Știri
Știri din categoria Diverse
Întâlnirea dintre premier și șefa CCR riscă să erodeze credibilitatea deciziilor Curții, avertizează fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, într-o intervenție citată de Digi24. În opinia sa, o astfel de discuție „nu trebuia să aibă loc sub nicio formă”, mai ales în proximitatea unei hotărâri a CCR pe teme sensibile.
Zegrean spune că președintele CCR „nu este supus niciunei alte instituții ale statului”, iar Curtea trebuie să rămână independentă și „menținută în afara acestor scandaluri”. Fostul șef al CCR a criticat explicit întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, despre care afirmă că nu are „ce să discute” cu șefa Curții.
„În mod normal, ar fi trebuit să nu se întâmple această întâlnire. Nu are ce să discute președintele CCR cu prim-ministrul demis. Președintele CCR nu este supus niciunei alte instituții ale statului. CCR este o instituție independentă și trebuie să rămână așa (…) Curtea trebuie menținută în afara acestor scandaluri.”
Miza, în lectura lui Zegrean, nu este doar oportunitatea unei întâlniri, ci efectul asupra percepției publice privind imparțialitatea Curții. El avertizează că astfel de episoade pot alimenta suspiciuni și pot afecta acceptarea deciziilor CCR.
„E rău că s-a ajuns aici, pentru că nimeni nu va mai crede în temeinicia deciziei pe care ar trebui să o soluționeze.”
Totodată, Zegrean a punctat că „nu este normal să ai întâlniri secrete”, precizând că participarea la evenimente publice alături de politicieni este altceva decât discuțiile nepublice pe subiecte sensibile.
Potrivit aceleiași surse, întâlnirea a avut loc cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind Legea ANI. În aceeași zi, CCR a avut pe ordinea de zi și două sesizări ale AUR: una legată de Legea Biodiversității (jalon PNRR) și una privind un împrumut la BIRD.
Recomandate
Nicușor Dan avertizează că anticipate ar bloca rectificarea bugetară timp de cinci luni , cu efecte directe asupra finanțării serviciilor publice, potrivit Știrile Pro TV . În același context, consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că alegerile anticipate ar adânci criza politică și ar avantaja forțele care promovează „narativele Moscovei”. Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni, a spus joi seară la Digi24, conform news.ro, că anticipatele nu ar rezolva criza, ci ar amplifica instabilitatea. „Alegerile anticipate sunt un cadou pentru Putin. Asta este opinia mea şi mi-o menţin cât se poate de ferm.” El a argumentat că, deși nemulțumirea publică poate alimenta cereri pentru anticipate, liderii politici ar trebui să prioritizeze „interesul național” și o soluție „pragmatică” care să mențină direcția pro-occidentală, parteneriatul cu Statele Unite și loialitatea față de Uniunea Europeană. „O adâncire a crizei n-ar servi decât celor care îşi doresc ca România să fie instabilă, vulnerabilă şi cu aceste provocări pe care le simţim deja aproape regulat la frontierele noastre.” Blocaj bugetar: miza invocată de președinte Președintele Nicușor Dan a explicat că se opune categoric anticipatelor, invocând riscuri economice, sociale și medicale. Potrivit acestuia, România ar rămâne „blocată” cel puțin cinci luni, perioadă în care un guvern interimar nu ar avea pârghiile legale pentru rectificare bugetară. „Alegerile anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu putem face rectificare, înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanţe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar.” Șeful statului a adăugat că instabilitatea politică ar fi privită negativ și de investitori. „Nu mă joc de-a soarta acestei ţări.” Riscul politic semnalat: majoritate pentru partide radicale Întrebat despre posibilitatea ca partide precum AUR să obțină majoritatea după anticipate, Tomac a spus că scenariul este „real” și că trebuie evitat, pe fondul riscului ca formațiuni care promovează „agresiv” narativele lui Vladimir Putin să capitalizeze electoral. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat , dar admite că „criza politică” din ultimele luni a împins în plan secund acest angajament, potrivit Digi24 . Miza este una de încredere și de funcționare instituțională: statul trebuie să explice, într-o formă inteligibilă publicului, de ce a fost anulat scrutinul prezidențial din 2024 și ce s-a întâmplat în zona finanțării și a influenței externe. Declarația a fost făcută miercuri seară, la o conferință de presă la Ambasada României din Praga, unde Nicușor Dan a fost întrebat când va prezenta raportul promis, inclusiv în contextul în care fostul candidat Călin Georgescu a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Șeful statului a răspuns: „Evident că l-am promis şi, dacă l-am promis, o să-l avem.” Totodată, președintele a spus că, înainte de declanșarea „acestei crize politice” (pe care o descrie ca durând cinci luni), raportul era „unul din primele trei lucruri” de care se ocupa. De ce întârzie: raportul trebuie „tradus” pentru public În intervențiile din ultimele luni, Nicușor Dan a insistat că informațiile care stau la baza raportului sunt, în bună parte, tehnice (de exemplu, mecanisme de propagare online, „site-uri în oglindă” și conexiuni între tipuri de date), iar documentul trebuie să le pună într-o formă accesibilă. În 14 septembrie, președintele a afirmat că încălcarea legislației electorale privind finanțarea este „o certitudine” și „un motiv suficient” pentru anularea alegerilor din 2024, într-un interviu pentru Euronews, citat de Digi24. În același context, a invocat și existența unei influențe ruse, pentru care Parchetul General ar fi prezentat dovezi. Termenele s-au schimbat în timp Materialul trece în revistă mai multe momente în care președintele a avansat estimări diferite privind publicarea raportului: 9 decembrie 2025 : estima un orizont de două-trei luni pentru explicații detaliate privind anularea alegerilor; 3 decembrie 2025 : indica drept reper sfârșitul lunii ianuarie (ca termen aproximativ); 30 septembrie 2025 : spunea că ar mai fi nevoie de câteva luni pentru „imaginea completă”; 16 aprilie : afirma că „90%” din informațiile pe care le știe despre alegeri pot fi făcute publice „într-un mod sistematic” și că raportul va include și elemente noi; 6 iunie : vorbea despre un raport complet „într-un termen rezonabil”, fără să ofere o dată. Context: anularea alegerilor prezidențiale din 2024 Curtea Constituțională a anulat, la 6 decembrie 2024 , primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia se calificaseră în turul final Călin Georgescu și Elena Lasconi, și a dispus reluarea întregului proces electoral. Digi24 amintește că, de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a promis un raport complet privind anularea alegerilor, însă documentul nu a fost publicat până în prezent. [...]
Atacul public al lui Rareș Bogdan la adresa premierului interimar Ilie Bolojan ridică presiunea pe PNL într-un moment cu miză economică, după blocajul raportat la noul sistem de taxare rutieră TollRo , potrivit Digi24 . Eurodeputatul PNL îl acuză pe șeful partidului și al Guvernului interimar că „distruge România în continuare” și leagă direct disfuncționalitățile TollRo de costuri mai mari pentru transportul de marfă și de un val de amenzi. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Rareș Bogdan îl numește pe Bolojan „premierul calamitate” și susține că sistemul TollRo, intrat în vigoare „azi-noapte”, ar fi fost „blocat”, cu imposibilitatea de a cumpăra tichete și cu aplicația nefuncțională. În același mesaj, el afirmă că amenzile „vor curge” pentru cei care nu pot demonstra kilometrii parcurși. Miza economică invocată: costuri în transport și risc de sancțiuni Rareș Bogdan afirmă că introducerea TollRo ar duce la o creștere a costului transportului de marfă cu 8% și pune presiunea pe autorități prin asocierea blocajului tehnic cu sancționarea transportatorilor. Tot el susține că CNAIR ar cere amânarea cu șase luni, însă „Miruță și Bolojan” ar fi spus că nu pot, invocând statutul de interimari. Acuzații mai largi: șomaj, sectoare „distruse” și critici interne în partid În aceeași postare, eurodeputatul afirmă că Guvernul ar fi trimis în șomaj 100.000 de români și vorbește despre probleme în mai multe domenii, de la ospitalitate și construcții până la IT, precum și despre „cele mai puține gaze înmagazinate din istorie”. De asemenea, el susține că sunt „100.000 de șomeri în plus față de vara-toamna lui 2025”. Pe linie politică internă, Rareș Bogdan afirmă că România „putea avea guvern legitim acum 4 luni” și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi respins mai multe nume, menționându-i pe Eugen Tomac și pe Adrian Veștea, dar și pe „Siegfried”, fără a detalia în ce cadru au avut loc discuțiile. Ce urmează Digi24 notează că Rareș Bogdan este „încă membru al PNL”, iar atacul este îndreptat direct împotriva liderului partidului și premierului interimar. În lipsa unor reacții oficiale incluse în material, rămâne de văzut dacă PNL sau Guvernul vor răspunde acuzațiilor privind funcționarea TollRo și solicitarea de amânare invocată de eurodeputat. [...]
Apariția unei „polinii” uriașe în plină iarnă arată cât de repede pot deveni instabile condițiile care țin gheața marină la locul ei , un element-cheie pentru protecția calotei antarctice și, indirect, pentru riscul de creștere a nivelului mărilor, potrivit Digi24 . O gaură de apă deschisă înconjurată de gheață (numită „polinie”) a fost observată în august 2024 în golful Breid, Antarctica de Est, într-o perioadă în care zona este, de regulă, complet înghețată. La dimensiunea maximă, suprafața a ajuns la 89.121 de kilometri pătrați, puțin sub teritoriul Portugaliei; în articol este menționată și o estimare rotunjită de aproximativ 90.000 de kilometri pătrați. Ce a declanșat fenomenul Cercetătorii din India, coordonați de specialistul Jeebanjyoti Swain , au concluzionat că polinia a fost rezultatul unei combinații de episoade meteorologice și oceanografice extreme, relatează Digi24, citând Science Alert . Concluziile au fost publicate în revista Geophysical Research Letters . Potrivit studiului, mecanismul a inclus: râuri atmosferice intense (șase episoade în iulie–august 2024), care au transportat aer cald și umed spre Antarctica și au împins gheața marină spre pol; valuri de căldură marină persistente, care au îngreunat înghețarea apei; vânturi puternice care au produs „sucțiunea Ekman” (deplasarea apelor de la suprafață sub acțiunea vântului), aducând la suprafață apă mai caldă din straturile profunde și încetinind sau chiar împiedicând formarea gheții. Autorii notează că aceste râuri atmosferice s-au numărat printre cele mai puternice episoade de transport al umidității înregistrate vreodată în mijlocul iernii antarctice. De ce contează: rolul gheții marine ca „zonă-tampon” Deși gheața marină plutește și nu ridică direct nivelul mărilor atunci când se topește, ea funcționează ca zonă-tampon în jurul platformelor de gheață și al ghețarilor. Dacă întinderea gheții marine scade, o parte mai mare a calotei glaciare antarctice rămâne expusă apelor oceanice tot mai calde, ceea ce poate accelera procesele care duc la creșterea nivelului mărilor. Gheața marină este, în același timp, importantă pentru ecosistemele antarctice, iar lanțurile trofice care susțin o mare parte din viața oceanelor depind de revenirea regulată a gheții. Context: minime istorice recente ale gheții marine Articolul mai arată că, în acest an, Antarctica a înregistrat a treia cea mai redusă întindere a gheții marine de iarnă de când se fac măsurători. Totodată, cele mai scăzute patru valori ale întinderii gheții marine de iarnă au fost înregistrate în ultimii patru ani: recordul minim a fost în 2023, iar 2024 (când a apărut polinia din golful Breid) este pe locul al doilea. În iunie, o suprafață extinsă din Marea Bellingshausen, în vestul Peninsulei Antarctice, nu a înghețat, lăsând expusă o zonă de ocean aproximativ cât Franța, deși în mod normal ar fi trebuit să fie acoperită de gheață marină. Ce urmează, potrivit cercetătorilor Echipa lui Swain estimează că astfel de polinii ar putea apărea mai frecvent în viitor, pe măsură ce schimbările climatice intensifică râurile atmosferice, favorizează valuri de căldură mai frecvente și mai persistente și contribuie la încălzirea straturilor superioare ale Oceanului Austral. În articol este menționat și că există dovezi că modificările climei globale sunt provocate de activitățile umane, în principal prin arderea combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că tendințele pot fi influențate prin reducerea cauzelor. [...]
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Serbia intră într-o perioadă de tranziție politică, cu alegeri prezidențiale și parlamentare programate până la finalul anului , după ce Ana Brnabić a preluat funcția de președinte interimar în urma demisiei lui Aleksandr Vučić, potrivit Digi24 . Miza imediată este stabilitatea instituțională într-un interval limitat la cel mult trei luni, până la organizarea scrutinelor. Brnabić devine astfel, în premieră, prima femeie membră a comunității LGBT care conduce Serbia. Ea va exercita atribuțiile de șef al statului cu titlu interimar, într-un context în care scena politică de la Belgrad este tensionată de proteste anticorupție, declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad , unde au murit 14 tineri. Cine este Ana Brnabić și cum a ajuns în vârful puterii Ana Brnabić a intrat în politică în 2015, la invitația lui Vučić, și s-a alăturat partidului prezidențial în 2019. Înainte de cariera politică, a lucrat peste un deceniu în mediul privat. În 2016 a fost numită ministru al administrației publice, iar în 2017 a fost propusă de Vučić pentru funcția de prim-ministru. La acel moment, numirea ei a fost dublu simbolică: prima femeie premier și prima persoană gay șef al guvernului într-o țară majoritar ortodoxă și fostă comunistă, iar Digi24 notează că a fost o premieră și la nivelul estului Europei ortodox și postcomunist. În 2024, Brnabić a trecut de la conducerea guvernului la șefia parlamentului de la Belgrad. Poziționarea față de proteste și acuzațiile privind „tunul sonic” După tragedia de la Novi Sad și izbucnirea demonstrațiilor anticorupție, Brnabić s-a poziționat ferm împotriva manifestațiilor, criticând inclusiv acuzațiile potrivit cărora autoritățile ar fi folosit un „tun sonic” împotriva protestatarilor. „Protestatarii noștri sunt într-adevăr o specie aparte, care a simțit consecințele acelui fals tun sonic abia trei zile mai târziu.” Ce urmează: fereastră de maximum trei luni și alegeri până la final de an Mandatul de președinte interimar al Anei Brnabić este limitat la cel mult trei luni. Până la finalul anului, în Serbia ar urma să aibă loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare, ceea ce transformă interimatul într-o etapă-cheie de administrare a tranziției și de pregătire a scrutinelor. [...]
