Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu acuză că alegerile din 2024 au slăbit instituțiile și au alimentat criza politică, susținând că soluțiile de guvernare negociate „în afara cadrului constituțional” au devenit o practică după acel scrutin, potrivit Digi24. Într-un interviu acordat postului, fostul președinte spune că România a ajuns „într-o situație caraghioasă” și pune în centrul criticilor tandemul PSD–PNL.
Băsescu afirmă că tensiunile dintre președintele Nicușor Dan și partidele aflate la guvernare sunt secundare față de problema respectării Constituției.
„Eu am avut fractură cu PSD-ul și cu PNL-ul timp de zece ani. Nu fractura este problema. Problema este respectarea Constituției.”
Fostul șef al statului califică 2024 drept „un an negru pentru democrația românească” și susține că alegerile parlamentare „au fost falsificate”, iar rezultatul nu ar fi fost urmat de „soluțiile politice” corespunzătoare. În interpretarea sa, miza ar fi fost menținerea la putere a PSD și PNL.
„Le-a fost luat românilor dreptul de a avea alegeri cinstite, alegeri corecte. Avem efectele acum.”
În același context, Băsescu invocă drept exemple comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare și alianța electorală PSD–PNL, pe care le consideră factori care au afectat procesul democratic.
Băsescu susține că, după 2024, statul a fost slăbit prin decizii politice pe care le consideră neconstituționale și prin apariția unor aranjamente de putere care nu ar avea acoperire în legea fundamentală.
„Apar formule care nu există în Constituție, precum «Coaliția» care decide tot sau ideea unui guvern de armistițiu ori a unor formule negociate în afara cadrului constituțional.”
Deși critică alegerile din 2024, Băsescu spune că mandatul președintelui Nicușor Dan nu poate fi pus sub semnul întrebării, argumentând că procesul electoral pentru funcția de președinte „s-a reluat de la zero, în condiții curate”. În schimb, afirmă el, primarii și parlamentarii ar fi „rezultatul acelor fraude”.
Pe fondul disputei din coaliție, fostul președinte respinge ideea că actuala criză ar fi fost provocată exclusiv de conflictul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. În opinia sa, tensiunile ar fi pornit din PSD, indicându-l pe Sorin Grindeanu.
Totodată, Băsescu reia criticile la adresa lui Ilie Bolojan, amintind episoade din trecutul politic, inclusiv poziționările acestuia în perioadele suspendării sale din funcția de președinte.
Recomandate
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
România își întărește răspunsul operațional și diplomatic după a treia incursiune cu dronă în trei zile , incident în care un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un aparat care intrase în spațiul aerian național, potrivit Wall Street . Drona a fost neutralizată deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Evenimentul este al treilea de acest tip într-un interval de 72 de ore, după doborârile raportate vineri, 24 iulie, și sâmbătă, 25 iulie. Președintele Nicușor Dan a felicitat piloții și echipele de la sol pentru „profesionalismul, curajul și eficiența” din misiuni. Trei incidente, același tip de reacție: interceptare și neutralizare Cronologia prezentată de autorități indică trei intervenții succesive ale aviației militare: vineri, 24 iulie : o dronă a fost doborâtă la ora 11:02 de un F-16, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina (județul Buzău), după ce fusese detectată la aproximativ 20 km est de Sulina și ar fi urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău; sâmbătă, 25 iulie : două aeronave F-16 aflate deja în aer au interceptat și doborât o dronă într-o zonă nelocuită, la aproximativ 10 km de localitatea Sfântu Gheorghe (județul Tulcea); duminică, 26 iulie : o nouă dronă a fost doborâtă în zona Sulina–Chilia, deasupra apelor teritoriale. Anchete în derulare și identificarea unui model Shahed Potrivit informațiilor transmise de președinte, ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri dimineață era de tip Shahed , model folosit de Federația Rusă în atacurile împotriva Ucrainei. Resturile dronei și ale rachetei interceptoare au fost identificate în zona Padina (Buzău), iar autoritățile au mai descoperit un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer în apropierea localității Tătaru (Brăila). Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, urmând să fie stabilite tipul, proveniența și circumstanțele pătrunderii în spațiul aerian românesc. Protest diplomatic pregătit pe baza concluziilor tehnice și judiciare Nicușor Dan a anunțat că România pregătește un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi fundamentat pe rezultatele investigațiilor. Șeful statului a calificat drept „inadmisibile” și „intolerabile” încălcările spațiului aerian, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. În același context, repetarea incidentelor „pune presiune” pe sistemele de supraveghere și apărare aeriană și readuce în discuție nevoia de investiții în capabilități antiaeriene și antidronă, în timp ce intervențiile arată utilizarea cadrului operațional și legal pentru neutralizarea aparatelor care intră neautorizat și pot reprezenta un pericol pentru populație, infrastructură sau securitatea națională. [...]
Modelele de inteligență artificială au ajuns la nivelul „scorului perfect” într-un test de elită , un prag care poate accelera adoptarea lor în activități cu miză mare (cercetare, inginerie, finanțe), unde capacitatea de a rezolva probleme complexe devine un avantaj competitiv, potrivit Digi24 . Huawei și Xiaohongshu au anunțat că modelele lor AI au obținut fiecare 100% la problemele din cadrul Olimpiadei Internaționale de Matematică (OIM), desfășurată în iulie, la Shanghai, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Sunt primele laboratoare care fac publice astfel de rezultate, iar alte companii ar putea urma în zilele următoare. Xiaohongshu a participat cu modelul „dots-note-3.0” și a susținut că, până acum, niciun „model lingvistic” (tehnologia din spatele agenților conversaționali) nu a obținut un scor perfect în procesul oficial de evaluare al olimpiadei. Compania a precizat și că, în timpul testelor, intervenția umană a fost interzisă, iar soluțiile au fost transmise organizatorilor pentru corectare. De ce contează pentru companii: AI trece de la „bun” la „verificat” pe probleme grele Performanța are relevanță operațională pentru mediul de afaceri deoarece indică o maturizare rapidă a modelelor în rezolvarea de probleme, nu doar în generarea de text. Digi24 notează și ritmul progresului: la ediția din 2024, Google ar fi ajuns la un nivel echivalent medaliei de argint, rezolvând patru din șase probleme în două-trei zile. În 2025, modele dezvoltate de Google și OpenAI au obținut rezultate la nivelul medaliei de aur, însă nu au egalat atunci performanțele a cinci concurenți umani cu 100% la acea ediție. Contextul competiției și cum a fost organizat testul La OIM 2026 au participat 666 de concurenți umani, iar șapte au obținut scor perfect, potrivit tabelului oficial al rezultatelor menționat de Digi24. Publicația mai arată că firmele din tehnologie au primit subiectele doar după ce candidații umani au susținut proba, iar răspunsurile au trebuit trimise într-un termen stabilit. Huawei a indicat că sistemul său AI „Celia” a demonstrat „capacități globale de rezolvare a problemelor” în mai multe domenii ale matematicii. Semnal suplimentar din industrie: mai multe modele ar fi atins 42/42 Deedy Das, partener la fondul american Menlo Ventures, a afirmat că a dat problemele OIM de anul acesta către patru modele AI de ultimă generație, care ar fi obținut 42 de puncte din 42, potrivit unei postări pe LinkedIn citate de Digi24. El a menționat modele de la OpenAI și Anthropic, start-up-ul Axiom Math și „Kimi K3” al companiei chineze Moonshot AI. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre metodologia exactă a acestui test paralel, comparația directă cu evaluarea oficială a olimpiadei rămâne limitată la informațiile prezentate. [...]
Iranul își leagă oprirea atacurilor de pauza SUA , într-un semnal că dezescaladarea rămâne fragilă și condiționată, cu potențial impact direct asupra riscurilor din regiunea Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul global de petrol, potrivit Digi24 . Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul își va suspenda propriile atacuri „atât timp cât Statele Unite vor face același lucru”, descriind poziția drept „atac pentru atac”: dacă atacurile încetează, Iranul își oprește operațiunile. Mesajul ar fi fost deja transmis Statelor Unite, conform aceleiași surse. Pauza vine după 13 nopți de intensificare a atacurilor aeriene americane asupra Iranului. Pentagonul a suspendat campania vineri seara, iar sâmbătă și duminică nu au fost raportate atacuri americane. Iranul, care răspunsese în fiecare noapte cu lovituri asupra țărilor vecine ce găzduiesc baze americane, a încetat și el focul de două zile, potrivit informațiilor citate. De ce contează: presiune pe capacitatea militară și pe stabilitatea unei rute energetice-cheie Contextul pauzei este legat și de constrângeri operaționale ale SUA. Un oficial american citat de Reuters a spus că bombardamentele din ultimele două săptămâni, prezentate de Washington drept represalii la atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, au epuizat în mare măsură seturile de ținte preselectate și au alimentat îngrijorări privind consumul de muniție. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Interarme, l-ar fi avertizat în privat pe președintele Donald Trump că reluarea operațiunilor majore ar implica riscuri, inclusiv prin impactul asupra stocurilor de muniție, menționând și rachetele interceptoare folosite de apărarea aeriană americană în Orientul Mijlociu, potrivit sursei Reuters. Biroul lui Caine și Comandamentul Central al SUA au refuzat să comenteze. Diplomație, dar cu scepticism la Teheran Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat la „Fox News Sunday” că Trump a suspendat atacurile pentru a acorda mai mult timp diplomației. „El acordă spațiu negocierilor, le oferă puțin răgaz.” În paralel, sursa iraniană citată de Reuters spune că la Teheran există „mai mult scepticism decât optimism” și că pauza este văzută mai degrabă ca una tactică decât ca o schimbare de fond a poziției americane. Iranul afirmă că urmărește să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trecea o cincime din fluxul mondial de petrol înainte de război, iar reluarea campaniei militare a SUA ar fi torpilat un acord provizoriu din luna precedentă, menit să pună capăt conflictului, potrivit informațiilor din articol. [...]
Riscul unei escaladări nucleare rămâne limitat mai ales de starea arsenalului rus , nu de un „veto” extern, potrivit unei analize prezentate de istoricul Armand Goșu la Digi24 . Invitat la emisiunea „În fața ta ”, specialistul a susținut că, dacă Moscova s-ar simți încolțită în Ucraina, probabilitatea recurgerii la „soluția nucleară” este redusă în primul rând din motive operaționale. De ce contează: „capacitatea de folosire” a arsenalului, nu doar amenințarea În evaluarea lui Armand Goșu, problema centrală este degradarea capacității tehnice a arsenalului nuclear al Rusiei, care ar face imprevizibil rezultatul unei eventuale utilizări. „Sincer nu cred, dar nu din cauză că vine Xin-Jing Ping și le-a spus băi vă dau peste mână, nu cumva să apăsați butonul. Ci pur și simplu că starea arsenalului nuclear din Rusia e destul de precară. Tu nu poți ști dacă apeși pe butonul ăla ce iese de acolo.” Această nuanță mută discuția de la descurajarea politică externă la riscul intern: chiar și în scenarii de presiune militară, decizia ar fi constrânsă de incertitudini privind funcționarea efectivă a sistemelor. Presiune politică la Moscova: „decizii” în interiorul elitei În același context, istoricul a afirmat că ar fi o „performanță” ca Vladimir Putin să mai rămână încă un an la Kremlin, invocând deteriorarea situației interne și presiunea asupra cercului de putere. „Cred că ar fi pentru el și regimul lui o performanță să mai prindă un an la Kremlin. Vor fi obligați să ia niște decizii, el anturajul lui, în cadrul elitei de la Moscova. Pentru că lucrurile merg prost în Rusia și semnele sunt că vor merge și mai prost. Vor fi obligați să ia niște decizii.” Din perspectiva riscului de escaladare, mesajul este că dinamica internă a regimului și constrângerile operaționale pot cântări la fel de mult ca evoluțiile de pe front în calculul Kremlinului. [...]
Alertarea prin RO-Alert în Tulcea arată costurile operaționale ale incidentelor aeriene la graniță , după ce o dronă a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al României, iar autoritățile au activat procedurile de monitorizare și informare a populației, potrivit Digi24 . Locuitorii din zona de nord-est a județului Tulcea au primit luni dimineață un mesaj RO-Alert, transmis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea . Mesajul avertiza asupra „posibilității de cădere a unor obiecte din spațiul aerian”. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Ministerul Apărării a informat că o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc. În acest context, au fost mobilizate două avioane F-16 pentru a monitoriza situația, iar aparatul a trecut ulterior frontiera spre Ucraina. Din informațiile prezentate, incidentul a generat simultan două tipuri de reacții operaționale: ridicarea de la sol a avioanelor de luptă și alertarea populației prin sistemul RO-Alert, pentru reducerea riscului în cazul unor posibile resturi căzute. De ce contează pentru zona de graniță Dincolo de componenta de securitate, astfel de episoade înseamnă activarea repetată a mecanismelor de intervenție și monitorizare, cu impact direct asupra funcționării instituțiilor implicate (apărare, situații de urgență) și asupra comunităților din proximitatea frontierei, care sunt puse în situația de a urma proceduri de protecție civilă. Informațiile disponibile nu includ detalii despre eventuale pagube sau obiecte căzute pe teritoriul României; în material se menționează doar avertizarea preventivă și faptul că drona a ieșit din spațiul aerian național. [...]
