Știri
Știri din categoria Diverse
România cere garanții pentru școlile în limba română din Ucraina înaintea reformei educației; președintele Nicușor Dan spune că a primit asigurări de la Volodimir Zelenski că schimbările anunțate la Kiev nu vor afecta drepturile comunității românești, potrivit Știrile Pro TV.
Discuția a avut loc joi, la Chișinău, în cadrul unor întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și al unor discuții trilaterale la care a participat și președintele Ucrainei. Dincolo de teme „operaționale”, Nicușor Dan a indicat că pe agenda bilaterală cu Ucraina a intrat și tranzitul viitor de cereale, inclusiv prin Portul Constanța.
Miza pentru România este ca reforma educației din Ucraina — despre care președintele spune că este prevăzută să fie pusă în practică în toamna anului viitor — să fie implementată fără pierderi pentru rețeaua de școli românești și pentru învățământul în limba maternă. În acest context, Nicușor Dan a anunțat reluarea mecanismelor de dialog instituțional pe tema minorităților.
„Am reprimit asigurări că în urma reformei educației din Ucraina școlile românești nu vor avea de suferit (...) și între timp o să avem timp să reglăm toate mecanismele astfel încât nicio școală românească să nu aibă de suferit”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că „mâine”, după mulți ani de întrerupere, urmează să aibă loc o ședință a Comitetului mixt privind minoritățile, care ar trebui să fie cadrul tehnic în care se discută și se „reglează” mecanismele invocate înainte de aplicarea reformei.
În aceeași vizită, Nicușor Dan a vorbit despre consolidarea relației bilaterale cu Republica Moldova și despre proiecte concrete legate de transporturi, interconectare energetică și tranzitul la vamă. El a vizitat la Cahul un cămin studențesc și o clădire a primului teatru construit de la zero în Republica Moldova după 1991, obiective finanțate parțial de România.
Recomandate
Nicușor Dan respinge ideea demiterii șefului SPP, invocând verificări și lipsa unor dovezi de „reprimare” , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul controversei declanșate de dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu și pune accentul pe criteriul de integritate pentru funcțiile înalte în stat, dar și pe limitele unei reacții instituționale imediate. Într-o conferință de presă susținută joi seară la Chișinău, președintele României a spus că nu consideră justificată controversa și că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Pahonțu. Totuși, a formulat un principiu general: persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte, adăugând că șeful SPP „nu este în această situație”. „Orice persoană care a reprimat, participând la acțiuni de reprimare, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație.” Ce spune președintele despre CSAT și verificările de la numire Nicușor Dan a precizat că există o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 7 septembrie, dar că aceasta „nu are legătură cu acest caz”. În același context, a susținut că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, au existat verificări, inclusiv la CNSAS (instituția care gestionează accesul la arhivele fostei Securități și emite decizii privind colaborarea cu poliția politică). „Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit (...) CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.” Președintele a mai spus că SPP „nu e un serviciu secret”, ci „un serviciu de pază”. Evaluarea SPP: „funcționează” și este „profesionist” Întrebat dacă a făcut o evaluare a lui Lucian Pahonțu și dacă a primit informații în acest sens, Nicușor Dan a afirmat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și că, din interacțiunile cu ofițeri SPP, inclusiv cei care se ocupă de paza sa, instituția i se pare „profesionistă”. A adăugat că reacțiile unor servicii externe cu care a avut tangențial contact ar fi „în aceeași direcție”. Totodată, a explicat de ce nu a făcut o evaluare managerială dedicată șefului SPP, invocând alte priorități, între care „o strategie economică” și „alegerile anulate”. Contextul acuzațiilor și limita invocată de președinte În materialul citat de Digi24, este menționat că Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și că a fost prezent, ca comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Recorder susține că a consultat documente din dosarul Revoluției, inclusiv o declarație a lui Pahonțu, în care acesta ar fi afirmat că a fost la Intercontinental, dar „nu am avut contact cu manifestanții”. Nicușor Dan a spus că a citit articolul care a stat la baza dezvăluirilor, însă nu a identificat elemente care să susțină titlul materialului. Întrebat dacă va face publice documente care să dovedească faptul că Pahonțu nu a făcut poliție politică, președintele a răspuns că „nu poți să faci proba negativă”, adică nu poate demonstra un fapt care nu s-a întâmplat, ci ar trebui aduse dovezi pozitive de către cei care susțin acuzația. [...]
Președintele Nicușor Dan amână nominalizarea premierului până la consultările din 1 septembrie , invocând lipsa unei majorități în vacanța parlamentară și riscul ca instabilitatea politică să se reflecte în evaluările externe ale României, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Chișinău , unde șeful statului a spus că urmează „noi consultări cu partidele” pe 1 septembrie și că miza este conturarea „unei majorități pentru un Guvern care să fie stabilă”. În explicația pentru întârzierea desemnării, Nicușor Dan a legat calendarul politic de percepția externă, menționând explicit agențiile de rating care „urmau să vină să evalueze România”. Președintele a spus că, după două nominalizări, a constatat că „nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare” și că ar fi fost „tare nefericit” ca mesajul din presa internațională să fie despre guverne neînvestite succesiv. „Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Ce semnal dă despre formula viitorului Executiv Întrebat despre varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet format preponderent din miniștri fără afiliere politică), președintele a indicat că nu vede susținere pentru o astfel de soluție și că este mai probabil un guvern cu miniștri politici. „În acest moment nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici.” Ce urmează Nicușor Dan a spus că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări, „formală sau informală”, după care ar urma să se contureze o majoritate. Întrebat despre scenarii punctuale (inclusiv legate de PSD), președintele a refuzat să detalieze, invocând faptul că „nu cred că e util” ca discuțiile să fie purtate în spațiul public înainte de nominalizare. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
Peste 2.000 de investiții PNRR au fost recepționate în august, dar proiectele rămase intră pe nota de plată a primăriilor , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan despre închiderea recepțiilor și riscurile pentru lucrările neterminate. Bolojan spune că, din peste 15.000 de proiecte contractate la nivel național, la începutul lunii mai erau de recepționat peste 4.500 de investiții, iar „peste 2.000” au fost recepționate în august. Miza este direct bugetară: investițiile finalizate până la sfârșitul lunii august beneficiază de finanțare nerambursabilă prin PNRR, în timp ce restul lucrărilor trebuie continuate din fondurile autorităților locale. Ce se întâmplă cu banii: termene și plăți Premierul interimar afirmă că mai sunt „câteva zile” pentru încheierea recepțiilor și completarea documentelor finale, iar serviciile guvernamentale vor sprijini autoritățile locale în acest proces. Cererile de plată ar urma să fie depuse în septembrie și „vor fi achitate în câteva zile”, conform declarațiilor citate. Riscul pentru proiectele neterminate: costuri locale și rambursări Pentru proiectele care nu sunt gata până la final de august, Bolojan avertizează că lucrările vor continua pe banii autorităților locale, în baza legii de închidere a programului PNRR, aprobată de Parlament . Guvernul ar urma să inventarieze până la sfârșitul lunii octombrie proiectele nefinalizate și sumele necesare pentru finalizarea lor. În funcție de evoluție, scenariile prezentate sunt: dacă proiectele se încheie până la sfârșitul anului, autoritățile locale suportă costurile lucrărilor executate după sfârșitul lunii august; dacă nu sunt finalizate nici până la sfârșitul anului, autoritățile locale ar trebui să ramburseze și banii primiți pentru lucrările realizate până la sfârșitul lunii august. Bolojan a indicat că astfel de situații pot apărea la proiecte cu întârzieri sau cu probleme în relația cu constructorii și a spus că speră să fie „cât mai puține” autorități în acest caz. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
Armenia scoate Rusia din lista „aliaților strategici” în programul de guvernare 2026–2031 , un pas cu potențial de a complica relațiile politice și economice cu Moscova, inclusiv în raport cu Uniunea Economică Eurasiatică . Informațiile apar în Digi24 , care citează agenția de știri Arka. Decizia este prezentată de premierul Nikol Pașinian ca o consecință a eșecului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și al Rusiei de a-și respecta angajamentele de securitate față de Armenia, în special după evenimentele din septembrie 2022. „Dacă aș scrie «parteneriat strategic», m-ați întreba: ce s-a întâmplat în septembrie 2022? Au eșuat OTSC și Rusia în îndeplinirea angajamentelor lor de securitate? Da, au eșuat.” Ce prevede programul 2026–2031 și de ce contează Programul guvernamental aprobat pentru perioada 2026–2031 arată că Armenia intenționează „să-și transforme și să-și aprofundeze parteneriatul cu Rusia”, însă fără a o mai menționa explicit ca „aliat strategic”. În termeni practici, această schimbare de formulare poate semnala o repoziționare oficială a Erevanului, cu efecte asupra modului în care sunt calibrate cooperarea și dependențele economice din regiune. Înghețarea OTSC și disputa privind direcția europeană În 2024, Armenia a anunțat că își îngheață participarea în OTSC, iar Pașinian a invocat faptul că organizația nu și-a îndeplinit angajamentele de securitate. Ministerul de Externe de la Erevan a mai spus că Armenia se abține de la finanțarea activităților OTSC. Pe de altă parte, Vladimir Putin a susținut anterior că Armenia rămâne membră a organizației și „susține deciziile acesteia”, chiar dacă nu participă la reuniuni. În paralel, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, pe care o consideră incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică din jurul Rusiei). Pașinian a declarat că un referendum ar avea sens doar după ce ar exista posibilitatea „să se evalueze realismul” unei aderări la UE și că, înainte de asta, Armenia ar trebui să-și depună candidatura. Premierul a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să indice o dată. [...]
