Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul politic împinge România spre scenariul anticipatelor, în condițiile în care AUR anunță că nu va susține un guvern condus de Sorin Grindeanu și exclude orice „rupere de rânduri” în partid, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul negocierilor blocate pentru formarea unei majorități, cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România este „mai aproape ca nicicând” de alegeri anticipate, pe care le descrie drept o „soluție logică” în lipsa unei majorități parlamentare. În același timp, el afirmă că nu vede parlamentari AUR care să părăsească partidul pentru a sprijini un nou Executiv.
„Nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid, cu atât mai puțin nu văd parlamentari care să dea votul unui Guvern, pentru că toată lumea înțelege că astăzi suntem mai aproape ca nicicând de această soluție a alegerilor anticipate.”
Peiu a adăugat că, în opinia sa, „cine pleacă astăzi din AUR își pierde mandatul”, argument folosit pentru a respinge ipoteza unor transferuri politice care ar putea schimba aritmetica parlamentară.
Declarațiile apar după ce PSD și-a asumat oficial intrarea la guvernare și l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În paralel, PNL, USR și UDMR ar insista pentru varianta unui guvern minoritar de dreapta, condus de Siegfried Mureșan, conform informațiilor prezentate de Digi24.
Peiu a reiterat că AUR nu va vota un guvern propus de Sorin Grindeanu, invocând diferențe de „politică publică” și de program de guvernare.
„Noi nu votăm un eventual guvern propus de Sorin Grindeanu. Nu votăm persoana domnului Sorin Grindeanu. Problema este politica publică, programul de guvernare.”
Totodată, el a susținut că apropierea punctuală dintre AUR și PSD la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan nu a însemnat o alianță sau intenția de a construi o majoritate împreună cu PSD.
În lectura AUR, blocajul se adâncește și din cauza modului în care sunt conduse consultările, Peiu acuzând excluderea partidului de la negocieri. El a afirmat că AUR nu își va schimba poziția cât timp este ținut în afara discuțiilor pentru o soluție de guvernare în actuala legislatură.
În același registru, liderul senatorilor AUR a invocat și posibilitatea unei noi tentative de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că „linia roșie” trasată de șeful statului ar bloca soluțiile politice și ar fi „împotriva sensului Constituției”.
Ce urmează rămâne dependent de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate pentru învestirea unui guvern; în lipsa acesteia, scenariul anticipatelor este împins tot mai des în prim-planul dezbaterii publice, fără ca, potrivit lui Peiu, să existe deocamdată discuții concrete între partide pe această variantă.
Recomandate
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive. Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate. „Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.” Presiune pe coaliție și pe agenda de guvernare În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”. Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR , indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public. „Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional. [...]
Formarea unei majorități parlamentare rămâne condiția-cheie pentru deblocarea numirii unui premier , iar partidele vor trebui să accepte compromisuri pentru a ajunge la un acord, potrivit declarațiilor făcute de Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , citate de Digi24 . Tomac spune că șeful statului va desemna un prim-ministru „de îndată ce se va contura o majoritate” capabilă să voteze un nou guvern. În acest context, el insistă că soluția depinde de „un dialog intens” între partidele pro-europene și de o flexibilitate mai mare în negocieri. Două propuneri, fără majoritate în spate Consilierul prezidențial afirmă că, la momentul declarațiilor, există două propuneri oficiale venite din zona partidelor parlamentare, dar niciuna nu ar avea încă susținerea necesară pentru a trece de votul Parlamentului: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu; PNL, USR și UDMR l-au propus pe Sigfried Mureșan. În acest cadru, Tomac spune că nu intră în discuții despre „cine este mai potrivit”, tocmai pentru că problema principală rămâne lipsa unei majorități. Varianta tehnocrată, neasumată Întrebat dacă președintele ar lua în calcul un guvern tehnocrat , după ce liderul PNL Ilie Bolojan a spus public că ar susține o astfel de variantă, Tomac a răspuns că nu poate confirma acest lucru. Mesaj către partide: compromis pentru a evita adâncirea crizei Tomac susține că președintele este în „dialog constant” cu liderii politici și că nu poate fi „forțat” să ia o decizie. În opinia sa, pentru a evita „adâncirea crizei”, este nevoie de un dialog „serios și continuu” care să ducă la „un consens și un compromis rezonabil”, astfel încât o desemnare de premier să poată trece prin Parlament. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, potrivit News.ro, preluat de Digi24. [...]
Polonia împinge UE spre o integrare militară mai profundă , prin propunerea unei „Legiuni Europene” care să funcționeze ca forță permanentă și să poată recruta inclusiv veterani ucraineni după încheierea războiului, potrivit Digi24 . Miza este una de arhitectură de securitate și, implicit, de alocare a resurselor: Europa ar urma să preia „sarcina principală pe teren”, reducând dependența operațională de Statele Unite. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a susținut ideea într-un interviu acordat publicației Kathimerini, citat de Ukrinform. El a argumentat că Uniunea Europeană are nevoie de „o integrare militară mult mai profundă” și de o forță permanentă specializată, capabilă să atragă profesioniști cu experiență din „întreaga familie europeană”, inclusiv ucraineni cu experiență de luptă, după încheierea conflictului cu Rusia. „Nu putem apela la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în curtea noastră – fie că este vorba de o amenințare convențională, fie că Moscova folosește fluxurile migratorii din Africa și Orientul Mijlociu ca armă împotriva UE.” Nu „alternativă la NATO ”, ci un pilon european mai puternic Sikorski a insistat că inițiativa nu ar urmări să dubleze structurile NATO și nici să creeze o alternativă paralelă, ci să întărească „pilonul european” în interiorul Alianței. În această logică, rolul Statelor Unite rămâne „indispensabil” pentru apărarea colectivă, însă ar evolua spre furnizarea de capacități tehnologice și de informații, în timp ce Europa ar trebui să ducă greul operațional „pe teren”. De ce contează: presiune pentru decizii de organizare și resurse Propunerea pune pe agenda UE o discuție despre cum ar putea fi organizată o forță permanentă și din ce bazin de personal ar putea fi alimentată, inclusiv prin integrarea unor militari ucraineni cu experiență. În același timp, mesajul politic este că Europa trebuie să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru securitatea proprie, în condițiile în care amenințările invocate includ atât riscuri militare convenționale, cât și utilizarea migrației ca instrument de presiune. În context, Digi24 notează și o declarație atribuită fostului ambasador al SUA în Ucraina, Roman Popadyuk, potrivit căreia Ucraina ar avea „cea mai numeroasă și mai experimentată armată din Europa”, ceea ce ar face-o un element important în viitoarea arhitectură de securitate a continentului. [...]
Rusia avertizează că un transfer de armament din SUA via Turcia către Ucraina ar putea deteriora relațiile bilaterale , după ce Moscova a cerut explicații Washingtonului și Ankarei privind o posibilă livrare, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de stabilitate diplomatică și de predictibilitate a relațiilor dintre state care, cel puțin formal, au încercat să joace și roluri de mediatori. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că Kremlinul a contactat oficiali din SUA și Turcia pentru a-și exprima îngrijorarea legată de un „viitor transfer” de arme către Ucraina, informație relatată de Kyiv Independent. Ce ar include pachetul de armament invocat Declarațiile vin la o săptămână după ce documente ale Congresului SUA ar fi indicat că Turcia intenționa să transfere către Kiev un lot de arme fabricate în SUA , inclusiv sisteme cu rază lungă de acțiune. În material sunt menționate: 70 de rachete M39 ATACMS (sisteme de rachete tactice ale armatei, cu rază lungă de acțiune); 12 lansatoare multiple de rachete M270 (MLRS); peste 2.000 de muniții cu dispersie; 47.000 de proiectile de obuzier. Potrivit aceleiași surse, Turcia ar urmări să renunțe la sisteme mai vechi pe măsură ce trece la modele noi. De ce contează: presiune asupra rolului de „mediator” și asupra relațiilor bilaterale Zaharova a avertizat că o astfel de livrare ar produce „daune grave” relațiilor Rusiei cu Washingtonul și Ankara și ar submina eforturile SUA și Turciei de a acționa ca mediatori în conflictul dintre Kiev și Moscova. „Încercările de a folosi o retorică care promovează pacea, în timp ce se furnizează simultan arme către (Ucraina), erodează inevitabil încrederea reciprocă, mai ales pe fondul asigurărilor repetate ale oficialilor turci că Turcia evită livrările de arme «letale» către Kiev.” În același timp, Turcia este prezentată ca având o poziționare dublă: menține un parteneriat economic și politic cu Moscova, dar a furnizat și arme către Kiev și s-a promovat ca potențial mediator. Contextul politic din SUA, potrivit materialului Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, și-a început al doilea mandat promițând să pună capăt războiului din Ucraina, însă demersurile de mediere ar fi intrat în impas pe fondul războiului pe care îl duce în prezent împotriva Iranului. Totodată, după preluarea mandatului, Trump ar fi redus semnificativ sprijinul militar pentru Kiev, în linie cu doctrina „America First”, ceea ce ar fi obligat Ucraina să se bazeze mai mult pe alți parteneri pentru armament esențial. În acest context, Moscova transmite că a cerut „lămuriri” despre livrarea viitoare și susține că „nu este prea târziu” pentru o reevaluare. „Nu este prea târziu să evaluăm situația cu luciditate”, a spus Zaharova. [...]
Un avertisment venit din interiorul principalei bănci de stat a Kremlinului indică o frânare structurală a economiei ruse, sub presiunea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii energetice , cu un potențial de creștere limitat și risc de tensiuni sociale, potrivit Stirile Pro TV . Economistul-șef al Vnesheconombank (VEB), Andrei Klepaci , a declarat că Rusia nu va putea câștiga „războiul de uzură” economic, relatează publicația, citând The Moscow Times . În evaluarea sa, Rusia rămâne tot mai mult în urmă la capitolul dezvoltare tehnologică, iar costurile generate de sancțiuni continuă să crească. Infrastructura energetică, o vulnerabilitate cu efect macroeconomic Klepaci atrage atenția că pierderile provocate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de gaze, portuare și logistice se transformă „într-o barieră macroeconomică semnificativă pentru creșterea economiei ruse”. În același timp, el susține că Ucraina și țările care o sprijină reușesc să gestioneze dificultățile economice, în pofida presiunilor războiului. „Pierdem atât competiția tehnologică, cât și pe cea economică la nivel mondial. (...) în anumite privințe, o pierdem și în fața Ucrainei. (...) economia ucraineană, în ciuda tuturor lucrurilor, supraviețuiește.” Creștere potențială de 1–1,5% și risc de criză socială Potrivit estimărilor lui Klepaci, ritmul potențial de creștere al economiei ruse ar putea să nu depășească 1–1,5%, pe fondul noilor sancțiuni și al atacurilor ucrainene. În opinia sa, acest cumul de factori ar putea conduce „inevitabil” la o criză socială în Rusia, posibil într-un moment în care nu este anticipată. În discursul său, el a făcut paralele cu Revoluția din Februarie 1917 și cu destrămarea Uniunii Sovietice, adăugând că nu crede într-o destrămare a Rusiei, dar se declară „aproape sigur” că țara va ajunge la o criză socială. Context: atacuri asupra carburanților și extinderea sancțiunilor Publicația notează că Ucraina atacă de câteva luni infrastructura petrolieră a Rusiei, iar aceste lovituri ar fi provocat deja o criză a carburanților. Totodată, sunt menționate atacuri regulate asupra centrelor logistice ale companiei Wildberries, cu pagube totale estimate la „sute de miliarde de ruble”. La finalul lunii iulie, Uniunea Europeană a publicat listele celui de- al 21-lea pachet de sancțiuni , care includ, între altele, mai multe rafinării și aproximativ o sută de bănci, inclusiv unele aparținând platformelor de comerț online. [...]
O Dacia 1300 fabricată în 1981 a ajuns să fie listată în Germania la 5.500 de euro (aprox. 27.500 lei), un semn că exemplarele bine păstrate din modelul produs la Mioveni intră tot mai des în zona mașinilor de colecție, cu prețuri peste așteptările pieței locale , potrivit Libertatea . Mașina este scoasă la vânzare în zona Hersbruck, din Bavaria, iar anunțul a fost publicat pe platforme germane de vânzări auto. Conform descrierii, automobilul are prima înmatriculare în 1981 și un rulaj de aproximativ 85.000 de kilometri. Ce include oferta din Germania Potrivit anunțului citat de publicație, exemplarul listat la 5.500 de euro are următoarele caracteristici: motor de 1,3 litri; putere de aproximativ 54 CP; viteză maximă în jur de 140 km/h; culoare gri. FinanciarPress, care a relatat despre anunț (fără ca Libertatea să indice un preț diferit), precizează că mașina aparține unui pasionat de automobile istorice. De ce contează: Dacia 1300, din mașină de masă în obiect de colecție La peste 45 de ani de la fabricație, Dacia 1300 – cândva una dintre cele mai răspândite mașini de pe șoselele României – este tratată tot mai des pe piețele occidentale drept automobil istoric sau de colecție, pe fondul rarității exemplarelor păstrate în stare bună. Modelul nu este complet necunoscut în Germania: Dacia 1300 a fost exportată inclusiv în fosta Republică Democrată Germană, iar automobilele românești au ajuns și pe alte piețe europene. Context: un model cu producție de milioane de unități Primele Dacia 1300 au fost lansate comercial în România în 1969, pe baza Renault 12, în urma acordului dintre statul român și Renault. În istoricul oficial al mărcii, Dacia arată că familia de modele pornită de la 1300, împreună cu versiunile și derivatele sale, a generat peste două milioane de automobile în aproximativ 35 de ani. În anii ’80, Dacia 1300 a evoluat în Dacia 1310. [...]
