Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul politic împinge România spre scenariul anticipatelor, în condițiile în care AUR anunță că nu va susține un guvern condus de Sorin Grindeanu și exclude orice „rupere de rânduri” în partid, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul negocierilor blocate pentru formarea unei majorități, cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România este „mai aproape ca nicicând” de alegeri anticipate, pe care le descrie drept o „soluție logică” în lipsa unei majorități parlamentare. În același timp, el afirmă că nu vede parlamentari AUR care să părăsească partidul pentru a sprijini un nou Executiv.
„Nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid, cu atât mai puțin nu văd parlamentari care să dea votul unui Guvern, pentru că toată lumea înțelege că astăzi suntem mai aproape ca nicicând de această soluție a alegerilor anticipate.”
Peiu a adăugat că, în opinia sa, „cine pleacă astăzi din AUR își pierde mandatul”, argument folosit pentru a respinge ipoteza unor transferuri politice care ar putea schimba aritmetica parlamentară.
Declarațiile apar după ce PSD și-a asumat oficial intrarea la guvernare și l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În paralel, PNL, USR și UDMR ar insista pentru varianta unui guvern minoritar de dreapta, condus de Siegfried Mureșan, conform informațiilor prezentate de Digi24.
Peiu a reiterat că AUR nu va vota un guvern propus de Sorin Grindeanu, invocând diferențe de „politică publică” și de program de guvernare.
„Noi nu votăm un eventual guvern propus de Sorin Grindeanu. Nu votăm persoana domnului Sorin Grindeanu. Problema este politica publică, programul de guvernare.”
Totodată, el a susținut că apropierea punctuală dintre AUR și PSD la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan nu a însemnat o alianță sau intenția de a construi o majoritate împreună cu PSD.
În lectura AUR, blocajul se adâncește și din cauza modului în care sunt conduse consultările, Peiu acuzând excluderea partidului de la negocieri. El a afirmat că AUR nu își va schimba poziția cât timp este ținut în afara discuțiilor pentru o soluție de guvernare în actuala legislatură.
În același registru, liderul senatorilor AUR a invocat și posibilitatea unei noi tentative de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că „linia roșie” trasată de șeful statului ar bloca soluțiile politice și ar fi „împotriva sensului Constituției”.
Ce urmează rămâne dependent de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate pentru învestirea unui guvern; în lipsa acesteia, scenariul anticipatelor este împins tot mai des în prim-planul dezbaterii publice, fără ca, potrivit lui Peiu, să existe deocamdată discuții concrete între partide pe această variantă.
Recomandate
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare , în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24 . Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni . Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern. Miza imediată: decizii economice și angajamente externe În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. „autonomie” PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei. De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare: „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.” PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte. Cinci scenarii discutate pentru ieșirea din criză Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante: Nu se ajunge la compromis pe termen scurt, iar Guvernul Bolojan rămâne interimar. PSD, PNL, UDMR și USR acceptă o rotativă guvernamentală, cu PSD primul la șefia Guvernului (Sorin Grindeanu premier). PSD obține voturile UDMR și instalează Guvernul Grindeanu (variantă atribuită Liei Olguța Vasilescu). PSD încearcă să rupă voturi din PNL (aripa Veștea) și ar exista și o „aripă” în AUR disponibilă pentru voturi, formată din parlamentari care l-ar fi votat și pe Veștea. Un scenariu „mai puțin probabil”, dar cu șanse: guvern condus de Siegfried Mureșan, cu voturile PSD, pe baza unei rotative în care PSD ar prelua a doua perioadă, în anii electorali 2027 și 2028. În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra guvernării , iar presiunea crește pe fondul apropierii vacanței parlamentare, care reduce fereastra de negociere și vot pentru un nou Executiv, potrivit Stirile Pro TV . Criza s-a adâncit după retragerea primei nominalizări, Eugen Tomac, și după respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri venite din partea președintelui, liberalul Adrian Veștea. În acest context, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au reușit să ajungă la un acord politic pentru susținerea unui guvern în Parlament, deși au fost convocați la Palatul Cotroceni și puși „față în față” la discuții, vineri. Miza imediată este calendarul: marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar deputații și senatorii intră în vacanță, ceea ce complică formarea rapidă a unei majorități și învestirea unui guvern. Mesajul președintelui: „s-a revenit la blocaj” Președintele Nicușor Dan a transmis, după eșecul discuțiilor de vineri, că s-a revenit la blocajul politic pe care, marți, după consultările oficiale, îl credea depășit. Șeful statului a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. guvern PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea unui guvern. „Nu am ajuns la un acord”, a transmis Bolojan. De cealaltă parte, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi o soluție de compromis pentru deblocarea crizei. Ce solicită fiecare tabără și unde se rupe negocierea Potrivit informațiilor prezentate, PNL–USR și UDMR au propus ca PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. În această formulă, condițiile invocate includ angajamentul ca niciun partid să nu depună moțiune de cenzură și rezolvarea unor „urgențe și priorități”: PNRR , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. În paralel, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, cu președintele partidului ca propunere de premier. Sorin Grindeanu a susținut că PSD vrea autonomie deplină asupra programului de guvernare și a respins varianta în care dreapta guvernează acum, iar PSD intră ulterior la guvernare prin rotativă, social-democrații afirmând că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate”, a spus Grindeanu. În lipsa unui acord înainte de închiderea sesiunii parlamentare, rămâne neclar dacă partidele pot construi rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile se vor prelungi în perioada vacanței, cu efect direct asupra ritmului de decizie pentru prioritățile invocate în discuții. [...]
USR condiționează orice sprijin parlamentar pentru PSD de acceptarea unei formule de guvernare care începe cu un premier din afara PSD , ceea ce prelungește negocierile și menține riscul unui blocaj instituțional în plină perioadă de vacanță parlamentară, potrivit Digi24 . Deputatul USR Ștefan Lorincz a cerut social-democraților să accepte „ rotativa guvernamentală ”, cu prima variantă de premier învestit Siegfried Mureșan . În această logică, USR ar putea vota ulterior un guvern condus de PSD doar dacă PSD ar susține mai întâi, în Parlament, învestirea lui Mureșan. Miza: votul de învestire ca test de „bună-credință” Lorincz a susținut că, în acest moment, decizia ar fi la Nicușor Dan, care ar avea „două variante pe masă”: un guvern „PSD monocolor”, cu Sorin Grindeanu premier, sau un guvern cu Siegfried Mureșan premier, sprijinit de PNL, USR, UDMR și minorități. În argumentația deputatului USR, un vot al PSD pentru învestirea lui Mureșan ar funcționa ca dovadă de „bună-credință”, după ce PSD ar fi încălcat „protocolul de coaliție” de mai multe ori și ar fi contribuit la căderea guvernului printr-o moțiune, alături de AUR. Calendarul politic: posibilă sesiune extraordinară în iulie-august Deputatul USR a spus că Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară pentru desemnarea premierului, în iulie sau august, dacă există o desemnare și, în termen de 10 zile, candidatul vine să ceară votul în Legislativ. În același context, Lorincz a afirmat că „blocajul e mare” și că nu pare să existe o soluție „în următoarele 48 de ore”, fără să excludă varianta alegerilor anticipate. Într-un articol separat, PSD a transmis că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după un schimb de acuzații legat de Sorin Grindeanu, potrivit Digi24. [...]
PSD anunță că nu îl va vota pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier , ceea ce complică aritmetica parlamentară pentru o eventuală nominalizare susținută de PNL-USR-UDMR, potrivit Digi24 . Social-democrații spun că „sub nicio formă” nu îl vor susține pe europarlamentarul Siegfried Mureșan dacă acesta ajunge la vot în Parlament. Mesajul a fost publicat luni, pe Facebook, și este formulat ca o listă de acuzații și critici la adresa lui Mureșan, prezentat drept propunerea PNL-USR-UDMR pentru Palatul Victoria. Ce reproșează PSD și de ce contează politic În postarea citată, PSD enumeră mai multe motive pentru refuzul votului, între care: că Mureșan ar fi ajuns europarlamentar „cu banii din corupție” și ar fi fost pus pe listă de Elena Udrea „la comanda” lui Traian Băsescu, apoi ar fi părăsit PMP pentru PNL; că ar fi votat „împotriva agriculturii românești” în Parlamentul European, în contextul Acordului Mercosur; că ar fi lucrat mai mult pentru „statul german” decât pentru România și ar fi „rupt total de viața din România”; că ar fi „profund anti-american”, în condițiile în care PSD invocă Parteneriatul strategic cu SUA ca „garanția de securitate” principală; că ar fi „omul lui Bolojan”, despre care PSD afirmă că „a băgat economia în recesiune”. Prin această poziționare, PSD transmite că nu va oferi voturi pentru un premier asociat cu formula PNL-USR-UDMR, ceea ce ridică miza negocierilor pentru o majoritate și pentru un guvern care să treacă de votul de învestitură. Contextul schimbului de replici Reacția PSD vine după ce Siegfried Mureșan l-a criticat pe Sorin Grindeanu , afirmând că acesta „va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România”, conform aceleiași surse. [...]
Partidul de guvernământ „ Rusia Unită ” își leagă oficial campania de Vladimir Putin , reluând explicit eticheta de „partid al președintelui” înaintea alegerilor din 2026, potrivit Digi24 . Mesajul, prezentat la congresul de la Moscova, ridică miza politică a scrutinului și reduce spațiul de distanțare între Kremlin și formațiunea aflată la putere. Afișul de campanie folosit de partid include sloganul „A fi de partea lui Putin este minimul necesar”, iar litera rusă „z” din „za” („pentru”) este înlocuită cu litera latină „Z”, simbol asociat invaziei Rusiei în Ucraina. Pe același material apare și linia „Rusia Unită – partidul președintelui”. Ce se schimbă în poziționarea „Rusia Unită” Potrivit publicației Meduza , citată de Digi24, este pentru prima dată din 2007 când „Rusia Unită” se declară în mod direct „partidul președintelui”. În anii recenți, Vladimir Putin a păstrat o distanță față de partidul de guvernământ, condus ca președinte al formațiunii de Dmitri Medvedev din 2012. În trecut, partidul a fost prudent în a-și accentua legăturile cu Putin în campaniile electorale, însă în 2007 a folosit imaginea acestuia în mod extensiv, când Putin a condus lista federală la alegerile pentru Duma de Stat, sub sloganul „Planul lui Putin este victoria Rusiei”. Cum este împins mesajul în teritoriu înainte de alegerile din 2026 „Rusia Unită” a declarat pentru agenția de stat TASS că afișul este deja folosit într-o campanie de „sensibilizare” în toate regiunile. În paralel, filialele regionale ar fi primit îndrumări de campanie pentru alegerile din 2026, inclusiv recomandarea de a se concentra pe câteva „teme de comunicare”. Una dintre aceste teme vizează posibilitatea de a prezenta „Rusia Unită” drept „partidul lui Putin”, însă documentul menționat de Meduza ar preciza că această linie poate fi folosită „numai după aprobare”. [...]
Veniturile fermierilor ar putea fi cu 12% sub estimări în 2035, într-un scenariu advers , deși proiecția de bază indică o creștere medie de circa 9% la nivel global, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza economică este volatilitatea: șocurile din energie, îngrășăminte și geopolitică pot tăia din producție și pot împinge în sus prețurile alimentelor, cu efecte mai dure în țările sărace. Raportul „ OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035 ”, publicat de FAO și OCDE , estimează că producția globală de produse agricole și pescărești ar urma să crească cu aproximativ 14% în următorul deceniu, în timp ce cererea ar avansa cu 13%. În scenariul central, venitul agricol brut mediu pe lucrător este proiectat să urce cu aproximativ 9% până în 2035. De ce proiecția de venit e fragilă: riscul de șocuri simultane Documentul avertizează că agricultura rămâne „extrem de vulnerabilă” la șocuri externe și că piețele sunt mai expuse decât în trecut la perturbări care se suprapun: conflicte geopolitice, fenomene meteorologice extreme și blocaje în comerțul internațional. Un scenariu în care economia mondială încetinește, iar costurile cu energia și îngrășămintele rămân ridicate ar reduce producția agricolă, mai ales în statele cu venituri mici. Raportul indică și un efect în lanț: utilizarea mai redusă a îngrășămintelor ar diminua producția de cereale, ceea ce ar putea alimenta creșterea prețurilor la alimente și ar accentua insecuritatea alimentară. În acest context, autorii estimează o probabilitate de 25% ca veniturile fermierilor să fie în 2035 cu cel puțin 12% sub nivelul estimat în prezent, iar în statele cu venituri mici declinul ar putea depăși 20%. Productivitatea, principalul motor al creșterii producției FAO și OCDE estimează că aproximativ 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va veni din îmbunătățirea randamentelor și din progrese tehnologice, în timp ce extinderea suprafețelor cultivate și creșterea efectivelor de animale ar avea o contribuție redusă. Raportul subliniază însă că diferențele între economiile dezvoltate și cele sărace rămân mari: în statele dezvoltate, productivitatea agricolă depășește deja 21.000 de dolari pe lucrător și ar urma să crească în continuare, în timp ce în Africa Subsahariană și Asia de Sud veniturile sunt de circa 930 de dolari pe an și ar putea ajunge la aproximativ 1.100 de dolari până în 2035. Prețurile alimentelor: stabilitate „în general”, dar cu episoade de volatilitate În pofida riscurilor, raportul anticipează că prețurile internaționale reale ale produselor agricole vor rămâne, în general, la nivelurile actuale sau ușor sub acestea în următorul deceniu, pe fondul creșterii productivității, al îmbunătățirii tehnologiilor și al eficientizării lanțurilor de aprovizionare. Totuși, autorii avertizează că episoadele de volatilitate nu pot fi excluse, iar șocurile geopolitice, vremea extremă și eventuale restricții comerciale pot genera creșteri bruște ale prețurilor, similare celor din ultimii ani. Ce urmează: investiții și comerț „predictibil”, ca amortizor de risc Raportul indică investițiile în tehnologie, digitalizare, irigații și metode de producție mai eficiente drept condiții esențiale pentru creșterea productivității și limitarea impactului asupra mediului. În paralel, menținerea unui comerț agricol deschis și predictibil este prezentată ca un element-cheie pentru securitatea alimentară și pentru protejarea veniturilor fermierilor, mai ales într-o lume în care o parte tot mai mare din caloriile consumate traversează cel puțin o frontieră înainte de a ajunge la consumatori. [...]
