Știri
Știri din categoria Digitalizare
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat, după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia.
Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație.
Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației.
Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați.
Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice.
Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an.
Recomandate
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
Platforma de interoperabilitate de 164,4 milioane lei riscă întârzieri și blocaje după un val de plângeri penale , pe fondul anulării licitației și al reluării procedurilor, potrivit HotNews . Proiectul ar trebui să conecteze bazele de date ale statului și să permită schimbul automat de informații între instituții, însă disputa dintre actuala și fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a ajuns în zona penală. Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a depus miercuri, 20 mai, o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Vlad, acuzându-l de abuz în serviciu. Demersul vine după ce, pe 15 mai 2026, Giulescu a dispus anularea procedurii de achiziție publică pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), invocând nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Miza: reluarea licitației, dar cu risc de întârziere a investiției ADR susține că licitația a fost lansată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În esență, la data publicării anunțului (10 februarie 2026) nu exista o hotărâre de guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiect, act considerat obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de a angaja cheltuieli din bugetul public. Instituția afirmă că fostul președinte ar fi ignorat atât solicitarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) de suspendare a procedurilor, cât și prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice, care impun aprobarea de către Guvern a documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice peste pragul de 100 de milioane lei. Pe de altă parte, ADR spune că licitația va fi reluată: Giulescu a emis pe 20 mai o decizie de reluare a procedurilor necesare pentru ca investiția să se poată realiza „cu respectarea cadrului legal” și în condiții care să asigure cheltuirea „judicioasă” a fondurilor publice. Cât costă proiectul și cum este finanțat Valoarea totală a PNI este de peste 164,4 milioane lei. Structura finanțării indicată în articol: valoare eligibilă nerambursabilă FEDR: 123,2 milioane lei; valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național: peste 41,1 milioane lei. În paralel, HotNews notează că procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în SEAP , iar valoarea estimată a contractului IT este de peste 123,8 milioane lei (circa 25 milioane euro, aprox. 125 milioane lei), finanțat cu fonduri europene. Trei grupuri de firme au depus oferte, potrivit datelor din SEAP. Plângeri încrucișate la vârful ADR și acuzații de presiuni Cu o zi înainte de plângerea lui Giulescu, Dragoș Vlad a depus, la rândul său, o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, acuzând „presiuni repetate” pentru încălcarea legii în achiziții publice și presiuni pentru găsirea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, potrivit Mediafax. În document, Vlad reclamă, între altele, riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile și descrie presiuni legate de achiziții și de o posibilă colaborare cu grupul Schwartz. Oana Gheorghiu a reacționat public, afirmând că speră ca procurorii să analizeze „urgent” faptele invocate, pe care le descrie drept „o perdea de fum”. De ce a fost anulată licitația: legalitate și soluție tehnică Irineu Darău a susținut că motivul principal al anulării a fost lipsa hotărârii de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat în noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță, dar nu a mai fost aprobat de Guvern după schimbarea portofoliilor. Darău a invocat și motive tehnice: lipsa consultărilor și riscul ca statul să fie împins către tehnologii „închise, de tip proprietar (COTS)”, cu costuri de mentenanță considerate nesustenabile, plus necorelarea cu noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul intră într-o etapă de reluare a procedurilor de achiziție, în timp ce conflictul instituțional a escaladat în plângeri penale. Pe termen scurt, miza operațională este repornirea licitației în condiții care să evite blocaje juridice la semnarea contractului, dar articolul nu indică un calendar pentru relansare sau pentru finalizarea platformei. [...]
Ministerul Economiei mută patru fluxuri administrative într-un singur portal digital , prin lansarea platformei PMAT, care promite depunere de dosare online, semnătură electronică, notificări automate și urmărirea în timp real a solicitărilor, potrivit Agerpres . Miza pentru companii este reducerea interacțiunilor la ghișeu și standardizarea relației cu statul, inclusiv în consultările pe proiecte de acte normative. Platforma PMAT (acronim pentru „Platforma pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală”) ar digitaliza integral patru procese considerate „cheie”, conform ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău . Ce procese intră în PMAT Din informațiile prezentate, platforma acoperă: Inițiative legislative și „testul IMM” : autoritățile pot lansa chestionare către IMM-uri atunci când pregătesc proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri. Răspunsurile sunt consolidate în platformă și transmise către Grupul de Evaluare a Impactului Economic al Actelor Normative (GEIEAN), care votează electronic, iar avizul (favorabil, nefavorabil sau „de balotaj”) este emis digital. Incubatoare de afaceri : firmele care urmăresc obținerea titlului de incubator pot depune cererea, încărca documente și urmări traseul dosarului (inclusiv evaluare, raportare anuală și emiterea actelor) „100% online”. Reprezentanțe ale firmelor românești în străinătate : companiile pot deschide, prelungi, modifica sau închide o reprezentanță fără deplasare la ghișeu, prin depunere de cerere, încărcare documente, semnare digitală și descărcare autorizație. Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat (CCA) : membrii au un canal digital pentru propuneri și comunicări, iar ministerul poate gestiona fluxul intern „de la lansarea invitației până la finalizarea comunicării”. Ce se schimbă operațional pentru firme Ministrul susține că utilizatorii vor folosi un singur portal și un singur cont , iar dosarele vor fi depuse digital, cu semnătură electronică . Platforma ar urma să trimită notificări automate la fiecare etapă (termene limită, solicitări de clarificări, emitere de documente), iar fiecare dosar ar putea fi urmărit „în timp real” din contul propriu. Finanțare și context Platforma este realizată cu fonduri europene prin PNRR , Componenta 9 („Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”), conform declarațiilor ministrului. În material nu sunt precizate termene de implementare, calendar de extindere sau indicatori de utilizare, astfel că impactul efectiv va depinde de adoptarea platformei de către autorități și de volumul de solicitări procesate prin PMAT. [...]
România își leagă accelerarea digitalizării de implementarea rapidă a „portofelului digital” european , mizând pe un pachet format din wallet, semnătură și identitate digitală, potrivit Agerpres . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău , a spus la Târgu Mureș că 2026 și 2027 ar trebui să aducă un „salt digital major”, iar cheia este implementarea „bine și repede” a acestui trio. Miza, din perspectiva impactului operațional, este ca digitalizarea să nu mai depindă de proiecte „multianuale” care „se pare că n-au mers în România”, ci să fie împinsă de o infrastructură de bază folosită pe scară largă de cetățeni, instituții și companii. „Tripleta” pe care Guvernul vrea să o deblocheze în 2026 Ministrul a indicat drept prioritate pentru acest an deblocarea și implementarea unei „triplete”: semnătură digitală „democratizată” , adică ușor accesibilă; cartea de identitate electronică folosită cât mai larg; wallet-ul (portofelul digital) , descris ca obligație europeană, care ar urma să permită păstrarea și utilizarea documentelor oficiale în format digital. În explicația ministrului, wallet-ul ar funcționa ca un „portofel digital” cu acte sau „hârtii oficiale”, care pot fi folosite și semnate prin aplicații ale statului sau aplicații private. Ce se schimbă pentru companii: acces și dezvoltare în zona privată Un element relevant pentru mediul privat este că, potrivit declarațiilor, soluția ar trebui să permită și dezvoltarea de aplicații de către companii . Darău a punctat explicit importanța ca sistemul să fie construit astfel încât să „permită și privaților să dezvolte”. În același timp, ministrul a susținut că, dacă wallet-ul este implementat „bine” și este „extensibil”, ar trebui să ajungă să fie folosit de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”. De ce contează: „lacătul” care poate declanșa digitalizarea accelerată Darău a descris wallet-ul drept punctul care poate „deschide” o digitalizare accelerată, inclusiv pe baza experienței sale în software: „Cred că va fi punctul sau lacătul care, dacă se va deschide, se va întâmpla un fel de digitalizare accelerată de la sine.” În logica prezentată, odată ce identitatea digitală, semnătura și portofelul digital devin funcționale și utilizabile pe scară largă, restul serviciilor digitale ar urma să se dezvolte mai rapid, pe o fundație comună. Ce urmează Din informațiile transmise, ținta imediată este ca în 2026 să fie „deblocată” și implementată combinația wallet–semnătură–identitate digitală, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Materialul nu oferă un calendar detaliat sau termene intermediare pentru livrare. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Guvernul mizează pe „tripleta” identitate electronică–semnătură–portofel digital ca infrastructură de bază pentru servicii publice și private , iar ținta declarată este un „salt digital major” în 2026–2027, potrivit news.ro . Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău , spune că accelerarea digitalizării administrației „se va face de la sine” dacă România reușește să implementeze pe scară largă trei componente: cartea de identitate electronică , o semnătură electronică „democratizată” (ușor accesibilă) și un portofel digital (wallet) pentru documente. Ce înseamnă „tripleta” și de ce contează operațional În viziunea ministrului, combinația dintre cele trei ar crea un „portofel digital cu acte” și documente oficiale care pot fi utilizate și semnate, atât prin aplicații ale statului, cât și prin aplicații private. Un element important, subliniat de Darău, este ca și sectorul privat să poată dezvolta soluții compatibile. Obligație europeană și țintă: utilizare în masă Darău a indicat că wallet-ul este „și o obligație europeană” și a susținut că prioritatea pentru acest an este tocmai implementarea combinației „wallet, semnătură și identitate digitală”. Dacă soluția este „bine făcută” și „extensibilă”, ar trebui să ajungă să fie folosită de „aproape orice cetățean, orice instituție și orice companie privată”, conform declarațiilor sale. Context: ce nu a funcționat până acum Ministrul a evaluat critic abordările anterioare, afirmând că România a încercat până acum „o digitalizare multianuală și cumva abruptă”, fără succes. În acest context, el și-a exprimat încrederea că implementarea rapidă și corectă a wallet-ului, împreună cu celelalte componente, ar putea declanșa o accelerare a digitalizării. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă în județul Mureș. [...]
