aplicate în numirile guvernamentale. [...]
