Știri
Știri din categoria Diverse
Apariția unei „polinii” uriașe în plină iarnă arată cât de repede pot deveni instabile condițiile care țin gheața marină la locul ei, un element-cheie pentru protecția calotei antarctice și, indirect, pentru riscul de creștere a nivelului mărilor, potrivit Digi24.
O gaură de apă deschisă înconjurată de gheață (numită „polinie”) a fost observată în august 2024 în golful Breid, Antarctica de Est, într-o perioadă în care zona este, de regulă, complet înghețată. La dimensiunea maximă, suprafața a ajuns la 89.121 de kilometri pătrați, puțin sub teritoriul Portugaliei; în articol este menționată și o estimare rotunjită de aproximativ 90.000 de kilometri pătrați.
Cercetătorii din India, coordonați de specialistul Jeebanjyoti Swain, au concluzionat că polinia a fost rezultatul unei combinații de episoade meteorologice și oceanografice extreme, relatează Digi24, citând Science Alert. Concluziile au fost publicate în revista Geophysical Research Letters.
Potrivit studiului, mecanismul a inclus:
Autorii notează că aceste râuri atmosferice s-au numărat printre cele mai puternice episoade de transport al umidității înregistrate vreodată în mijlocul iernii antarctice.
Deși gheața marină plutește și nu ridică direct nivelul mărilor atunci când se topește, ea funcționează ca zonă-tampon în jurul platformelor de gheață și al ghețarilor. Dacă întinderea gheții marine scade, o parte mai mare a calotei glaciare antarctice rămâne expusă apelor oceanice tot mai calde, ceea ce poate accelera procesele care duc la creșterea nivelului mărilor.
Gheața marină este, în același timp, importantă pentru ecosistemele antarctice, iar lanțurile trofice care susțin o mare parte din viața oceanelor depind de revenirea regulată a gheții.
Articolul mai arată că, în acest an, Antarctica a înregistrat a treia cea mai redusă întindere a gheții marine de iarnă de când se fac măsurători. Totodată, cele mai scăzute patru valori ale întinderii gheții marine de iarnă au fost înregistrate în ultimii patru ani: recordul minim a fost în 2023, iar 2024 (când a apărut polinia din golful Breid) este pe locul al doilea.
În iunie, o suprafață extinsă din Marea Bellingshausen, în vestul Peninsulei Antarctice, nu a înghețat, lăsând expusă o zonă de ocean aproximativ cât Franța, deși în mod normal ar fi trebuit să fie acoperită de gheață marină.
Echipa lui Swain estimează că astfel de polinii ar putea apărea mai frecvent în viitor, pe măsură ce schimbările climatice intensifică râurile atmosferice, favorizează valuri de căldură mai frecvente și mai persistente și contribuie la încălzirea straturilor superioare ale Oceanului Austral. În articol este menționat și că există dovezi că modificările climei globale sunt provocate de activitățile umane, în principal prin arderea combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că tendințele pot fi influențate prin reducerea cauzelor.
Recomandate
Șantierul Damen Mangalia intră la vânzare cu 25% mai ieftin , după patru licitații fără ofertanți, iar noul preț de pornire coboară la 138 de milioane de euro (fără TVA), potrivit Știrile Pro TV . Miza este una economică și operațională: calendarul vânzării influențează direct utilizarea șantierului într-un contract major de apărare, care presupune construcția de nave militare până în 2030. A cincea licitație este programată pentru 9 octombrie și este prima rundă în care lichidatorul judiciar CITR reduce prețul de pornire la 75% din nivelul anterior. Valoarea de piață a activului a fost de 184 de milioane de euro, sumă cerută și la precedentele patru licitații. Ce se schimbă la a cincea licitație Noul preț de pornire este de 138 de milioane de euro, iar garanția de participare este stabilită la 10% din acest preț, adică 13,8 milioane de euro. Garanția câștigătorului se reține ca avans din preț, iar celorlalți participanți li se restituie în cinci zile lucrătoare de la licitație. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat pentru News.ro că, în lipsa ofertelor la 75%, se poate organiza o nouă rundă pornind de la 50% din valoarea de piață. Documentația de vânzare consultată de News.ro prevede și un prag minim sub care tranzacția nu poate coborî: „În toate cazurile, indiferent de numărul participanţilor, de numărul rundelor de licitaţie sau de nivelul ofertelor formulate, vânzarea nu se va putea realiza la un preţ mai mic de 84.148.210 EUR, exclusiv TVA, reprezentând valoarea de lichidare a activului”. Apelul Damen și efectul asupra procesului de vânzare Procedura de vânzare a fost schimbată după ce, la trei licitații lunare, nu s-a prezentat niciun interesat. Pe 7 septembrie 2026, instanța a aprobat solicitarea CITR de a vinde șantierul „prin licitație publică în cadrul procedurii de executare silită din Codul de procedură civilă”, conform notei de pe portalul de judecată. Decizia a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și, totodată, principal creditor. Potrivit informațiilor din articol, Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, iar Damen Holding BV și firmele din grup dețin aproximativ 85% din creanțe, ceea ce îi permite să controleze deciziile din Adunarea Creditorilor. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie 2026, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării. Conform explicațiilor oferite de șeful CITR pentru News.ro, apelul nu suspendă efectele sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. De ce contează: presiune de termen dintr-un contract de 920 milioane euro Vânzarea și momentul în care se va închide tranzacția sunt importante și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall , în valoare de 920 de milioane de euro, pentru construirea a patru nave militare la Mangalia. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și trebuie onorat până în 2030, într-un termen descris în articol drept „extrem de strâns”. Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație, iar compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”. [...]
BMW scoate dieselul din oferta europeană a noului Seria 3 , o schimbare cu impact direct pentru piața de flote și pentru clienții care mizau pe costuri mai mici la rulaj mare, potrivit Wall Street . A opta generație a modelului (cod G50) debutează cu un design aliniat limbajului „Neue Klasse”, dar noutatea majoră este dispariția completă a motorizărilor diesel din gama pentru Europa. La lansare, sedanul va fi disponibil exclusiv cu trei motorizări pe benzină, cu patru și șase cilindri. BMW a transmis, în prezentarea noului model, că dieselul – cândva baza vânzărilor Seriei 3 – nu va mai face parte din ofertă, pe fondul scăderii cererii pentru mașini noi pe motorină, chiar dacă piața second-hand are o dinamică diferită. Ce motorizări primește noul Seria 3 Conform informațiilor din articol, lista de motorizări anunțate pentru lansare include: M350 xDrive : 6 cilindri în linie, 2.998 cmc, 443 CP și 580 Nm (din care motorul termic 426 CP, 540 Nm), 0–100 km/h în 4,1 secunde, viteză maximă limitată la 250 km/h, consum mixt WLTP 8,2 l/100 km. 320 : 4 cilindri în linie, 1.998 cmc, 211 CP, 330 Nm, 0–100 km/h în 7,4 secunde, viteză maximă 240 km/h, consum mixt WLTP 7,5 l/100 km. 318 : 4 cilindri în linie, 1.998 cmc, 156 CP, 250 Nm, 0–100 km/h în 9,5 secunde, viteză maximă 215 km/h, consum mixt WLTP 7,5 l/100 km. BMW mai spune că o versiune hibridă plug-in (încărcabilă la priză) va sosi în 2027, tot cu motor pe benzină. De ce contează: lovitură pentru „motorul” vânzărilor de flote Decizia e cu atât mai relevantă cu cât dieselul a fost, istoric, un pilon pentru Seria 3 în Europa. În anii de vârf, motorizările diesel ajungeau până la 80% din înmatriculările de Seria 3 noi în Germania și Europa, în special la generațiile E90 (2005–2013) și F30 (2011–2019). În plus, versiunea 320d a avut un rol esențial, reprezentând uneori 40%–50% din livrările gamei, datorită consumului redus și potrivirii cu utilizarea intensivă (kilometraj mare) și cu flotele companiilor. Articolul plasează schimbarea în contextul declinului mai larg al dieselului în Europa: în 2025, ponderea dieselului în totalul înmatriculărilor BMW noi din Germania a coborât pentru prima dată sub 30%. Pentru Seria 3, ponderea este estimată la aproximativ 25%–30%, cu precizarea că BMW nu publică date pe fiecare model. Producție: Seria 3 revine în Germania, iar Mexicul rămâne pentru electrice Modelul va intra în producție până la finalul anului curent, iar BMW va muta producția sedanului în Germania, la uzina din Dingolfing . Varianta electrică este produsă la München. Anterior, Seria 3 era produsă în Mexic, la San Luis Potosí; constructorul spune că va continua să fabrice acolo, dar doar modele electrice (i3 și iX3 din 2027). Ce nu e încă decis BMW nu a precizat dacă va elimina dieselul și de pe alte modele de clasă medie sau dacă aceeași strategie se va aplica viitoarei versiuni break, Seria 3 Touring. Deocamdată, compania a confirmat strategia de motorizare doar pentru sedan, iar articolul notează că este probabil ca abordarea să fie extinsă și la break. În același timp, cererea pentru diesel rămâne mai concentrată pe segmentele mari: pentru SUV-urile BMW X5 și X7, versiunile diesel pot depăși în continuare jumătate din vânzări, potrivit informațiilor citate. [...]
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Serbia intră într-o perioadă de tranziție politică, cu alegeri prezidențiale și parlamentare programate până la finalul anului , după ce Ana Brnabić a preluat funcția de președinte interimar în urma demisiei lui Aleksandr Vučić, potrivit Digi24 . Miza imediată este stabilitatea instituțională într-un interval limitat la cel mult trei luni, până la organizarea scrutinelor. Brnabić devine astfel, în premieră, prima femeie membră a comunității LGBT care conduce Serbia. Ea va exercita atribuțiile de șef al statului cu titlu interimar, într-un context în care scena politică de la Belgrad este tensionată de proteste anticorupție, declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad , unde au murit 14 tineri. Cine este Ana Brnabić și cum a ajuns în vârful puterii Ana Brnabić a intrat în politică în 2015, la invitația lui Vučić, și s-a alăturat partidului prezidențial în 2019. Înainte de cariera politică, a lucrat peste un deceniu în mediul privat. În 2016 a fost numită ministru al administrației publice, iar în 2017 a fost propusă de Vučić pentru funcția de prim-ministru. La acel moment, numirea ei a fost dublu simbolică: prima femeie premier și prima persoană gay șef al guvernului într-o țară majoritar ortodoxă și fostă comunistă, iar Digi24 notează că a fost o premieră și la nivelul estului Europei ortodox și postcomunist. În 2024, Brnabić a trecut de la conducerea guvernului la șefia parlamentului de la Belgrad. Poziționarea față de proteste și acuzațiile privind „tunul sonic” După tragedia de la Novi Sad și izbucnirea demonstrațiilor anticorupție, Brnabić s-a poziționat ferm împotriva manifestațiilor, criticând inclusiv acuzațiile potrivit cărora autoritățile ar fi folosit un „tun sonic” împotriva protestatarilor. „Protestatarii noștri sunt într-adevăr o specie aparte, care a simțit consecințele acelui fals tun sonic abia trei zile mai târziu.” Ce urmează: fereastră de maximum trei luni și alegeri până la final de an Mandatul de președinte interimar al Anei Brnabić este limitat la cel mult trei luni. Până la finalul anului, în Serbia ar urma să aibă loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare, ceea ce transformă interimatul într-o etapă-cheie de administrare a tranziției și de pregătire a scrutinelor. [...]
Statul ridică dobânzile la Tezaur până la 7,50% și extinde canalele de cumpărare , într-o nouă ediție disponibilă din 5 octombrie, cu venituri neimpozabile și posibilitatea de răscumpărare înainte de scadență, potrivit Digi24 . Miza pentru investitori este randamentul în lei, iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Noua ediție Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani și include titluri de stat în lei cu scadențe de unu, trei și cinci ani. Dobânda se plătește anual, iar câștigurile nu sunt supuse impozitării. Ce dobânzi oferă noua ediție Tezaur Ministerul Finanțelor lansează trei emisiuni, cu următoarele dobânzi anuale: scadență la 1 an: 6,50% pe an; scadență la 3 ani: 7% pe an; scadență la 5 ani: 7,50% pe an. Valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu, iar dobânda se achită la datele prevăzute în prospectul emisiunii. Unde pot fi cumpărate și până când se pot face subscrieri Perioada de subscriere începe pe 5 octombrie și se încheie cel târziu pe 6 noiembrie, în funcție de canalul ales. Titlurile pot fi cumpărate astfel: prin Ghișeul.ro: 5 octombrie – 4 noiembrie; online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV): 5 octombrie – 5 noiembrie; de la unitățile Trezoreriei Statului: 5 octombrie – 6 noiembrie; prin oficiile Poștei Române din mediul urban: 5 octombrie – 5 noiembrie; prin oficiile poștale din mediul rural: 5 octombrie – 4 noiembrie. Prin Ghișeul.ro pot investi cetățenii români care au cont pe platformă și dețin un card de debit; această opțiune a fost introdusă în martie 2025. Ce flexibilitate au investitorii și cum își pot muta banii în contul bancar O persoană poate face mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar operațiunile pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe bază de cerere. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, conform Ministerului Finanțelor. Pentru transferul banilor din contul de subscriere Tezaur într-un cont bancar personal, investitorii trebuie să completeze Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), formular disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Tezaur Online”, care se transmite apoi prin SPV. Se aplică un comision de 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari. Ministerul Finanțelor precizează că sumele atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, iar prospectul emisiunii (și eventualele modificări) urmează să fie publicat pe site-urile Ministerului Finanțelor și Poștei Române. [...]
Iranul își extinde lista de ținte potențiale, ceea ce crește riscul de șoc pe piața petrolului. Potrivit Digi24 , Teheranul pregătește un răspuns militar mai amplu dacă SUA reiau atacurile la scară largă, iar scenariile discutate includ lovituri nu doar asupra obiectivelor americane, ci și asupra țărilor care sprijină operațiunile Washingtonului și, posibil, asupra unor ținte din afara Orientului Mijlociu. Informațiile sunt atribuite unor oficiali iranieni citați de Reuters, care indică faptul că planificarea s-a intensificat după revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, în condițiile în care nu există încă o decizie finală privind amploarea și momentul unei eventuale riposte. În paralel, negocierile diplomatice avansează cu dificultate, iar niciuna dintre părți nu ar da semne că este dispusă la compromisuri. Miza economică: rutele energetice și riscul de volatilitate Materialul plasează escaladarea într-un context în care conflictul a afectat deja transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile energetice globale. Iranul și grupările aliate ar fi încercat să crească presiunea asupra SUA prin extinderea conflictului în regiune, ceea ce a sporit riscurile pentru piețele energetice. Este menționat și un al doilea punct de presiune: acțiunile houthiștilor în zona Bab el-Mandeb, care ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice globale și accesul către Marea Roșie. Pregătiri operaționale: coordonare cu aliați regionali Doi oficiali iranieni citați spun că Teheranul a transmis grupărilor aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de amploare. Instrucțiunile ar viza un răspuns coordonat care s-ar putea întinde „de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”. Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta aceste informații, potrivit aceleiași relatări. Diplomație cu șanse reduse și constrângeri financiare Deși pregătirile militare sunt în derulare, canalul de negocieri ar rămâne deschis. Teheranul ar fi transmis Washingtonului, prin mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile. Propunerea ar include, potrivit autorităților iraniene citate în material: încetarea luptelor; ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene; deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate; acordarea unei derogări de la sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Donald Trump ar fi declarat că a respins propunerea, în timp ce presa de stat iraniană a relatat că Qatarul a transmis Teheranului un răspuns din partea SUA, aflat în analiză. Surse iraniene susțin că Washingtonul ar dori includerea programului nuclear în negocieri, în timp ce Teheranul condiționează discuțiile pe această temă de îndeplinirea a șapte condiții. În fundal, o preocupare majoră pentru conducerea iraniană ar fi capacitatea economiei de a rezista unei confruntări prelungite, în condițiile în care blocada americană a afectat exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri pentru Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile încă neclarificate: dacă SUA vor relua atacurile la scară largă și ce formă ar lua răspunsul iranian. Extinderea listei de ținte și accentul pus pe puncte strategice precum Strâmtoarea Hormuz indică însă un risc mai mare de escaladare cu efecte directe asupra transporturilor de energie și, implicit, asupra volatilității prețurilor la combustibili. [...]
