Știri
Știri din categoria Diverse
Penuria de combustibil din Rusia începe să lovească direct logistica militară, cu restricții de realimentare și costuri mai mari suportate de soldați, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Digi24.
Informațiile provin din relatări ale militarilor ruși către publicația independentă Verstka, preluate de Kyiv Post, care indică reduceri ale livrărilor de benzină și limitări ce afectează atât operațiunile de luptă, cât și transporturile de muniție și alimente către front.
„Situația cu benzina e complet scăpată de sub control. Nu se alocă suficientă cantitate pentru toată lumea. Există o penurie catastrofală de benzină.”
Un soldat a spus că unitățile ar fi ajuns să primească 20 de litri pe vehicul pe zi, față de situația anterioară, când combustibilul era alocat „cât era necesar” pentru misiuni. Un alt militar mobilizat a estimat că rezervele s-au redus cu aproximativ 30%, iar restricțiile ar afecta inclusiv camioanele de aprovizionare.
În sectorul Zaporojie, un militar a relatat că pentru misiuni de aprovizionare unitatea sa primea înainte 20 de litri, iar acum 10–15 litri, ceea ce i-ar obliga pe soldați să parcurgă pe jos 11 kilometri pentru apă, alimente și alte resurse.
Totodată, unii militari au spus că ajung să cumpere benzină de la localnici cu 200–300 de ruble pe litru (aprox. 2,55–3,82 dolari, adică aproximativ 12–18 lei), iar alții se bazează pe colegi care aduc combustibil în canistre din Rostov-pe-Don, la întoarcerea din concediu.
Militarii citați au reclamat și calitatea combustibilului furnizat de Ministerul Apărării, descris ca „galben” și inferior benzinei din comerț. Conform relatării, ministerul ar asigura combustibil doar pentru vehiculele militare, în timp ce soldații ar plăti din buzunar pentru vehicule personale, generatoare, drujbe și alte echipamente. Înregistrarea acestor echipamente la unitate ar crea, potrivit lor, riscul de confiscare și redirecționare.
Penuria ar fi dus și la creșterea costurilor de funcționare a generatoarelor folosite pentru comunicații, electricitate și alimentarea cu apă. Un soldat din apropierea regiunii Kursk a spus că înainte cheltuia aproximativ 50.000 de ruble pe lună pentru combustibilul generatorului (637 de dolari, aprox. 2.900 lei), iar acum se așteaptă la 70.000 de ruble (892 de dolari, aprox. 4.100 lei).
Pe fundal, producția rafinăriilor de petrol din Rusia ar fi scăzut cu peste 60%, la cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani (din 2005), potrivit Energy Aspects (EA). Bloomberg, citând date ale EA Analytics, a raportat că rata de prelucrare a țițeiului a coborât la 3,91 milioane de barili pe zi în iulie 2026, cu peste 1,4 milioane de barili pe zi sub media anului trecut.
În paralel, Rusia a suspendat exporturile de combustibil: exporturile de benzină au fost interzise în aprilie, cele de kerosen de la 1 iunie, iar cele de motorină de la 8 iulie. În iunie, Moscova ar fi discutat cu India și Kazahstan despre posibile importuri de benzină.
Pentru cititorii din business, miza imediată este una operațională: dacă deficitul de combustibil persistă, presiunea se mută dinspre piața internă către capacitatea de susținere a frontului, cu costuri suplimentare și improvizații logistice raportate chiar din interiorul armatei ruse.
Recomandate
SUA și Rusia își păstrează deschis canalul diplomatic pe Ucraina, fără angajamente concrete , după întâlnirea dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov , desfășurată la Manila, în marja reuniunii ASEAN, potrivit Digi24 . Mesajele publice ale celor doi indică disponibilitate de dialog, dar și o prudență evidentă în a descrie pozițiile discutate sau pașii următori. Rubio a spus că Statele Unite sunt în continuare pregătite să joace un „rol constructiv” pentru a ajuta la încheierea războiului, dacă va exista o oportunitate, și a descris discuția cu Lavrov drept una „deschisă”. Totuși, oficialul american a refuzat să caracterizeze poziția Rusiei în timpul întâlnirii și nu a oferit detalii despre conținutul negocierilor. În același timp, Rubio a insistat asupra costului uman al conflictului, invocând decesele civililor și atacurile rusești asupra Kievului, și a susținut că atât Rusia, cât și Ucraina ar avea motive să oprească războiul. Principala dificultate, în evaluarea sa, rămâne găsirea unei soluții „pe care ambele părți să o poată accepta”. Mesajul Moscovei: „soluție politică și diplomatică” De partea rusă, Lavrov „a reafirmat disponibilitatea Rusiei pentru o soluționare politică și diplomatică a conflictului”, conform unui comunicat al ministerului rus de externe citat în material. Totodată, i-a transmis lui Rubio că Moscova rămâne angajată față de propunerile făcute de președinții Vladimir Putin și Donald Trump în cadrul întâlnirii lor din august 2025, în Alaska. De ce contează: semnal de continuitate, nu de progres Din informațiile prezentate, întâlnirea pare să fi avut în principal rolul de a menține deschis un canal de comunicare la nivel înalt între Washington și Moscova, într-un moment în care ambele părți vorbesc despre „compromis”, dar evită să indice public concesii sau un calendar. Ce urmează rămâne neclar: Rubio a spus că SUA „vor continua să încerce” să vadă dacă poate fi găsit un compromis, însă fără a detalia ce formă ar putea lua acesta sau în ce condiții ar putea avansa discuțiile. [...]
Serviciile de informații americane verifică dacă Rusia a sprijinit atacuri iraniene asupra unor facilități CIA , o anchetă care, dacă se confirmă, ar ridica miza operațională a confruntării din Orientul Mijlociu și ar complica eforturile Washingtonului de a gestiona conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Investigația vizează două piste: dacă Moscova ar fi furnizat Teheranului informații pentru identificarea țintelor sau tehnologie avansată pentru dronele folosite în loviturile asupra unor instalații CIA din Orientul Mijlociu, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu ancheta. Sursele spun că, deocamdată, nu există concluzii ferme privind implicarea Rusiei, dar eficiența și precizia aparentă a atacurilor, precum și sprijinul tehnic mai amplu acordat Iranului de Rusia, sunt analizate ca posibile indicii. Ce s-a întâmplat și ce ținte ar fi fost lovite Cel puțin două sedii ale CIA au fost lovite în luna martie, potrivit Reuters și altor instituții de presă, iar oficiali americani au recunoscut atacurile. Una dintre facilități ar fi fost stația CIA din Arabia Saudită, aflată în sediul Ambasadei SUA la Riad, iar o alta ar fi fost în estul Irakului. Unele surse au afirmat că au fost lovite și alte sedii ale CIA, fără să ofere detalii. Nu au fost raportate persoane ucise sau rănite în atacul din Arabia Saudită, potrivit celor doi oficiali occidentali din regiunea Golfului citați de Reuters. Ipoteza „sprijinului rusesc”: informații despre ținte și drone îmbunătățite Un memorandum intern al unei agenții occidentale de informații, descris de un oficial din regiune care a avut acces la document, ar fi concluzionat că Rusia a jucat „probabil” un rol în identificarea facilităților regionale ale CIA vizate de atacuri. Autorul exact al documentului nu este făcut public. Separat, doi oficiali occidentali din regiunea Golfului au spus că analiștii cred că în atacul din Arabia Saudită au fost folosite două versiuni îmbunătățite de Rusia ale dronelor iraniene Shahed. Scenariul descris: o dronă ar fi produs o breșă într-o zonă vulnerabilă a fațadei ambasadei, iar a doua ar fi pătruns prin deschidere și ar fi explodat. O altă sursă a afirmat că Rusia ar fi ajutat la creșterea preciziei dronelor Shahed-136 prin furnizarea unui sistem de navigație prin satelit, Kometa-M, despre care experții citați de Reuters spun că este mai precis și mai greu de bruiat decât sistemul produs de Iran. The Wall Street Journal a relatat în martie că Rusia a furnizat Iranului Kometa-M, informație negată de Kremlin, care a catalogat-o drept „fake news”. De ce contează ancheta: risc de escaladare și vulnerabilități operaționale Potrivit Reuters, vizarea unor sedii sensibile ale CIA ar indica o disponibilitate a Moscovei de a merge mai departe în încercarea de a perturba operațiunile americane, într-un moment în care Washingtonul încearcă să pună capăt războiului cu Iranul. Temerile privind furnizarea de date pentru identificarea țintelor s-au intensificat după atacurile asupra unei baze aeriene americane din Iordania, unde Iranul a lovit cu rachete balistice barăcile armatei, ucigând doi militari, mai notează Reuters. Ce spun (și ce nu spun) părțile Casa Albă a redirecționat solicitarea de comentarii către CIA, care a refuzat să răspundă. Misiunea Iranului la ONU, Ministerul rus al Apărării și guvernul saudit nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Analiștii americani încearcă să stabilească dacă Iranul s-a bazat pe date furnizate de Rusia pentru identificarea țintelor în atacul asupra ambasadei, însă unele surse avertizează că Iranul ar fi putut viza Ambasada SUA în general și ar fi lovit din întâmplare stația CIA. Fostul șef de stație CIA Daniel Hoffman a declarat că nu ar fi surprinzător ca Moscova să ajute Teheranul să vizeze facilități CIA, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări: „Ambele au interesul de a încerca să reducă sau să elimine complet influența Statelor Unite în ceea ce consideră propriile sfere de influență”, a spus el. [...]
Negocierile blocate pentru gazoductul „ Puterea Siberiei 2 ” arată cât de mult a ajuns Rusia să depindă de China și cât de greu îi este Moscovei să obțină condiții favorabile, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Beijingul ar fi tras de timp și ar fi cerut un preț mult sub nivelul pieței, ceea ce pune presiune pe strategia Kremlinului de a compensa pierderea treptată a pieței europene. Textul citează o analiză semnată de istoricul Mark Galeotti în The Spectator , care descrie relația ruso-chineză drept una pragmatică și tranzacțională: cooperare acolo unde există interese comune, dar fără concesii „din prietenie”. În acest cadru, proiectul „Puterea Siberiei 2” devine testul principal al raportului de forțe dintre cele două capitale. De ce contează: miza economică a unei rute alternative la Europa Rusia are încă în Uniunea Europeană cea mai mare piață de export pentru gaze naturale, însă China se apropie, iar Moscova încearcă să-și consolideze accesul pe piața asiatică. În prezent, gazul rusesc ajunge în China prin conducta „Power of Siberia”, de circa 4.000 km, deschisă în 2019. „Puterea Siberiei 2” este discutată din 2014 și ar urma să conecteze câmpurile de gaze arctice la China, pe un traseu de 2.600 km prin Mongolia, cu o capacitate mai mare decât conducta existentă, potrivit aceleiași analize. Gazprom a început un studiu de fezabilitate în 2020, iar în 2025 a anunțat că se apropie de finalizarea unui acord de furnizare. Cum negociază Beijingul: discount cerut de 75-80% Punctul de fricțiune major este prețul. Conform analizei citate, China ar fi cerut nu prețuri aliniate la piața internațională, ci tarifele puternic subvenționate plătite de consumatorii interni ruși, echivalentul unei reduceri de 75-80%. În acest context, Putin ar fi mers la Beijing cu așteptări privind încheierea unui acord și cu o delegație numeroasă de directori din energie, dar ar fi fost „blocat”: Beijingul nu ar fi exclus discuții ulterioare, însă le-ar fi cerut rușilor să nu mai insiste până când nu sunt dispuși să se apropie de termenii ceruți de partea chineză. Asimetria care apasă Rusia și în alte sectoare Analiza mai arată că dezechilibrul dintre economiile celor două țări se vede și dincolo de energie: China are alternative pentru petrol și gaze, în timp ce Rusia are mai puține opțiuni când vine vorba de bunuri și tehnologii importate din China, de la microcipuri pentru drone și rachete până la smartphone-uri care să înlocuiască mărcile occidentale afectate de sancțiuni. În material se menționează că modelele chinezești ar reprezenta acum 85% din vânzările totale de smartphone-uri din Rusia. Totodată, ar exista tensiuni interne la Moscova: o generație mai tânără din elită ar fi îngrijorată că Rusia riscă să cadă pe orbita Beijingului, invocând inclusiv efecte economice precum presiunea importurilor asupra industriei auto interne și concurența pe care ar întâlni-o industria nucleară rusă pe piețe tradiționale din Asia Centrală până în Africa. Ce urmează Pe termen scurt, blocajul „Puterea Siberiei 2” lasă Rusia fără o soluție rapidă și sigură pentru a-și întări pivotarea exporturilor de gaze către Asia, în condițiile în care Europa și-a asumat reducerea dependenței de energia rusească. În lipsa unui compromis de preț, proiectul rămâne un instrument de negociere în mâna Beijingului, nu o garanție pentru Moscova. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan a evitat să se poziționeze pe scandalul Ciolacu–Arsene , limitându-se la o formulă generală despre responsabilitate, potrivit Digi24 . Reacția contează în cheie de guvernare și credibilitate publică, pentru că arată cum gestionează Executivul un subiect sensibil legat de integritate, fără a intra în detalii. Întrebat cum vede întâlnirea dintre fostul premier Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, condamnat și dat în urmărire generală, Bolojan a refuzat să comenteze punctual și a transmis doar un mesaj cu caracter general. „Mă duceţi într-o zonă din asta în care n-aş vrea să mă duc. Dar vă pot spune că, aşa în general, eşti ceea ce faci, nu ceea ce zici.” Contextul: imagini din Italia și presiune pentru explicații În aceeași succesiune de reacții publice, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „fiecare răspunde de ceea ce face” și a adăugat că, dacă Marcel Ciolacu va răspunde pe acest subiect, „e foarte bine”, îndemnându-l să o facă, conform relatării. Totodată, Hotnews.ro a publicat fotografii de la întâlnirea lui Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, despre care se arată că au petrecut câteva zile împreună la Villa Cortine Palace , un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei. De ce contează răspunsul lui Bolojan Prin refuzul de a comenta direct, Bolojan a ales să nu transforme subiectul într-o dispută politică la nivelul Guvernului, dar a lăsat deschisă așteptarea de asumare individuală în spațiul public. În lipsa unor clarificări suplimentare în declarația citată, rămâne neclar dacă Executivul va trata tema ca pe una strict politică sau dacă vor urma poziții mai detaliate. [...]
Seceta din Dolj amenință pierderi masive la porumb și floarea-soarelui , iar fermierii spun că, în lipsa ploilor, ar putea compromite 700 de hectare, într-un județ unde nici irigațiile nu mai sunt o plasă de siguranță, potrivit Digi24 . În teren, agricultorii descriu un sol atât de uscat și compactat încât utilajele abia mai pot lucra. Un tractorist spune că „nu mai poate pătrunde” în pământ, iar lucrările se fac cu dificultate, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei prelungite de precipitații. 700 de hectare, în risc dacă nu plouă „în scurt timp” În județul Dolj, „sute de hectare” de porumb și floarea-soarelui sunt aproape uscate, iar fermierii susțin că plantele nu mai au șanse să ajungă la maturitate dacă nu vin ploi curând. Claudia Dunăreanu, director al Stațiunii de Cercetare Șimnic, arată că uscăciunea se vede deja în stratul de la suprafață și explică momentul sensibil pentru culturi: la floarea-soarelui este nevoie de apă în perioada formării semințelor; la porumb, lipsa apei este critică în stadiul de înflorire și „mătăsit”, când se formează boabele. Despăgubiri: pragul de 30% și pașii ceruți fermierilor Direcția Agricolă Dolj transmite că, atunci când culturile sunt afectate de secetă în proporție mai mare de 30%, fermierii trebuie să depună o cerere de despăgubire „în cel mai scurt timp” la primăria de care aparțin terenurile afectate. Contextul agravează miza economică: seceta a lovit puternic și anul trecut, când, potrivit materialului, peste 100.000 de hectare de culturi au fost distruse. Efecte în lanț: canicula coboară și debitul Dunării Aceeași perioadă de caniculă creează probleme și pe Dunăre, unde fluviul a ajuns, în weekendul trecut, la cel mai mic debit din ultimele trei decenii, iar pe unele porțiuni nivelul a scăzut atât de mult încât se vede nisipul. Pentru agricultură, un debit mic înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor de apă, într-un moment în care fermierii reclamă deja că irigațiile nu mai rezolvă situația din câmp. [...]
SUA deschid Arabia Saudită pentru tehnologia nucleară americană , printr-un acord care creează cadrul legal pentru construirea de reactoare și, în anumite condiții, pentru îmbogățirea uraniului – un pas cu implicații directe pentru exporturile industriei americane și pentru regulile de neproliferare din regiune, potrivit Digi24 . Înțelegerea vizează energia nucleară civilă și ar permite regatului să construiască reactoare folosind tehnologie din SUA. Totodată, acordul include „garanții împotriva proliferării”, într-un moment în care tema nucleară rămâne centrală în tensiunile dintre Riad și Teheran. Acordul a fost semnat de secretarul american pentru energie, Chris Wright, și de omologul său saudit, prințul Abdulaziz bin Salman. Documentul urmează să fie înaintat Congresului SUA pentru aprobare, iar Digi24 notează că nu sunt așteptate opoziții semnificative, în condițiile unei majorități republicane. Ce schimbă acordul, din perspectivă economică și operațională Conform comunicării citate de Digi24, parteneriatul ar urma să susțină exporturile americane de tehnologii nucleare și să genereze locuri de muncă în Statele Unite. Pentru Arabia Saudită, acordul „deschide calea” către centrale nucleare, într-un sistem energetic care depinde în prezent de centrale pe gaz și petrol pentru producția de electricitate. Îmbogățirea uraniului: condiție și potențial punct sensibil Wall Street Journal este citat cu o prevedere importantă: o clauză ar stipula că firme americane vor construi o instalație de îmbogățire a uraniului în Arabia Saudită dacă un studiu comun va concluziona că proiectul este justificat. (Îmbogățirea uraniului este procesul prin care crește concentrația izotopului U-235, utilizabil atât în scopuri civile, cât și – la niveluri mult mai ridicate – militare, motiv pentru care este un subiect sensibil.) Ministerul american al Energiei a indicat că acordul respectă „cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și de neproliferare”, potrivit aceleiași surse. Context geopolitic și reacții Anunțul vine pe fondul reluării conflictului armat dintre Statele Unite și Iran , rivalul regional al Riadului. În acest cadru, SUA și-au reafirmat intenția de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare, în timp ce Teheranul neagă că urmărește acest obiectiv și invocă dreptul la energie nucleară civilă. În plan intern american, acordul a atras și critici. Senatorul democrat Chris Murphy a avertizat că înțelegerea ar putea „declanșa o cursă nucleară în regiune” și ar putea descuraja Iranul să își limiteze propriul program nuclear, conform Digi24. Separat, directorul general al Westinghouse a numit acordul o „etapă importantă” într-o intervenție la CNBC, apreciind că acesta ar consolida securitatea energetică și ar crește oportunitățile pentru industria americană; compania nu a răspuns imediat unei solicitări AFP, mai notează Digi24. [...]
