BNR menține avertismentul privind riscurile pentru cursul leului - Deficitele gemene și incertitudinea politică internă rămân principalii factori de presiune

BNR spune că riscul de presiune pe cursul leului rămâne ridicat , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinii politice interne, într-un context în care deficitele „gemene” (bugetar și de cont curent) rămân mari și pot alimenta percepția de risc și costurile de finanțare ale economiei, potrivit Digi24 . Avertismentul apare în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 8 iulie. În evaluarea băncii centrale, riscurile pentru curs sunt legate de fluctuația aversiunii globale față de risc în context geopolitic, de perspectiva politicii monetare a marilor bănci centrale și, „mai cu seamă”, de deficitele încă ridicate și de incertitudinile generate de situația politică internă. Ce semnale dă BNR despre piața financiară și curs Minuta consemnează că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026, iar randamentele titlurilor de stat pe termene medii și lungi au continuat o ajustare descrescătoare, însă lent și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, pe fondul acelorași incertitudini externe și interne. Pe curs, BNR notează că leul față de euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În același timp, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, în condițiile aprecierii monedei americane pe piețele internaționale. De ce contează: legătura cu costurile de finanțare și corecția fiscală Membrii Consiliului de Administrație au subliniat importanța stabilității politice și guvernamentale și necesitatea continuării corecției fiscale conform planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană . Potrivit minutei, o astfel de corecție ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efecte favorabile asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul) și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie. Inflație și activitate economică: scădere așteptată, dar cu riscuri pe energie BNR arată că rata anuală a inflației se reduce ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 ar urma să scadă substanțial, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totuși, comparativ cu prognoza din mai 2026, valorile probabile pe termen scurt sunt descrise ca „ceva mai ridicate”, inclusiv din influențe recente precum majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. Pe partea riscurilor de ofertă, banca centrală indică incertitudini legate de cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar menționează și elemente care ar putea tempera presiunile, precum scăderea cotației petrolului în iunie și indiciile unui an agricol bun. În privința activității economice, noile evaluări indică o redresare ușoară în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza anterioară. BNR avertizează că rămân incertitudini mari privind măsurile viitoare de menținere a deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu planul convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv. În acest context, banca centrală reia ideea că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocului energetic global, precum și pentru susținerea reformelor și a tranziției energetice. [...]