Știri
Știri din categoria Diverse
Amendamentul AUR–PSD extinde obligațiile de transparență către „parteneri” nedefiniți juridic, ceea ce poate complica aplicarea și contestarea noii legi a integrității, în condițiile în care România nu are o lege a parteneriatului civil, potrivit Digi24.
Modificarea a reaprins discuția despre parteneriatul civil după ce AUR și PSD au susținut un amendament la legea privind declarațiile de avere, care extinde obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. Problema semnalată este că această formulare introduce în legislație o categorie care nu este definită juridic și nu are un mecanism clar de dovedire.
Amendamentul votat de AUR și PSD vizează proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) și extinde obligațiile de transparență:
În lipsa unei definiții legale pentru această relație, apar întrebări practice: cum stabilește statul existența relației și ce probe sunt acceptate. Digi24 notează că formularea ridică întrebări juridice tocmai pentru că legislația românească nu definește categoria și nu stabilește cum poate fi dovedită.
La „Interviurile Digi24.ro”, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a spus că amendamentul nu ar fi fost făcut pentru o persoană anume și a dat ca exemplu cazul președintelui României și al partenerei sale de viață, Mirabela Grădinaru, care nu sunt căsătoriți.
Dungaciu a invocat și un posibil motiv pentru care unii ar evita căsătoria:
„S-ar putea ca, la un moment dat, cineva să se gândească să nu se căsătorească inclusiv pentru a proteja anumite surse financiare sau venituri”
Întrebat cum poate fi dovedită relația, în lipsa unui statut juridic, acesta a admis că textul ridică probleme și a indicat drept criteriu expunerea publică a relației, dar a vorbit și despre ambiguități legislative:
„În măsura în care își afișează relațiile publice este mai ușor de dovedit. (...) Există foarte multe ambiguități în legislație. Este cel mai mic rău posibil. Alegerea era între a nu face nimic sau a face ceva”
În același context, Digi24 arată că AUR a respins în repetate rânduri parteneriatul civil, pe care l-a descris drept „o amenințare directă la adresa familiei tradiționale”, deși amendamentul folosește o noțiune apropiată de ceea ce ar reglementa o astfel de lege. Întrebat despre această contradicție, Dungaciu a răspuns:
„E o idee. O să le transmit colegilor și o să discute.”
Legea privind reforma ANI urmează să fie atacată la Curtea Constituțională de USR și PNL, iar printre amendamentele contestate se află și cel propus de AUR privind includerea în declarațiile de avere a persoanelor aflate într-o relație „asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În funcție de decizia Curții, prevederea ar putea rămâne în vigoare, ar putea fi modificată sau eliminată.
Recomandate
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare , într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24 . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România. „Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.” Ce înseamnă poziționarea pentru relația economică România–Ucraina Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice. „Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.” Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova , pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie. Argumentul de securitate: „eroare strategică” în prelungirea războiului În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”. „Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.” Distanțare de declarațiile lui George Simion despre Republica Moldova Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova. „Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.” [...]
PSD respinge suspendarea președintelui, pentru a evita o nouă criză politică , pe fondul actualei instabilități guvernamentale, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de deputatul Mihai Ghigiu, după ce liderul AUR, George Simion , a anunțat că strânge semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Ghigiu a spus joi, la Parlament, că în acest moment „nu există niciun motiv” care să justifice suspendarea șefului statului și că PSD nu vrea să adauge o criză instituțională peste criza guvernamentală deja existentă. „Suntem într-o criză guvernamentală. Nu se pune problema să declanșăm un alt tip de criză (...). Prin urmare, PSD nu susține această inițiativă.” Ce înseamnă poziția PSD pentru demersul AUR Refuzul PSD de a susține inițiativa reduce șansele ca demersul să capete tracțiune parlamentară, în condițiile în care procedura de suspendare are nevoie de sprijin politic consistent pentru a avansa. În declarațiile sale, Ghigiu a încadrat decizia partidului în nevoia de „stabilitate” și de concentrare pe ieșirea din criza guvernamentală. Excepția invocată: Dorin Popa, afiliat grupului PSD Întrebat despre deputatul Dorin Popa (ales pe listele POT și afiliat recent grupului parlamentar PSD), care a anunțat că susține suspendarea, Ghigiu a precizat că poziția acestuia nu schimbă linia partidului. „Domnul Popa este afiliat grupului PSD, însă decizia PSD este clară: nu susținem o astfel de inițiativă. Avem nevoie de stabilitate.” Platformă AUR pentru monitorizarea semnăturilor AUR a anunțat că inițiază demersurile pentru suspendarea lui Nicușor Dan, iar George Simion a lansat o platformă online unde pot fi urmăriți și parlamentarii care se alătură inițiativei , conform articolului. În acest moment, singurul ales asociat PSD care a declarat public că susține suspendarea este Dorin Popa. [...]
Contestația USR și PNL la CCR poate întârzia intrarea în vigoare a Legii Integrității și pune sub semnul întrebării 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Miza este îndeplinirea până la finalul lunii august a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de reforma integrității, fără de care România ar putea pierde finanțarea aferentă acestui capitol. Sesizarea a fost depusă joi de parlamentari USR, la care s-au alăturat și aleși PNL, conform unor surse politice citate de publicație. Principalele critici vizează două modificări introduse în Parlament de PSD și AUR: aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate și obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților/partenerilor. Curtea Constituțională a anunțat că va dezbate sesizarea pe 12 august. Calendarul devine esențial: legea avea termen de adoptare până la finalul lunii august, însă îndeplinirea jalonului depinde acum de rapiditatea deciziei CCR și de verdict. Ce înseamnă pentru banii din PNRR În forma descrisă de Digi24, scenariile sunt directe: Dacă CCR declară legea constituțională , jalonul din PNRR ar putea fi considerat îndeplinit, cu condiția ca procesul să se încadreze în termen. Dacă CCR declară legea neconstituțională , proiectul se întoarce în Parlament pentru modificări și noi dezbateri la Senat și Camera Deputaților, ceea ce crește riscul depășirii termenului și, implicit, al pierderii banilor. Publicația notează că situația ar trebui rezolvată în următoarele trei săptămâni pentru a nu fi periclitată finanțarea. Ce prevede Legea Integrității și de unde vine disputa Noua lege ar urma să înlocuiască declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare , iar averile demnitarilor nu ar urma să fie nici complet secrete, nici publicate integral, potrivit informațiilor din articol. Două amendamente sunt în centrul contestării: un amendament susținut de AUR și adoptat cu voturile PSD privind declararea averilor și pentru partenerii aflați în „relații asemănătoare acelora dintre soți”, despre care USR și PNL au susținut în dezbateri că ar fi dificil de aplicat, inclusiv pentru că Agenția Națională de Integritate nu ar putea stabili astfel de relații; propunerea PSD de aplicare retroactivă a sancțiunilor privind incompatibilitatea și conflictul de interese, măsură despre care Digi24 scrie că l-ar viza direct pe Dominic Fritz și ar putea duce la pierderea mandatului de primar. Pe fondul sesizării, PSD a acuzat USR și PNL că au blocat 771 de milioane de euro din bani europeni pentru a-l proteja pe Dominic Fritz, iar fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat public demersul, într-o postare pe Facebook, conform aceleiași surse. Ce urmează Următorul reper este 12 august , data la care CCR a programat dezbaterea sesizării. În funcție de decizie, fie legea poate merge mai departe în forma actuală, fie revine în Parlament, cu riscul ca România să nu mai bifeze la timp jalonul din PNRR aferent reformei integrității și să piardă finanțarea de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . [...]
Parlamentul a adoptat legi pe care PSD le leagă de evitarea pierderii a 5,8 miliarde euro din PNRR , iar Sorin Grindeanu cere Guvernului demis să trimită și proiectul Legii salarizării, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: menținerea jaloanelor din PNRR și accesarea unor finanțări europene, într-un context politic tensionat. Președintele Camerei Deputaților afirmă că, „în ultimele două săptămâni”, Parlamentul a adoptat acte normative care ar fi împiedicat pierderea a 5,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar fi făcut posibilă accesarea a 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru înzestrarea Armatei. Grindeanu susține că aceste decizii au „deblocat” probleme pe care „Guvernul demis” nu le-ar fi putut rezolva. „Parlamentul a evitat - cu votul PSD - pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE ! Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva.” Ce legi indică PSD ca fiind legate de penalitățile din PNRR Grindeanu a prezentat o listă de acte normative despre care spune că au fost adoptate pentru a evita penalități din PNRR, cu sume asociate fiecărui pachet legislativ: Codul administrativ (reforma administrației publice) – 771 milioane de euro; Codul urbanismului – 972 milioane de euro, despre care afirmă că reduce birocrația prin digitalizare și scurtează termenele de autorizare și avizare; Legea decarbonizării sistemelor de încălzire și răcire – 771 milioane de euro; Legea integrității – 770 milioane de euro, despre care spune că ridică standardele pentru demnitari și consolidează competențele ANI; Legea biodiversității – 972 milioane de euro; măsurile privind Vama și ANAF – 770 milioane de euro, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare; Legea privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități – 770 milioane de euro; acordul de împrumut prin programul SAFE pentru înzestrarea Armatei, în valoare de 16,68 miliarde de euro. Ce urmează: presiune pentru Legea salarizării În final, liderul PSD a cerut Executivului demis să trimită în Parlament proiectul Legii salarizării, susținând că pachetul de legi adoptat este „o garanție” că România nu va pierde fonduri europene. „Așteptăm de la Guvernul demis și Legea salarizării. PSD este consecvent: vom vota o lege care respectă angajații din sistemul sanitar și educație.” [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va respecta legea , dar a evitat să precizeze dacă va publica o declarație de avere a partenerei sale de viață, într-un context în care transparența demnitarilor și a apropiaților lor a reintrat în dezbaterea publică, potrivit Digi24 . Întrebat joi după-amiază, la finalul unei ședințe de Guvern, dacă va urma exemplul președintelui Nicușor Dan, Bolojan a răspuns că, de când ocupă funcții publice și de când există obligațiile privind declarațiile de avere și de interese, a respectat legea și va continua să o facă. Informația a fost transmisă de News.ro, conform aceleiași surse. „Să ştiţi că de când sunt într-o funcţie publică şi de când a apărut legea privind declaraţia de interese sau de avere am respectat întotdeauna legea şi o voi respecta şi în continuare” De ce contează: presiune de reglementare pe extinderea obligațiilor de transparență Tema publicării declarațiilor de avere ale partenerilor de viață a fost adusă în prim-plan după ce Administrația Prezidențială a publicat declarațiile de avere și de interese ale Mirabelei Grădinanu, partenera președintelui Nicușor Dan. Președintele a justificat decizia prin nevoia de a reduce speculațiile, într-un demers prezentat drept unul de transparență. „În spiritul transparenţei şi pentru a înlătura orice speculaţii, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declaraţiile sale de avere şi de interese” Context: amendament AUR la Legea integrității, legat de PNRR Gestul cuplului prezidențial vine pe fondul unui amendament depus de parlamentari AUR la Legea privind integritatea (menționată ca jalon în PNRR), care ar extinde obligația de publicare a veniturilor și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți sau soții. În acest cadru, poziționarea premierului interimar rămâne, deocamdată, la nivelul angajamentului general de conformare cu legea, fără un răspuns explicit privind publicarea declarației partenerei sale. [...]
Menținerea ratingului depinde de stabilitatea politică și continuitatea reducerii deficitului , iar apropierea alegerilor riscă să împingă agenda publică spre promisiuni bugetare și să crească costurile de finanțare ale statului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Bolojan spune că România a făcut „reduceri importante” ale deficitului într-un singur an, pornind de la un deficit de 9,3%, dar că aceste ajustări au venit cu „costuri sociale”. În acest context, el și-a exprimat speranța că ratingul de țară va fi menținut și că România ar putea trece la o perspectivă „stabilă”, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor de finanțare și a dobânzilor la care se împrumută statul. Ce urmăresc agențiile de rating și de ce contează pentru finanțarea statului Premierul interimar a indicat trei criterii pe care agențiile de rating le folosesc în evaluarea unei țări: situația financiară (în special deficitul, pe baza „cifrelor brute” și a datelor la zi); stabilitatea politică; perspectiva de viitor (în cazul României, anii 2027–2028). Pe componenta politică, Bolojan a criticat demiterea unui guvern fără o soluție rapidă de învestire a unui nou executiv, argumentând că o perioadă de incertitudine face mai dificilă estimarea politicilor publice atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori și cetățeni. Riscul electoral: promisiuni bugetare și frână la reforme Bolojan a avertizat că intrarea în anii preelectorali și electorali aduce, de regulă, o scădere a „apetitului pentru reforme” și o creștere a „apetitului pentru populism”, pe fondul discuțiilor publice despre măsuri precum majorări salariale sau deblocarea posturilor la stat „fără constrângeri bugetare”. Aceste semnale, a spus el, sunt atent analizate în evaluările privind perspectiva pe 2027–2028. „Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește.” În viziunea sa, România are nevoie cât mai repede de un guvern „cu puteri depline” care să continue reducerea cheltuielilor, să controleze îndatorarea, să reducă deficitele și să combată evaziunea fiscală. Context: Fitch a menținut ratingul, urmează Moody’s Cu câteva zile înainte, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a însemnat evitarea retrogradării la categoria „junk”, notează publicația. Urmează o nouă evaluare, de această dată din partea agenției Moody’s. [...]
