Știri
Știri din categoria Diverse
Nicușor Dan avertizează că anticipate ar bloca rectificarea bugetară timp de cinci luni, cu efecte directe asupra finanțării serviciilor publice, potrivit Știrile Pro TV. În același context, consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că alegerile anticipate ar adânci criza politică și ar avantaja forțele care promovează „narativele Moscovei”.
Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni, a spus joi seară la Digi24, conform news.ro, că anticipatele nu ar rezolva criza, ci ar amplifica instabilitatea.
„Alegerile anticipate sunt un cadou pentru Putin. Asta este opinia mea şi mi-o menţin cât se poate de ferm.”
El a argumentat că, deși nemulțumirea publică poate alimenta cereri pentru anticipate, liderii politici ar trebui să prioritizeze „interesul național” și o soluție „pragmatică” care să mențină direcția pro-occidentală, parteneriatul cu Statele Unite și loialitatea față de Uniunea Europeană.
„O adâncire a crizei n-ar servi decât celor care îşi doresc ca România să fie instabilă, vulnerabilă şi cu aceste provocări pe care le simţim deja aproape regulat la frontierele noastre.”
Președintele Nicușor Dan a explicat că se opune categoric anticipatelor, invocând riscuri economice, sociale și medicale. Potrivit acestuia, România ar rămâne „blocată” cel puțin cinci luni, perioadă în care un guvern interimar nu ar avea pârghiile legale pentru rectificare bugetară.
„Alegerile anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu putem face rectificare, înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanţe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar.”
Șeful statului a adăugat că instabilitatea politică ar fi privită negativ și de investitori.
„Nu mă joc de-a soarta acestei ţări.”
Întrebat despre posibilitatea ca partide precum AUR să obțină majoritatea după anticipate, Tomac a spus că scenariul este „real” și că trebuie evitat, pe fondul riscului ca formațiuni care promovează „agresiv” narativele lui Vladimir Putin să capitalizeze electoral.
Recomandate
Predoiu avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge economia spre „scufundare” și susține că refacerea Coaliției ar fi „poate cea mai bună soluție” pentru a asigura o majoritate care să poată trece reforme, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Afacerilor Interne compară criza politică cu „o căruță lăsată în drum” și spune că o reluare a formulei de guvernare ar putea oferi o majoritate „poate nu confortabilă, ci cât de cât rezonabilă” pentru „reforme și modernizări”. În logica sa, obiectivul inițial al alianței – „să scoatem țara din impas” – ar trebui reluat, în condițiile în care, afirmă el, România ar fi „la jumătatea drumului”. „Trebuie reluat acest efort, dusă căruța până la destinație, adică o situație relativ stabilă din punct de vedere economic.” De ce contează: riscul economic invocat în scenariul anticipatelor Predoiu leagă direct prelungirea instabilității de un risc economic major și avertizează că organizarea alegerilor anticipate ar putea duce la o „scufundare economică generală”. În același registru, liberalul a comparat situația politică de acum cu momentul de dinaintea naufragiului Titanicului, sugerând că întârzierea unei soluții politice ar amplifica efectele negative. Mesaj către partidele fostei coaliții: „obligație morală” să revină la guvernare În declarațiile citate, Predoiu susține că partidele fostei coaliții au „obligația morală” să revină la guvernare și să refacă alianța, cu scopul de a evita „dezastrul general”. În viziunea sa, refacerea coaliției ar însemna, în primul rând, recâștigarea unei stabilități „relativ” solide din punct de vedere economic, prin capacitatea de a promova reforme. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat , dar admite că „criza politică” din ultimele luni a împins în plan secund acest angajament, potrivit Digi24 . Miza este una de încredere și de funcționare instituțională: statul trebuie să explice, într-o formă inteligibilă publicului, de ce a fost anulat scrutinul prezidențial din 2024 și ce s-a întâmplat în zona finanțării și a influenței externe. Declarația a fost făcută miercuri seară, la o conferință de presă la Ambasada României din Praga, unde Nicușor Dan a fost întrebat când va prezenta raportul promis, inclusiv în contextul în care fostul candidat Călin Georgescu a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Șeful statului a răspuns: „Evident că l-am promis şi, dacă l-am promis, o să-l avem.” Totodată, președintele a spus că, înainte de declanșarea „acestei crize politice” (pe care o descrie ca durând cinci luni), raportul era „unul din primele trei lucruri” de care se ocupa. De ce întârzie: raportul trebuie „tradus” pentru public În intervențiile din ultimele luni, Nicușor Dan a insistat că informațiile care stau la baza raportului sunt, în bună parte, tehnice (de exemplu, mecanisme de propagare online, „site-uri în oglindă” și conexiuni între tipuri de date), iar documentul trebuie să le pună într-o formă accesibilă. În 14 septembrie, președintele a afirmat că încălcarea legislației electorale privind finanțarea este „o certitudine” și „un motiv suficient” pentru anularea alegerilor din 2024, într-un interviu pentru Euronews, citat de Digi24. În același context, a invocat și existența unei influențe ruse, pentru care Parchetul General ar fi prezentat dovezi. Termenele s-au schimbat în timp Materialul trece în revistă mai multe momente în care președintele a avansat estimări diferite privind publicarea raportului: 9 decembrie 2025 : estima un orizont de două-trei luni pentru explicații detaliate privind anularea alegerilor; 3 decembrie 2025 : indica drept reper sfârșitul lunii ianuarie (ca termen aproximativ); 30 septembrie 2025 : spunea că ar mai fi nevoie de câteva luni pentru „imaginea completă”; 16 aprilie : afirma că „90%” din informațiile pe care le știe despre alegeri pot fi făcute publice „într-un mod sistematic” și că raportul va include și elemente noi; 6 iunie : vorbea despre un raport complet „într-un termen rezonabil”, fără să ofere o dată. Context: anularea alegerilor prezidențiale din 2024 Curtea Constituțională a anulat, la 6 decembrie 2024 , primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia se calificaseră în turul final Călin Georgescu și Elena Lasconi, și a dispus reluarea întregului proces electoral. Digi24 amintește că, de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a promis un raport complet privind anularea alegerilor, însă documentul nu a fost publicat până în prezent. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că influența TikTok poate rupe legătura dintre expertiză și decizie publică , cerând mediului universitar să iasă mai mult în spațiul public, într-un context în care „nouă milioane de români” sunt pe platformă, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la deschiderea anului universitar 2026–2027, la Facultatea de Istorie a Universității din București. În discurs, șeful statului a susținut că una dintre mizele perioadei actuale este construirea unei „societăți a cunoașterii”, în care deciziile sunt fundamentate pe rezultate ale cercetării și pe „adevărurile științei”, cu exemple care merg de la sănătate (cunoaștere medicală) la raportarea la trecut (cercetare istorică). Apel către cadrele didactice: prezență acolo unde se formează opinia publică Nicușor Dan a argumentat că mediul academic riscă să funcționeze într-un circuit închis — colocvii, schimburi de idei între specialiști — dacă nu participă și la dezbaterea publică, acolo unde se formează opinii și se iau decizii. „Dacă neglijăm să fim acolo unde societatea este – de exemplu, nouă milioane de români pe TikTok, atunci vom fi în două realități paralele.” În același pasaj, președintele a avertizat că direcția în care merge societatea poate fi influențată de persoane „care nu au reperul istoric” și „nu au reperul financiar”, dacă expertiza rămâne absentă din spațiul public. Mesaj pentru studenți: folosiți anii de facultate pentru acumulare Președintele a spus că revine „cu mare emoție” la Universitatea din București, instituție despre care a afirmat că l-a format, și a felicitat universitatea pentru capacitatea de adaptare la schimbările din societate și de pe piața muncii. Către studenți, Nicușor Dan a transmis un îndemn de a valorifica perioada facultății pentru dezvoltare și acumulare de cunoștințe, evocând un sfat primit în studenție de la profesorul său de doctorat. „Profitați de acești ani. Cunoașterea este una din cele mai mari bucurii ale vieții umane, dacă nu cea mai mare.” [...]
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator , motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „ Coridorul Vertical ” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”. De ce contează: poziționarea României în negocierile energetice Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle , după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze. În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție. Coridorul Vertical: infrastructură, nu contract de cumpărare Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze. În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente. Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune. Unde este blocajul de capacitate și ce spune Bolojan despre export Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina. Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator. Miza politică: parteneriatele externe, scoase din disputele interne În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare. Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii. [...]
Iranul își extinde lista de ținte potențiale, ceea ce crește riscul de șoc pe piața petrolului. Potrivit Digi24 , Teheranul pregătește un răspuns militar mai amplu dacă SUA reiau atacurile la scară largă, iar scenariile discutate includ lovituri nu doar asupra obiectivelor americane, ci și asupra țărilor care sprijină operațiunile Washingtonului și, posibil, asupra unor ținte din afara Orientului Mijlociu. Informațiile sunt atribuite unor oficiali iranieni citați de Reuters, care indică faptul că planificarea s-a intensificat după revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, în condițiile în care nu există încă o decizie finală privind amploarea și momentul unei eventuale riposte. În paralel, negocierile diplomatice avansează cu dificultate, iar niciuna dintre părți nu ar da semne că este dispusă la compromisuri. Miza economică: rutele energetice și riscul de volatilitate Materialul plasează escaladarea într-un context în care conflictul a afectat deja transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile energetice globale. Iranul și grupările aliate ar fi încercat să crească presiunea asupra SUA prin extinderea conflictului în regiune, ceea ce a sporit riscurile pentru piețele energetice. Este menționat și un al doilea punct de presiune: acțiunile houthiștilor în zona Bab el-Mandeb, care ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice globale și accesul către Marea Roșie. Pregătiri operaționale: coordonare cu aliați regionali Doi oficiali iranieni citați spun că Teheranul a transmis grupărilor aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de amploare. Instrucțiunile ar viza un răspuns coordonat care s-ar putea întinde „de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”. Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta aceste informații, potrivit aceleiași relatări. Diplomație cu șanse reduse și constrângeri financiare Deși pregătirile militare sunt în derulare, canalul de negocieri ar rămâne deschis. Teheranul ar fi transmis Washingtonului, prin mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile. Propunerea ar include, potrivit autorităților iraniene citate în material: încetarea luptelor; ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene; deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate; acordarea unei derogări de la sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Donald Trump ar fi declarat că a respins propunerea, în timp ce presa de stat iraniană a relatat că Qatarul a transmis Teheranului un răspuns din partea SUA, aflat în analiză. Surse iraniene susțin că Washingtonul ar dori includerea programului nuclear în negocieri, în timp ce Teheranul condiționează discuțiile pe această temă de îndeplinirea a șapte condiții. În fundal, o preocupare majoră pentru conducerea iraniană ar fi capacitatea economiei de a rezista unei confruntări prelungite, în condițiile în care blocada americană a afectat exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri pentru Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile încă neclarificate: dacă SUA vor relua atacurile la scară largă și ce formă ar lua răspunsul iranian. Extinderea listei de ținte și accentul pus pe puncte strategice precum Strâmtoarea Hormuz indică însă un risc mai mare de escaladare cu efecte directe asupra transporturilor de energie și, implicit, asupra volatilității prețurilor la combustibili. [...]
Germania pregătește pentru 2027 primul regiment de drone al Bundeswehr , o schimbare operațională majoră care mută accentul armatei spre sisteme fără pilot, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius , a spus că unitatea ar urma să fie înființată anul viitor și să devină operațională „în cursul anului 2027”, fiind descrisă drept „o unitate independentă pentru sisteme fără pilot”. Declarațiile au fost făcute la poligonul de antrenament militar de la Bergen, în nordul Germaniei, iar informațiile sunt atribuite agenției DPA. Regimentul ar urma să aibă până la 600 de membri și să acopere o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pistorius a argumentat schimbarea prin nevoia de a integra dronele în modul de luptă terestru: „Oricine dorește să aibă succes pe uscat trebuie pur și simplu să stăpânească utilizarea sistemelor fără pilot.” De ce contează: trecerea la „sisteme fără pilot” devine o prioritate de capacitate Planul indică o repoziționare practică a Bundeswehr către utilizarea extinsă a dronelor, în condițiile în care conflictul din Ucraina a arătat rolul central al „războiului cu drone” în confruntarea cu Rusia. În acest context, Germania încearcă să intensifice utilizarea dronelor în armată, nu doar ca echipamente auxiliare, ci ca element organizat într-o unitate dedicată. Context: presiune pentru accelerarea desfășurării dronelor În același fir al accelerării, șeful armatei germane, Christian Freuding, declara în iunie, în timpul unei vizite la exercițiul militar Freedom Shield 2026 din Lituania, că există o intenție „urgentă” de a desfășura mai multe drone și sisteme de arme fără pilot. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce tipuri de drone vor fi folosite, ce buget este alocat sau care va fi calendarul detaliat de achiziție și instruire, însă direcția este explicită: Bundeswehr își construiește o capacitate autonomă dedicată sistemelor fără pilot, cu țintă de implementare în 2027. [...]
