Știri
Știri din categoria Diverse
PSD își pregătește programul de guvernare pentru Sorin Grindeanu, dar fără o majoritate parlamentară riscul de blocaj rămâne ridicat, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul vine în contextul în care partidul nu are, deocamdată, sprijinul necesar pentru învestire, deși susține că are deja „programul de guvernare” pregătit.
Vicepreședintele PSD Victor Negrescu, europarlamentar, afirmă că documentul este gata pentru scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat prim-ministru. Declarațiile au fost făcute după o întâlnire la Cotroceni, cu o zi înainte, între liderii fostei coaliții și președintele Nicușor Dan, discuții care nu au produs un acord nici asupra numelui viitorului premier, nici asupra unei majorități care să asigure votul în Parlament.
Din punct de vedere practic, existența unui program de guvernare nu rezolvă problema centrală: lipsa unei majorități care să treacă un guvern prin Parlament. În absența unui acord politic, desemnarea unui premier și calendarul de învestire rămân incerte, iar negocierile se mută din zona de conținut (măsuri) în zona de aritmetică parlamentară (voturi).
Negrescu a transmis și o poziționare politică împotriva austerității, susținând că PSD nu va accepta „politica de austeritate a dreptei” și „măsurile lor abuzive împotriva oamenilor”.
„PSD nu va accepta niciodată politica de austeritate a dreptei şi măsurile lor abuzive împotriva oamenilor.”
În intervenția sa, Victor Negrescu a indicat că, dacă PSD ar prelua guvernarea și ar da premierul, partidul ar pune accent pe politici sociale, în special pentru femei și familii. În material sunt menționate, la nivel de direcții, următoarele priorități:
„Avem deja programul de guvernare al viitorului prim-ministru pe care ni-l dorim a fi Sorin Grindeanu, îl avem acest program de guvernare deja pregătit.”
În lipsa unei majorități asumate, următorul pas relevant rămâne obținerea unui acord politic care să asigure voturile de învestitură. Materialul nu oferă un calendar și nici detalii despre componența unei eventuale majorități, astfel că momentul în care ar putea fi făcută o desemnare și o învestire rămâne, deocamdată, neclar.
Recomandate
PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan , pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu , care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării. „Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Miza politică: votul pentru noul guvern și linia PSD pe relația cu SUA Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament. „PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu. În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile. Acuzații pe teme economice și energetice: SAFE, fonduri UE, PNRR și hidrocentrale Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără: împrumuturi „pe 40 de ani” prin Programul SAFE, despre care afirmă că ar fi fost folosite pentru a direcționa contracte de 8 miliarde de euro către „o singură companie străină”, în defavoarea industriei naționale; solicitarea de suspendare a fondurilor europene pentru România, pe fondul unei dispute politice interne; includerea în PNRR a închiderii unor capacități energetice; blocarea finalizării unor hidrocentrale, despre care spune că ar produce energie „mai ieftină” și „regenerabilă”; voturi la Bruxelles „împotriva fermierilor români” și cereri de condiționare a fondurilor pentru agricultură. Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”. Doicești, declarații critice și cererea de „clarificări” pe canal diplomatic Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane. În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
Corupția a devenit principala vulnerabilitate internă percepută în Ucraina , înaintea atacurilor rusești, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o presiune politică în creștere asupra administrației de la Kiev, într-un moment în care funcționarea statului și credibilitatea instituțiilor sunt critice pentru efortul de război. În sondaj, 50% dintre respondenți au spus că îi preocupă cel mai mult corupția, în timp ce 40% au indicat atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei. Alte răspunsuri menționate au fost „incompetența guvernului” (30%) și „situația de pe front” (21%), potrivit Kyiv Post. Un alt rezultat cu potențial impact direct asupra stabilității politice este atribuirea responsabilității: aproximativ 72% dintre ucraineni consideră că președintele Volodimir Zelenski poartă responsabilitatea politică personală pentru corupția din rândul asociaților săi, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 28 septembrie. Alți 25% spun că nu are o astfel de responsabilitate, iar 3% s-au declarat indeciși. Percepția publică: corupția „a crescut” de la invazia pe scară largă Sondajul mai arată că 72% dintre ucraineni cred că nivelul corupției a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă. Doar 6% afirmă că a scăzut, iar restul spun că a rămas neschimbat sau nu au o opinie. În ultimul an, guvernul Ucrainei a fost afectat de mai multe scandaluri majore de corupție, dezvăluite de agențiile anticorupție, în care au fost implicați aliați ai lui Zelenski, oficiali din Biroul Prezidențial și miniștri. Cea mai recentă anchetă menționată vizează Parchetul General: Biroul Național Anticorupție (NABU) a făcut percheziții la biroul fostului procuror general Ruslan Kravchenko și a pus sub acuzare un procuror de rang înalt, descris ca „confident” al acestuia, într-un dosar privind o presupusă rețea de protecție pentru centre de apeluri frauduloase. Context: cum s-au schimbat prioritățile în 2026 KIIS notează că nemulțumirea față de guvern legată de corupție și/sau incompetență a fost menționată puțin mai des decât războiul și factorii asociați acestuia. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.002 adulți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția zonelor aflate sub ocupație rusă, în perioada 12–21 septembrie. Datele sunt puse în context și prin comparații cu măsurători anterioare: în aprilie, un sondaj arăta că 54% considerau corupția o amenințare mai mare decât războiul (39%). La începutul acestui an, raportul era invers: 65% indicau războiul drept cea mai mare provocare, față de 29% care menționau corupția. Pentru conducerea de la Kiev, aceste rezultate sugerează că, dincolo de presiunea militară, costul politic al scandalurilor de corupție se acumulează și poate influența capacitatea guvernului de a menține sprijinul public în perioada următoare. [...]
Anthropic își repoziționează oferta pentru dezvoltatori , lansând modelul Claude Sonnet 5.5 cu performanțe de „vârf” la programare, dar la un cost semnificativ mai mic decât varianta Opus, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: companiile care folosesc inteligența artificială în fluxuri de lucru de codare pot obține capabilități apropiate de gama de top, fără să plătească prețul asociat modelului premium. Din informațiile disponibile în material, Claude Sonnet 5.5 este prezentat ca un model orientat puternic spre sarcini de programare („flagship coding power”), iar diferențiatorul comercial este poziționarea „la jumătate din prețul lui Opus”. Articolul nu oferă, în fragmentul furnizat, detalii despre grila completă de preț (tarife pe token, abonamente sau condiții de utilizare), astfel că impactul exact asupra bugetelor nu poate fi cuantificat aici. De ce contează pentru utilizatori și echipele tehnice Pentru organizații, o reducere de cost la un model cu accent pe codare poate însemna: extinderea utilizării asistenților de programare în mai multe echipe, fără creșteri proporționale de cheltuieli; mutarea unor sarcini (generare de cod, revizuire, depanare) de pe modele mai scumpe pe un model mai accesibil; standardizarea pe un singur model pentru mai multe tipuri de proiecte, dacă performanța rămâne suficient de bună. Android Headlines își construiește mesajul în jurul ideii că Sonnet 5.5 ar livra capabilități de nivel înalt pentru codare, dar cu o barieră de cost mai mică decât Opus. Ce lipsește din informația disponibilă În textul furnizat nu apar elemente care ar ajuta la evaluarea completă a schimbării, precum: valori concrete de preț (în dolari) și unitatea de tarifare; rezultate de benchmark sau comparații măsurabile cu Opus; disponibilitatea pe platforme, API sau integrarea în produse. În absența acestor detalii, concluzia rămâne una de poziționare: Anthropic împinge un model „Sonnet” ca opțiune mai eficientă ca raport cost/performanță pentru codare, încercând să reducă dependența de varianta premium Opus pentru utilizările curente. [...]
