Știri
Știri din categoria Diverse
Google a fost amendată cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și are șase luni să-și alinieze practicile la GDPR, după ce autoritatea irlandeză de protecție a datelor a constatat nereguli în prelucrarea datelor de localizare, potrivit Stirile Pro TV.
Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a anunțat sancțiunea luni, precizând că supraveghează Google în Uniunea Europeană deoarece sediul european al companiei este în Dublin. Pe lângă amendă, DPC a dispus ca Google să-și ajusteze sistemele de prelucrare a datelor în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în termen de șase luni.
Decizia vine după o investigație deschisă în februarie 2020 asupra Google Ireland Limited, în urma plângerilor depuse de mai multe organizații europene de protecție a consumatorilor. Plângerile au vizat „prelucrarea de către companie a datelor de localizare în legătură cu anumite servicii și produse”.
DPC spune că investigația s-a concentrat pe trei funcții ale Google, considerate ca încălcând GDPR, pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului (mai 2018) până în februarie 2020:
În replică, un purtător de cuvânt al Google a transmis că dosarul se referă la „reguli istorice” care ar fi fost între timp actualizate.
„Acest caz privește reguli istorice care au fost actualizate între timp. Începând cu 2019, practicile noastre au evoluat semnificativ și am lansat instrumente robuste care simplifică gestionarea datelor de localizare.”
Separat de acest caz, Google este vizată de alte trei investigații ale DPC, „toate într-un stadiu avansat”, potrivit autorității irlandeze. Ca reper al severității sancțiunilor DPC, cea mai mare amendă a instituției a fost aplicată în 2023 companiei Meta: 1,2 miliarde de euro, pentru transferuri de date către Statele Unite, în contextul îngrijorărilor privind supravegherea de către serviciile secrete americane.
Recomandate
Perchezițiile DIICOT la locuința lui Călin Georgescu ridică miza dosarului de înșelăciune , după ce anchetatorii ar fi găsit o legitimație „diplomatică” suspectată ca fiind falsă și un aparat de bruiaj, potrivit Stirile Pro TV . Elementele indică posibile fapte conexe și pot complica ancheta, dincolo de prejudiciul reclamat. Surse judiciare citate de Agerpres spun că în vila din Mogoșoaia a fost găsită o legitimație intitulată „DIPLOMATIC ID” – „Order of Malta”, pe numele „senatorului” Călin Georgescu, cu fotografia acestuia. Anchetatorii bănuiesc că documentul este fals. Tot în cadrul verificărilor, procurorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj (menționat ca „rabbler”), despre care sursa arată că ar fi fost folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor. Fostul candidat la Președinție urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. La DIICOT a fost adus și omul de afaceri Ionel Rusen, conform aceleiași relatări. Contextul economic al dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane euro Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Leu ar fi fost atras într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care ar fi fost necesară o linie de credit. Cum ar fi funcționat schema, potrivit plângerii Din relatarea publicată reiese următorul traseu al discuțiilor și intermedierilor: Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept „om de încredere”; Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani despre care se afirmă că ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale; împrumutul nu s-ar fi mai realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea unei garanții de un milion de euro, fără să își recupereze banii. Ce urmează în dosar depinde de audierile anunțate la DIICOT și de verificările privind autenticitatea documentului și proveniența dispozitivului de bruiaj, aspecte prezentate în acest stadiu ca suspiciuni ale anchetatorilor. [...]
Mobilizarea Jandarmeriei și a Poliției la sediul central al DIICOT din București a fost declanșată după ce zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu s-au strâns în fața instituției, potrivit Stirile Pro TV . Jandarmeria Capitalei a anunțat că a dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru gestionarea situației. Conform comunicatului citat, autoritățile au amenajat un spațiu delimitat cu panouri metalice, pe trotuar, pentru separarea zonelor și menținerea unor „spații de siguranță”, astfel încât să fie asigurate accesul în instituție și desfășurarea traficului rutier din zonă. Polițiștii rutieri sunt prezenți pentru fluidizarea traficului și pentru prevenirea unor incidente, mai arată aceeași sursă. Contextul protestului este legat de ancheta în care este vizat Călin Georgescu. Luni dimineață, acesta a fost ridicat din trafic și dus acasă, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. DIICOT a oferit, tot luni, detalii despre dosar, procurorii susținând că o parte din bani „ar fi urmat să fie folosiți în campania electorală” a lui Georgescu. [...]
Veneția ia în calcul o scumpire puternică a taxei de acces pentru turiștii de o zi, până la 30 de euro (aprox. 150 lei) din 2027 , într-o încercare de a face măsura mai eficientă ca instrument de descurajare a supraturismului, potrivit Stirile Pro TV . Autoritățile locale analizează și extinderea perioadei din an în care taxa se aplică. În prezent, nivelul este între 5 și 10 euro, însă viceprimarul Simone Venturini Zuin a spus că suma actuală este „prea scăzută” pentru a combate turismul excesiv, iar orice nou tarif pentru 2027 ar urma să fie discutat și agreat cu Guvernul, conform Agerpres, care citează publicația regională Il Gazzettino. „Actuala taxă, între cinci şi 10 euro, este accesibilă, virtual, pentru oricine, riscul este să nu mai aibă efectul descurajator pe care ar fi trebuit să-l aibă această măsură. Există discuţii să ajungem cu taxa chiar până la 50 de euro”, a declarat Zuin, adăugând însă că ar putea fi stabilit un maximum de 30 de euro. Cum funcționează taxa acum și ce bani a adus Schema a fost introdusă inițial ca test și se află în al treilea an, după ce în 2024 a fost aplicată doar 29 de zile, în primul sezon estival. În prezent, taxa este colectată în 60 de zile cu trafic maxim, în perioada aprilie–iulie, între 08:30 și 16:00. Regulile menționate în material: cei care rezervă cu cel puțin trei zile înainte plătesc 5 euro; cei care înnoptează în oraș sunt scutiți de taxa de intrare, dar plătesc taxa turistică pe noapte de cazare; în restul anului, vizitatorii de o zi pot intra gratuit. În acest sezon, Veneția a încasat peste 5,2 milioane de euro (aprox. 26 milioane lei) din vânzarea a aproape 680.000 de tichete de intrare. Anul trecut, orașul a raportat peste 720.000 de vizitatori de o zi, care au generat aproximativ 5,4 milioane de euro (aprox. 27 milioane lei). De ce contează: presiune pe oraș și eficiența măsurii Banii sunt destinați unei mai bune gestionări a turismului de masă. În același timp, criticii susțin că taxa nu îi descurajează pe turiști să vină. Materialul notează și un indicator al presiunii asupra orașului: în centrul istoric al Veneției mai locuiesc aproximativ 50.000 de persoane, un număr mai mic decât cel al paturilor de hotel din oraș. [...]
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină , un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres. „Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.” De ce contează: motorina, un produs critic pentru economie Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații. Context politic: apel la încetarea războiului și întâlnire cu Zelenski Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja Adunării Generale a ONU . „Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.” [...]
iPhone 18 Pro a ieșit bine din testele de „tortură”, un semnal că Apple încearcă să reducă riscul de reparații și retururi ; potrivit Android Headlines , telefonul a rezistat la probe de zgâriere, expunere la flacără și îndoire fără degradări majore. Publicația descrie un set de teste de rezistență de tip „torture test”, în care iPhone 18 Pro este supus unor agresiuni mecanice și termice, pentru a evalua cât de ușor se deteriorează în utilizarea de zi cu zi sau în accidente comune. Concluzia materialului este că dispozitivul „a trecut cu brio” aceste probe. Ce teste au fost menționate și ce rezultat au avut În articol sunt indicate trei tipuri de încercări: zgâriere (pentru a vedea cum se comportă suprafețele expuse uzurii); ardere/expunere la flacără (pentru a observa reacția la temperaturi ridicate pe termen scurt); îndoire (pentru a verifica rigiditatea structurală). Android Headlines susține că iPhone 18 Pro a rămas funcțional și nu a prezentat probleme importante după aceste teste, în linie cu ideea că modelul este mai robust decât s-ar aștepta unii utilizatori de la un telefon subțire, cu materiale premium. De ce contează: costuri mai mici în lanțul de service și presiune mai mică pe garanții Dincolo de componenta de „spectacol” a acestor teste, miza practică este una operațională: o rezistență mai bună poate însemna mai puține ecrane sparte, carcase deformate și intervenții în service , ceea ce reduce costurile și fricțiunea atât pentru utilizatori, cât și pentru rețelele de reparații și retaileri (retururi, schimburi, reclamații în garanție). Materialul nu oferă date cantitative (rate de defectare, costuri sau comparații standardizate), astfel că rezultatele trebuie privite ca indicative , nu ca un echivalent al testelor de laborator sau al certificărilor oficiale. [...]
Criticile lui CTP la adresa nominalizării lui Siegfried Mureșan ca premier pun presiune suplimentară pe un proces deja întârziat de formare a Guvernului , într-un moment în care România este condusă de luni de zile de un executiv interimar, potrivit Libertatea . Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan „a greșit nominalizarea” și spune că nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, inclusiv cele pașnice, invocând lipsa de „contact cu publicul” și un „discurs de corporatist politic” (formulare folosită de CTP pentru a descrie un stil tehnic, distant, mai degrabă instituțional decât orientat spre dialog direct cu oamenii). De ce spune CTP că nominalizarea e o problemă de funcționare, nu de competență În intervenția de la B1TV din 17 septembrie, CTP afirmă că Mureșan are pregătire și vizibilitate la Bruxelles, inclusiv prin funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, însă consideră că profilul său nu se potrivește cu tipul de presiuni interne pe care le-ar aduce funcția de prim-ministru în actualul context. În special, CTP spune că nu îl vede pe Mureșan: gestionând eficient situații de stradă, cu protestatari pașnici din diverse domenii; mergând „în teritoriu” pentru a rezolva probleme punctuale; comunicând convingător cu publicul larg în momente tensionate. „Aer de prohod” la momentul anunțului: critica la adresa lui Nicușor Dan CTP a comentat și modul în care președintele a făcut anunțul nominalizării, fără ca Siegfried Mureșan să fie prezent, spre deosebire de alte momente anterioare (când au fost nominalizați Eugen Tomac și Adrian Veștea). „Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... scârbit, dezamăgit, resemnat” Totodată, CTP a spus că președintele ar fi ales soluția fără consultări largi și că inclusiv partidele PNL și USR ar fi fost luate prin surprindere, la fel ca Mureșan. Contextul politic: patru luni de interimat și două nominalizări eșuate Libertatea reamintește că România se află în criză politică din aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și căderea executivului prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În acest interval, Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament; Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins la vot pe 22 iunie. Pe 5 septembrie s-au împlinit patru luni de guvernare interimară, cu Ilie Bolojan premier interimar. Ce urmează: termenul legal pentru formarea Guvernului După consultările din 17 septembrie, Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a cerut un timp de gândire și ulterior a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere votul de învestitură în Parlament, mai notează publicația. [...]
