Știri
Știri din categoria Diverse
Controversa întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, pune din nou presiune pe transparența instituțională, iar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), susține că întrevederea „nu a fost ascunsă”, invocând inclusiv contextul în care ar fi avut loc, potrivit Digi24.
Darău a declarat la Euronews (informație atribuită de Digi24 agenției News.ro) că situația ar fi fost „o coincidență nefericită”, dar că nu poate fi vorba de o întâlnire discretă, din moment ce „s-a trecut pe lângă presă”. În același timp, el a admis că episodul „se putea comunica mai bine”.
„Nu cred că în clădirea Parlamentului, din proprie experiență, poți să ascunzi vreo întâlnire.”
Miza depășește disputa politică punctuală: întâlnirile neanunțate între vârful executivului și conducerea Curții Constituționale alimentează suspiciuni privind influențarea unor dosare sau a unor decizii, chiar și atunci când nu există dovezi publice în acest sens. În acest caz, tema speculată în spațiul public a fost Legea integrității, contestată de PNL-USR și de președintele Nicușor Dan și aflată pe agenda CCR.
Darău a invocat și un argument de „dublă măsură”, amintind un episod anterior în care, spune el, doi judecători CCR ar fi intrat în biroul lui Marcel Ciolacu fără ca atunci să se ceară demisii.
În contextul reacțiilor publice, Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal.
Separat, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut clarificarea „imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii.
CCR a transmis că întâlnirile președintelui Curții cu reprezentanți ai executivului vizează exclusiv aspecte de organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor legale.
Darău a spus că sediul CCR este într-o aripă a Senatului și și-a exprimat așteptarea ca „premierul și doamna judecător” să ofere „răspunsurile potrivite”. În lipsa unor clarificări suplimentare, disputa riscă să rămână un test de credibilitate și de practici de transparență pentru instituțiile implicate, mai ales pe fondul unei teme sensibile precum legislația integrității.
Recomandate
Întâlnirea dintre premier și șefa CCR riscă să erodeze credibilitatea deciziilor Curții , avertizează fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean , într-o intervenție citată de Digi24 . În opinia sa, o astfel de discuție „nu trebuia să aibă loc sub nicio formă”, mai ales în proximitatea unei hotărâri a CCR pe teme sensibile. Zegrean spune că președintele CCR „nu este supus niciunei alte instituții ale statului”, iar Curtea trebuie să rămână independentă și „menținută în afara acestor scandaluri”. Fostul șef al CCR a criticat explicit întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, despre care afirmă că nu are „ce să discute” cu șefa Curții. „În mod normal, ar fi trebuit să nu se întâmple această întâlnire. Nu are ce să discute președintele CCR cu prim-ministrul demis. Președintele CCR nu este supus niciunei alte instituții ale statului. CCR este o instituție independentă și trebuie să rămână așa (…) Curtea trebuie menținută în afara acestor scandaluri.” De ce contează: încrederea în hotărârile CCR Miza, în lectura lui Zegrean, nu este doar oportunitatea unei întâlniri, ci efectul asupra percepției publice privind imparțialitatea Curții. El avertizează că astfel de episoade pot alimenta suspiciuni și pot afecta acceptarea deciziilor CCR. „E rău că s-a ajuns aici, pentru că nimeni nu va mai crede în temeinicia deciziei pe care ar trebui să o soluționeze.” Totodată, Zegrean a punctat că „nu este normal să ai întâlniri secrete”, precizând că participarea la evenimente publice alături de politicieni este altceva decât discuțiile nepublice pe subiecte sensibile. Contextul imediat: dosare pe agenda Curții Potrivit aceleiași surse, întâlnirea a avut loc cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind Legea ANI . În aceeași zi, CCR a avut pe ordinea de zi și două sesizări ale AUR: una legată de Legea Biodiversității (jalon PNRR) și una privind un împrumut la BIRD. [...]
CCR susține că discuția dintre șefa Curții și Ilie Bolojan a fost strict administrativă , cu o zi înainte ca instituția să anunțe verdictul pe noua Lege a integrității, potrivit Libertatea . Precizările vin după ce întâlnirea, desfășurată vineri, 14 august, a alimentat suspiciuni publice privind posibile influențe asupra unei decizii cu miză directă pentru aleși. Curtea Constituțională a transmis duminică seară, 16 august, că întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai executivului au „ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”, în limitele legii. Instituția afirmă, totodată, că „nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal”. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.” De ce contează: presiune publică înaintea deciziei pe Legea ANI Clarificările CCR apar cu o zi înainte ca instanța constituțională să anunțe decizia privind noua Lege a integrității (Legea ANI), într-un context de criză politică și după ce întâlnirea a fost făcută publică de PSD. În paralel, duminică, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate cu trei zile înainte de verdictul pe lege, conform aceleiași surse. Cum a apărut controversa și cine a cerut explicații Întâlnirea a fost semnalată public de senatorul PSD Daniel Zamfir, care a susținut că aceasta nu a fost anunțată oficial și a legat-o de dosarul privind Legea ANI. Ulterior, Zamfir a revenit cu detalii despre locul întâlnirii, afirmând că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, „ferit de ochii presei”. Libertatea arată că a solicitat sâmbătă, 15 august, un punct de vedere președintei CCR, Simina Tănăsescu, însă aceasta nu a răspuns; la scurt timp, CCR a transmis un comunicat în care nu a negat întrevederea și a respins „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții” în afara cadrului legal. Premierul demis Ilie Bolojan „nu a oferit nicio clarificare”, potrivit articolului. Miza deciziei de luni CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii Legi a integrității. Cea mai controversată prevedere menționată de Libertatea este că aleșii aflați în funcție își pierd mandatul în 30 de zile dacă au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi. În această situație este indicat președintele USR, Dominic Fritz , care este și primar al Timișoarei. Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani, și a fost numită judecător la CCR în 2019 de Klaus Iohannis, mai notează sursa. [...]
CCR a blocat extinderea obligațiilor de integritate la partenerii neoficiali ai demnitarilor , declarând neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din noua Lege a Integrității, dar a lăsat în picioare regimul tranzitoriu de sancțiuni cunoscut drept „Amendamentul Fritz”, potrivit Digi24 . Decizia a fost anunțată luni, într-un comunicat de presă al Curții Constituționale , care arată că obiecția de neconstituționalitate a fost admisă cu unanimitate de voturi în privința sintagmei ce viza persoanele aflate în relații nerecunoscute juridic de stat. În același timp, judecătorii au respins obiecția referitoare la aplicarea sancțiunilor pentru demnitarii găsiți în trecut incompatibili sau în conflict de interese, ceea ce înseamnă că „Amendamentul Fritz” trece de controlul CCR și ar urma să producă efecte după promulgarea legii. De ce contează: limite mai stricte pentru ce poate cere statul în materie de integritate În explicația „pe scurt” inclusă în comunicat, CCR motivează că sintagma privind „relații asemănătoare” este „imprecisă” și că legiuitorul nu poate atașa obligații juridice unor persoane aflate în relații personale care nu sunt recunoscute juridic. Curtea leagă această concluzie de cerințele de „calitate a legii” și de dreptul la viață privată, invocând articolele 1 alin. (5) și 26 din Constituție. Tot în aceeași argumentație, CCR indică faptul că publicarea pe site-ul Agenției Naționale de Integritate a declarațiilor de interese financiare ale persoanelor cu funcții/demnități publice și ale soților/soțiilor acestora contravine Deciziei CCR nr. 297/2025, pe motiv că astfel de măsuri afectează viața privată. Ce rămâne în vigoare: „Amendamentul Fritz” trece, cu efecte după promulgare Curtea a mai anunțat că dispozițiile tranzitorii privind aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflicte de interese și incompatibilități (menționate în comunicat ca „Amendamentul Fritz”) nu sunt contrare Constituției, în special în raport cu art. 15 alin. (2), care vizează aplicarea legii în timp. Consecința practică, așa cum este prezentată în material, este dublă: pe de o parte, legea nu poate extinde obligațiile de integritate către „parteneri” definiți vag și nerecunoscuți juridic; pe de altă parte, cadrul tranzitoriu de sancționare pentru conflicte de interese/incompatibilități rămâne valid și va deveni aplicabil după promulgarea legii. [...]
Decizia CCR pe Legea ANI redeschide disputa despre integritate și accesul la fonduri UE , iar PSD ia în calcul o intervenție rapidă în Parlament, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu va comenta hotărârea Curții Constituționale înainte de publicarea motivării, dar contestă eticheta de „amendament Fritz” și invocă riscul pierderii a 770 milioane de euro. Curtea Constituțională a stabilit luni că modificarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) cunoscută în spațiul public drept „ amendamentul Fritz ” este constituțională. Grindeanu a indicat că a văzut un comunicat al ANI potrivit căruia „sunt aproape 50 de persoane aflate în aceeași situație” și a cerut să fie așteptată motivarea CCR. „Eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: efecte legislative și presiune pe calendarul parlamentar În același context, liderul PSD a susținut că denumirea de „amendament Fritz” nu este „corectă”, deși modificarea este asociată public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. „Chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă”, a spus Grindeanu, adăugând: „Voi convoca urgent Parlamentul dacă este nevoie - și înțeleg că este - pentru a nu pierde cele 770 milioane de euro”. Grindeanu a evitat să intre într-o dispută directă cu Dominic Fritz, afirmând că este „o problemă a domnului Fritz cu Justiția”. Ce a decis CCR și cine a contestat legea Potrivit informațiilor prezentate, cinci judecători constituționali au votat pentru constituționalitatea prevederilor privind așa-numitul „amendament Fritz”. Actul normativ a fost contestat prin: o sesizare comună a USR și PNL; o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. În același pachet de modificări, CCR a declarat neconstituționale: amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare; amendamentul care prevedea publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor. Pentru pașii următori, Grindeanu condiționează orice poziție de apariția motivării CCR, în timp ce discuția politică se mută pe eventuale corecții legislative și pe urgența invocată de PSD pentru a evita pierderea celor 770 milioane de euro. [...]
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
Decizia CCR redesenează obligațiile de transparență ale demnitarilor , după ce Curtea a scos din Legea integrității extinderea declarațiilor de avere și interese la partenerii de viață, iar AUR acuză un dublu standard politic și cere aplicarea consecințelor legii inclusiv în cazuri deja tranșate, potrivit Stirile Pro TV . Formațiunea susține, într-un comunicat, că transparența și integritatea ar trebui să se aplice „inclusiv atunci când îi vizează pe cei aflați în apropierea puterii” și critică hotărârea Curții privind extinderea obligațiilor de declarare. În același timp, AUR leagă discuția de cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în contextul prevederii referitoare la încetarea mandatului pentru persoane cu incompatibilitate sau conflict de interese stabilite definitiv. Ce a decis CCR pe Legea integrității Curtea Constituțională a României a pronunțat luni deciziile asupra sesizărilor privind noua Lege a integrității, contestată atât de președintele Nicușor Dan, cât și de un grup de senatori USR și PNL. Pe scurt, CCR a stabilit două lucruri esențiale: cu unanimitate, a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”, introdusă pentru a extinde obligația de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață ai demnitarilor; cu majoritate, a declarat constituțională prevederea potrivit căreia încetarea de drept a funcției/demnității/mandatului intervine la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru persoanele la care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv anterior. Miza de reglementare: cine intră și cine iese din sfera transparenței AUR afirmă că, dacă formularea adoptată de Parlament era „insuficient de precisă juridic”, soluția ar fi trebuit să fie definirea mai clară a relației vizate, nu eliminarea principiului extinderii transparenței. „Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluția trebuia să fie găsirea unei definiții clare, nu abandonarea principiului transparenței”, se arată în comunicatul AUR. În comunicat, formațiunea îl acuză pe președintele Nicușor Dan că a contestat prevederea privind extinderea obligațiilor de transparență la persoanele aflate în relații similare celor dintre soți, iar CCR i-a dat câștig de cauză. AUR susține că „averile și interesele” soților și ale persoanelor aflate într-o relație asimilabilă vieții de familie cu un demnitar ar trebui să poată fi cunoscute atunci când se pot intersecta cu exercitarea funcției publice. Cazul Dominic Fritz și efectul practic al prevederii validate de CCR AUR arată că CCR a menținut în vigoare mecanismul privind încetarea mandatului în cazul unor situații de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii și susține că „rezultatul nu mai poate fi ocolit de USR”. Formațiunea afirmă că Dominic Fritz are o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigiul cu Agenția Națională de Integritate privind conflictul de interese și cere demisia acestuia din funcția de primar al Timișoarei. „Integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică. Dacă regulile sunt bune doar atunci când li se aplică adversarilor, nu mai vorbim despre principii, ci doar despre dublă măsură”, a transmis AUR. În același material este redată și poziția lui Dominic Fritz, care spune că, dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul său de primar va înceta în 30 de zile, pe care o descrie drept o sancțiune retroactivă, și anunță că va ataca decizia la CEDO . Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de promulgarea legii și de aplicarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru încetarea mandatului în cazurile vizate de prevederea declarată constituțională. În paralel, Dominic Fritz anunță demersul la CEDO, însă articolul nu oferă un calendar sau detalii procedurale suplimentare. [...]
