Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană propune un regim nou de sancțiuni care poate bloca banii și mobilitatea rețelelor de trafic, prin înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE, într-un demers care ar extinde instrumentele folosite până acum mai ales în dosare geopolitice către criminalitatea organizată transfrontalieră, potrivit Digi24.
Propunerea, prezentată joi de Comisia Europeană împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vizează persoanele și organizațiile implicate în introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și alte forme grave de criminalitate organizată. Executivul european susține că astfel de grupări „destabilizează societățile, subminează statul de drept și democrația și slăbesc stabilitatea și securitatea economică”.
Mecanismul propus ar permite sancționarea celor implicați nu doar în traficul de migranți, ci și în:
Măsurile avute în vedere includ înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe lista de sancțiuni, precum și interdicții de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat drept obiectiv destructurarea rețelelor care profită de migrația ilegală.
„Astăzi, prezentăm un nou regim de sancțiuni împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de migranți. Toți avem un obiectiv comun. Pentru a le scoate din afaceri. Și pentru a salva viețile a mii de oameni care visează la o viață mai bună. Noi, cei din Europa, trebuie să decidem cine vine la noi și în ce circumstanțe.”
Comisia mai arată că, deși numărul sosirilor ilegale în UE a scăzut cu peste 50% în ultimii doi ani, mii de persoane continuă să își riște viața din cauza rețelelor de trafic.
Noile instrumente ar urma să fie aplicate coordonat, iar lista sancțiunilor să fie revizuită periodic. Propunerile intră acum în analiza Consiliului UE și pot intra în vigoare doar dacă sunt aprobate în unanimitate de statele membre.
Recomandate
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial. [...]
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
UE și China au convenit un mecanism de „moderare” a exporturilor de hibride reîncărcabile, o mișcare cu miză directă pentru presiunea competitivă din auto european , potrivit Digi24 . Înțelegerea vine după două zile de discuții la Beijing și este prezentată de Bruxelles drept o premieră, în contextul creșterii accelerate a importurilor din China și al deficitului comercial UE–China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , a spus că acordul „deschide perspectiva reducerii exporturilor Chinei (de autovehicule hibride) cu mai mult de jumătate” și că este „pentru prima dată când China a acceptat să-și modereze exporturile” fără proceduri prealabile de investigații comerciale. El a descris negocierile ca fiind „foarte, foarte greu de realizat” și a legat demersul de presiunea asupra industriei auto europene și de respectarea metodologiei OMC (Organizația Mondială a Comerțului). De ce contează pentru piața auto din UE Înțelegerea apare pe fondul îngrijorărilor UE privind „creșterea bruscă” a importurilor de vehicule din China, în special a hibridelelor reîncărcabile (PHEV – vehicule hibride plug-in, care se pot încărca la priză). Conform datelor citate în material: importurile de PHEV în UE au crescut cu 86% în perioada ianuarie–septembrie ; această creștere a fost însoțită de o scădere a prețurilor cu 20% ; peste jumătate dintre aceste vehicule provin „acum” din China; pentru 2025 , ponderea Chinei în importurile de PHEV în Europa era de 30% în termeni valorici. În paralel, Șefčovič a invocat deficitul comercial al UE față de China, descris ca depășind 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi). Ce se știe despre acord și ce rămâne neclar Ministerul Comerțului din China a confirmat existența unei „înțelegeri” privind comerțul cu vehicule hibride și a spus că aceasta a fost obținută în urma unor negocieri intense, „în conformitate cu normele OMC”, fără să ofere detalii despre mecanismul concret. Separat, China și UE au convenit să continue discuțiile privind „angajamentele de preț” și procedurile de revizuire legate de ancheta antisubvenție a UE privind vehiculele electrice chinezești , potrivit părții chineze. Materialul notează că disputa UE–China privind exporturile de vehicule electrice la prețuri reduse, începută în 2024, s-a extins și către alte sectoare (inclusiv coniac, carne de porc, produse lactate, pământuri rare și minerale critice), ceea ce sugerează că înțelegerea pe hibride poate influența mai larg relația comercială bilaterală. Detaliile tehnice ale acordului și modul de implementare nu sunt prezentate în informațiile publicate. [...]
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești , o măsură care ar înăspri regimul de sancțiuni și ar putea schimba fluxurile logistice prin infrastructura europeană, potrivit Digi24 . Cele trei state baltice au transmis o scrisoare liderilor europeni în care susțin că Rusia continuă să folosească infrastructura UE pentru propriile exporturi, în timp ce atacă rutele comerciale ale Ucrainei și porturile ucrainene de la Marea Neagră . Demersul urmărește, explicit, „sporirea presiunii” asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda argumentează că UE nu ar trebui să devină o rută prin care Rusia „compensează consecințele economice ale propriei agresiuni”. Ei invocă și riscul ca prin UE să tranziteze cereale „furate” din teritoriile ucrainene ocupate. De ce contează: presiune de reglementare asupra transportului și tranzitului O eventuală interdicție la nivelul UE ar însemna o decizie cu efect direct asupra operatorilor de transport, porturilor și companiilor care gestionează tranzitul de mărfuri, prin limitarea accesului cerealelor rusești la infrastructura comunitară. În același timp, ar uniformiza abordările naționale deja încercate în regiune, care s-au lovit de constrângeri juridice și de implementare. Contextul invocat de statele baltice este că atacurile rusești cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și navelor deservite de acestea au oprit în mare parte exporturile agricole maritime ale Ucrainei, iar Rusia caută rute alternative pentru propriile exporturi, inclusiv prin Europa. Ce au făcut deja statele baltice, la nivel național Estonia a introdus o interdicție națională pentru astfel de transporturi la 1 octombrie, deși, potrivit articolului, prin Estonia „nu tranzitează practic deloc” cereale rusești sau belaruse. (Context suplimentar în materialul Digi24 despre interdicția națională .) Letonia : parlamentul a autorizat guvernul să crească cu până la 300% taxele pentru tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus, după ce executivul interzisese deja importurile. Totuși, compania feroviară responsabilă cu aplicarea taxelor a avertizat că nu le poate pune în practică, invocând faptul că ar contraveni dreptului internațional să fie impuse taxe arbitrare sau restricții pe criteriul țării de origine. În plus, alianța premierului Andris Kulbergs a câștigat alegerile legislative pe 3 octombrie, dar nu formase încă un nou guvern de coaliție care să gestioneze chestiunea. Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile sale, fără a impune încă o interdicție oficială. Ministrul agriculturii, Kestutis Mazeika, a spus luna trecută că va fi analizată posibilitatea urmăririi originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus, pentru a împiedica exporturile provenite din teritoriile ucrainene ocupate. În acest moment, solicitarea este una politică, transmisă către instituțiile UE; articolul nu indică un calendar sau o decizie iminentă la nivel european. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a indicat „ rectificarea bugetară urgentă ” drept prima prioritate , în încercarea de a evita blocaje și de a crea spațiu pentru măsuri sociale sustenabile, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul negocierilor pentru formarea unui guvern stabil, „ancorat în direcția europeană și euratlantică”, capabil să ia deciziile considerate necesare. Niculescu a transmis, sâmbătă dimineață, pe rețelele sociale, că România traversează „un moment important”, definit de efortul de a construi o majoritate și un executiv funcțional. În același mesaj, a pus accent pe ideea de compromis politic. „Există soluții, chiar dacă nu sunt întotdeauna ușor de găsit. Important este să punem ceea ce ne unește înaintea lucrurilor care ne despart.” Miza imediată: rectificarea bugetară și evitarea blocajelor Cu o seară înainte, invitat la Digi24, premierul desemnat a vorbit despre priorități, începând cu „rectificarea bugetară urgentă”, pe care o leagă de necesitatea de a preveni blocaje în funcționarea statului. În material nu sunt oferite detalii despre dimensiunea sau calendarul rectificării. Ce măsuri invocă pentru zona socială În mesajul public, Niculescu a enumerat câteva direcții care, în formularea sa, ar trebui calibrate la ceea ce „bugetul să poată susține cu adevărat”: posibilitatea unei „indexări prudente” a pensiilor; o lege a salarizării în sectorul public „echitabilă”; reducerea inegalităților, pe fondul unor „progrese economice remarcabile” care, susține el, nu se reflectă uniform în nivelul de trai. Niculescu a argumentat că beneficiile dezvoltării nu ajung „în mod egal la toți românii” și a avertizat asupra riscului unei economii cu prosperitate concentrată și vulnerabilitate extinsă. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas rămâne conturarea unei formule de guvern și a direcțiilor de guvernare discutate cu partidele, în paralel cu pregătirea unei rectificări bugetare. Digi24 nu indică, în acest material, un termen pentru finalizarea negocierilor sau pentru prezentarea unui program de guvernare. [...]
Dmitri Medvedev cere rețineri de occidentali pentru schimburi de prizonieri , după arestarea în Muntenegru a bloggerului militar rus Mihail Zvinchuk , fondatorul canalului pro-război „Rybar”, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de reglementare și securitate pentru că sugerează, explicit, folosirea cetățenilor europeni și americani ca „rezervă” pentru negocieri. Într-o postare pe Telegram și pe platforma rusă MAX, Medvedev i-a îndemnat pe ruși să evite țările europene, susținând că „sentimentul anti-rus” în creștere ar putea expune orice cetățean rus riscului de a fi arestat. Reacția vine după reținerea lui Zvinchuk, a soției sale și a altor trei persoane în Muntenegru, vineri, 9 octombrie. Avertisment de călătorie și acuzații de „vânătoare” împotriva rușilor Medvedev a afirmat că Europa ar fi declarat o „vânătoare deschisă” împotriva rușilor și a susținut că deplasările în țările europene nu ar mai fi sigure nici măcar „cu intenții bune și obiective importante”. „De fapt, s-a declarat vânătoare împotriva tuturor (subliniez, tuturor) rușilor” El a mai spus că „orice rus ar putea deveni o țintă” și că „nici vizele, nici invitațiile, nici alte garanții nu oferă protecție”, în special pentru cei care „spun adevărul” despre Occident și UE. Propunerea de „fond de schimb” cu europeni și americani Pe lângă avertismentele de călătorie, Medvedev a sugerat extinderea listei de deținuți europeni și americani din Rusia pentru a-i schimba cu rușii reținuți în străinătate, argumentând că aceasta ar fi singura soluție pentru recuperarea cetățenilor ruși. „Este destul de probabil acum că va trebui să completăm fondul de schimb cu idioți europeni și americani pentru a ne scoate propriii oameni. Nu există altă cale: când trăiești printre lupi, trebuie să urli ca un lup” În context, Digi24 notează că Rusia a mai obținut întoarcerea unor cetățeni prin schimburi care au implicat occidentali deținuți în închisori rusești, iar un schimb din august 2024 a inclus eliberarea reporterului The Wall Street Journal Evan Gershkovich și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de personalități ale opoziției ruse. Totodată, materialul menționează că astfel de acorduri au alimentat dezbateri privind riscul ca ele să încurajeze noi rețineri, temă discutată într-un articol de opinie al Kyiv Post . [...]
