Știri
Știri din categoria Externe
Rusia încearcă să lărgească baza de recrutare din penitenciare printr-un pachet de proiecte de lege depus la Duma de Stat, care ar permite mai multor condamnați să semneze contracte cu Ministerul Apărării pentru a fi trimiși la războiul din Ucraina, potrivit Adevărul. Miza este una operațională: autoritățile caută noi surse de personal pe fondul scăderii accelerate a populației carcerale și al dificultăților de completare a efectivelor de pe front.
Inițiativa ar elimina din lista restricțiilor mai multe articole din Codul Penal al Federației Ruse, ceea ce ar extinde categoriile de deținuți eligibili pentru contracte militare. Printre infracțiunile menționate se numără contrabanda cu numerar, participarea la o grupare criminală organizată, intervenția ilegală în funcționarea unor obiective de importanță critică, încălcarea normelor de securitate industrială, manipularea ilegală a materialelor nucleare și sustragerea acestora.
Pachetul vizează și alte fapte, inclusiv contrabanda cu bunuri de importanță strategică și cu droguri, organizarea migrației ilegale, precum și pierderea unor documente care conțin secrete de stat. Potrivit The Moscow Times, documentele au fost publicate în baza de date electronică a camerei inferioare a parlamentului rus.
Contextul legislativ arată că Rusia a tot extins, în ultimii ani, posibilitatea de a recruta persoane cu probleme penale. Din noiembrie 2022, Rusia a permis mobilizarea persoanelor cu antecedente penale pentru majoritatea infracțiunilor grave, inclusiv omor, tâlhărie, jaf armat și trafic de droguri. În iunie 2023, Duma de Stat a permis încheierea de contracte și cu persoane aflate în arest preventiv sau cercetate penal, iar ulterior această opțiune a fost extinsă și la cei aflați în proces.
Datele citate în material sugerează că recrutarea din penitenciare a devenit un factor relevant în reducerea numărului de deținuți. Directorul Serviciului Federal de Executare a Pedepselor, Arkadi Gostev, a declarat că în mai 2026 se aflau în detenție 282.000 de persoane, „cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 2000”, față de 465.000 la finalul lui 2021. Gostev a indicat drept una dintre cauze recrutarea de contractanți pentru armata rusă.
În același timp, în luna martie, un vicepreședinte al Curții Supreme a Rusiei a citat alte cifre: 308.000 de deținuți în arest preventiv și colonii, potrivit aceleiași surse.
Potrivit oficialilor occidentali și ucraineni citați în articol, Kremlinul are dificultăți în completarea efectivelor din cauza pierderilor mari. În acest context, extinderea eligibilității pentru contracte militare în rândul condamnaților indică o presiune tot mai mare pe mecanismele interne de recrutare, pe fondul scăderii disponibilității populației de a semna voluntar contracte cu Ministerul Apărării.
Materialul mai notează că publicația The Times a scris că Vladimir Putin ar putea pregăti o „mobilizare ascunsă”, fără anunț oficial, iar interesul pentru contractele militare ar fi în scădere.
Recomandate
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Rusia a intensificat presiunea aeriană asupra Ucrainei , folosind într-o singură săptămână aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete, potrivit datelor prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski și relatate de Kyiv Post . Dimensiunea atacurilor indică o campanie susținută care pune presiune directă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, inclusiv în capitală. Atacurile au vizat infrastructură și zone civile din 14 regiuni ucrainene: Odesa, Zaporijjea, Sumî, Cernihiv, Viniția, Dnipropetrovsk, Donețk, Jîtomîr, Kirovohrad, Nikolaev, Poltava, Harkov, Herson și Cerkasî. Bilanțul include victime și pagube structurale, fără ca materialul să ofere o evaluare agregată a costurilor sau a impactului economic. Vârful săptămânii: atac balistic fără precedent asupra Kievului Seria de lovituri a culminat duminică, 19 iulie, cu un atac major asupra Kievului: peste 40 de rachete și un val național de 120 de drone de atac, conform informării prezidențiale. Forțele aeriene ucrainene au precizat că asupra capitalei au fost lansate 41 de rachete balistice (inclusiv Iskander-M, Zircon și S-400), într-un interval de 40 de minute, ceea ce ar reprezenta cel mai mare număr de rachete balistice folosite într-un singur atac asupra Kievului de la începutul războiului la scară largă. Loviturile și fragmentele rezultate au provocat incendii și avarii în cinci districte ale orașului (Desnianskyi, Dniprovskyi, Șevcenkivskyi, Sviațoșînskyi și Solomianskyi). Autoritățile au raportat un deces și 15 răniți în Kiev și în regiunea din jur. Impact operațional: metrou afectat și pagube la facilități logistice Atacul a avariat vestibulul de la suprafață al stației de metrou Lukianivska, care a fost închisă temporar; trenurile de pe linia verde au circulat fără oprire în stație, în timp ce echipele lucrează la repararea escalatoarelor și a sistemelor de automatizare pentru pasageri. În regiunea Kiev, loviturile din districtul Bucea au provocat incendii la depozite și facilități logistice, două dintre cele 15 persoane rănite fiind raportate în acest context. Ce cere Kievul: prioritate pentru apărarea antibalistică După publicarea statisticilor săptămânale, Zelenski a afirmat că apărarea împotriva sistemelor balistice rămâne principala prioritate operațională a Ucrainei. El a subliniat nevoia zilnică de interceptori antibalistici și a susținut că întârzierile în deciziile internaționale oferă Moscovei timp pentru planificarea unor noi lovituri și pentru ocolirea sancțiunilor existente. [...]
Un atac aerian de amploare asupra Kievului a avariat clădiri și a declanșat incendii în mai multe cartiere , punând presiune pe intervenția de urgență și pe infrastructura urbană, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și a inclus rachete balistice și drone, cu incendii raportate în mai multe zone ale capitalei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis pe X că Rusia a lansat „peste 40 de rachete de diverse tipuri – majoritatea vizând capitala – și 120 de drone de atac”. Conform aceluiași mesaj, o persoană a fost ucisă, iar alte 17 au fost rănite. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 126 de ținte, dintre care 18 rachete și 108 drone, în contextul mai multor valuri de atac îndreptate spre Kiev. Intervenții de urgență și pagube în cartiere Echipele de intervenție au evacuat locuitori din imobile cuprinse de flăcări, iar autoritățile au raportat avarii la clădiri rezidențiale. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a comunicat un bilanț separat pentru răniți: șapte persoane rănite, dintre care șase au fost transportate la spital, iar una a primit îngrijiri la fața locului. Totodată, cinci persoane au fost salvate din clădirile afectate. În oraș au fost semnalate incendii și distrugeri în mai multe puncte, inclusiv: Dniprovskîi : incendiu într-un cămin după căderea fragmentelor de rachetă; fum dens raportat lângă un centru comercial. Desnianski : lovitură pe terenul unei proprietăți comerciale; incendii la mai multe vehicule și la un depozit. Solomianski : un supermarket și un bloc de locuințe au luat foc; resturi de rachetă au căzut lângă un bloc cu nouă etaje, spărgând geamuri. Șevcenkivski : incendiu la o aripă cu trei etaje a unei clădiri administrative; peste zece autoturisme avariate și geamuri sparte la o clădire rezidențială din apropiere. Sviatoșînski : autoritățile au primit informații despre o lovitură asupra unei clădiri rezidențiale; dintr-un imobil cu cinci etaje afectat de incendiu a fost salvată o persoană de la etajul al doilea, iar alte patru au fost evacuate. Ce se știe despre tipul și momentul atacului Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1:30, ora locală, după alerte de raid aerian în centrul și estul Ucrainei. În următoarea oră, au fost raportate mai multe serii de explozii, pe măsură ce noi rachete loveau sau erau interceptate de apărarea antiaeriană. Potrivit canalelor ucrainene de monitorizare, asupra Kievului ar fi fost lansate 31 de rachete balistice și cel puțin opt rachete hipersonice Zircon, însă Forțele Aeriene ale Ucrainei nu au confirmat acest bilanț, menționând doar detectarea mai multor valuri de rachete balistice către capitală. Echipele de intervenție continuă stingerea incendiilor și verificarea clădirilor afectate, în timp ce autoritățile evaluează amploarea pagubelor. [...]
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu , după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media . În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă. „Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.” Eforturi de mediere și presiune diplomatică Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe. Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului. „Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.” Context: discuții europene despre sprijin militar și scenarii post-armistițiu Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu. Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă. [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
