Știri
Știri din categoria Digitalizare
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice, în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media. Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație.
Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „robotic process automation”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice.
Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate, iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate.
Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori.
Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni:
În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR.
Recomandate
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
Întârzierile la validarea identității digitale ROeID riscă să blocheze accesul rapid la servicii online , în condițiile în care s-a format o coadă de aproximativ 25.000 de cereri, iar în sistem intră încă circa 10.000 de solicitări noi pe zi, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) spune că a suplimentat temporar echipa de verificare și estimează că restanțele ar putea fi eliminate în aproximativ o săptămână, dacă ritmul actual se menține. ADR precizează că, în prezent, validarea identităților se face preponderent manual, prin verificări menite să prevină fraudele, impersonarea sau alterarea identității. Personalul implicat în proces beneficiază de instruire specializată. Ce capacitate are acum ADR și cum încearcă să reducă „coada” Autoritatea are 40 de persoane instruite pentru validarea identităților, iar din 2 septembrie a început instruirea altor 19 angajați, în parteneriat cu Institutul Național de Criminalistică. Instruirea durează două zile, astfel că echipa destinată validării ar urma să ajungă la 59 de persoane. După eliminarea volumului restant, ADR estimează că o echipă de aproximativ 40 de persoane va putea procesa între 10.000 și 15.000 de cereri pe zi, capacitate pe care o consideră suficientă pentru fluxul actual și pentru evitarea unei noi acumulări semnificative. Automatizarea, condiționată de auditul eIDAS Pe termen mediu, ADR intenționează să introducă validarea automatizată pentru nivelul de asigurare „HIGH” (nivel ridicat de încredere în identitatea electronică). Potrivit autorității, sunt în desfășurare etapele de audit și validare a procedurilor în cadrul Rețelei de Cooperare eIDAS de la nivelul Comisiei Europene, care ar urma să fie finalizate în octombrie 2026. După finalizarea acestor etape, sistemul ROeID ar urma să poată prelua, analiza și soluționa automat solicitările de înrolare. Până atunci, ADR afirmă că urmărește permanent volumul solicitărilor și capacitatea de procesare, cu obiectivul de a reduce rapid numărul cererilor în așteptare, fără scăderea nivelului de securitate al verificărilor. [...]
Platforma de interoperabilitate de 164,4 milioane lei riscă întârzieri și blocaje după un val de plângeri penale , pe fondul anulării licitației și al reluării procedurilor, potrivit HotNews . Proiectul ar trebui să conecteze bazele de date ale statului și să permită schimbul automat de informații între instituții, însă disputa dintre actuala și fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a ajuns în zona penală. Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a depus miercuri, 20 mai, o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Vlad, acuzându-l de abuz în serviciu. Demersul vine după ce, pe 15 mai 2026, Giulescu a dispus anularea procedurii de achiziție publică pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), invocând nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Miza: reluarea licitației, dar cu risc de întârziere a investiției ADR susține că licitația a fost lansată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În esență, la data publicării anunțului (10 februarie 2026) nu exista o hotărâre de guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiect, act considerat obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de a angaja cheltuieli din bugetul public. Instituția afirmă că fostul președinte ar fi ignorat atât solicitarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) de suspendare a procedurilor, cât și prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice, care impun aprobarea de către Guvern a documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice peste pragul de 100 de milioane lei. Pe de altă parte, ADR spune că licitația va fi reluată: Giulescu a emis pe 20 mai o decizie de reluare a procedurilor necesare pentru ca investiția să se poată realiza „cu respectarea cadrului legal” și în condiții care să asigure cheltuirea „judicioasă” a fondurilor publice. Cât costă proiectul și cum este finanțat Valoarea totală a PNI este de peste 164,4 milioane lei. Structura finanțării indicată în articol: valoare eligibilă nerambursabilă FEDR: 123,2 milioane lei; valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul național: peste 41,1 milioane lei. În paralel, HotNews notează că procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în SEAP , iar valoarea estimată a contractului IT este de peste 123,8 milioane lei (circa 25 milioane euro, aprox. 125 milioane lei), finanțat cu fonduri europene. Trei grupuri de firme au depus oferte, potrivit datelor din SEAP. Plângeri încrucișate la vârful ADR și acuzații de presiuni Cu o zi înainte de plângerea lui Giulescu, Dragoș Vlad a depus, la rândul său, o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, acuzând „presiuni repetate” pentru încălcarea legii în achiziții publice și presiuni pentru găsirea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, potrivit Mediafax. În document, Vlad reclamă, între altele, riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile și descrie presiuni legate de achiziții și de o posibilă colaborare cu grupul Schwartz. Oana Gheorghiu a reacționat public, afirmând că speră ca procurorii să analizeze „urgent” faptele invocate, pe care le descrie drept „o perdea de fum”. De ce a fost anulată licitația: legalitate și soluție tehnică Irineu Darău a susținut că motivul principal al anulării a fost lipsa hotărârii de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat în noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță, dar nu a mai fost aprobat de Guvern după schimbarea portofoliilor. Darău a invocat și motive tehnice: lipsa consultărilor și riscul ca statul să fie împins către tehnologii „închise, de tip proprietar (COTS)”, cu costuri de mentenanță considerate nesustenabile, plus necorelarea cu noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul intră într-o etapă de reluare a procedurilor de achiziție, în timp ce conflictul instituțional a escaladat în plângeri penale. Pe termen scurt, miza operațională este repornirea licitației în condiții care să evite blocaje juridice la semnarea contractului, dar articolul nu indică un calendar pentru relansare sau pentru finalizarea platformei. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
România rămâne blocată la coada UE la competențe digitale, deși conectivitatea a ajuns peste media europeană , arată datele citate de G4Media : doar 31,84% din populație are competențe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai redus procent din Uniunea Europeană, la mare distanță de media UE (60,4%). Analiza Monitorul Social, bazată pe date Eurostat pentru 2025 și preluată de Agerpres , indică un decalaj structural: România a recuperat rapid la acces și utilizare a internetului, dar nu și la abilitățile necesare pentru a folosi eficient serviciile digitale în economie și în relația cu statul. Conectivitate ridicată, dar fără „traducere” în competențe La nivel de infrastructură și acces în gospodării, România a ajuns la 95,47% conectivitate în 2025, în creștere de la 86,24% în 2020. Cu acest nivel, țara se află pe locul 12 din 27 de state membre, peste media UE (94,76%). În privința utilizării internetului, 93,15% dintre români îl foloseau în 2025, față de 78,46% în 2020. În același timp, ponderea celor care nu au folosit niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020, însă România rămâne sub media UE la acest indicator, potrivit analizei citate. De ce contează pentru digitalizare și economie Mesajul central al datelor este că investițiile și progresul în conectivitate nu sunt suficiente pentru a susține digitalizarea reală, dacă nu sunt însoțite de creșterea competențelor digitale în populație. În termeni practici, asta poate limita adoptarea serviciilor online (publice și private) și capacitatea companiilor de a găsi forță de muncă cu abilități digitale de bază. Analiza citată de G4Media notează explicit că, în pofida progreselor din perioada 2020–2025 la acces, „cea mai mare provocare” rămâne dezvoltarea competențelor digitale, în condițiile în care doar 31,84% dintre români ating nivelul de bază sau superior. [...]
Băncile vor trebui să susțină simultan trei sisteme de identificare până în 2031 , ceea ce complică operațional procesele de onboarding (înrolare a clienților) și verificare la distanță, pe fondul tranziției către cartea electronică de identitate și viitorul Portofel European de Identitate Digitală, potrivit Economedia . Documentele de identitate emise anterior rămân valabile până la expirare, însă cărțile de identitate fără cip își vor pierde valabilitatea cel târziu la 3 august 2031, conform Regulamentului european 2019/1157 . În practică, asta înseamnă o perioadă lungă de coexistență între buletinul clasic, cartea electronică de identitate cu cip și identitatea digitală. Ce se schimbă în verificarea identității: de la „pare autentic” la validare criptografică Cartea electronică de identitate este deja emisă la nivel național, după etapa pilot din județul Cluj. Cipul include date biometrice (imagine facială și amprente) și poate integra funcții pentru semnătură electronică calificată, respectiv cardul național de sănătate. Pentru bănci și alte instituții reglementate, tranziția are un impact direct asupra verificării la distanță: sistemele trebuie să recunoască atât documentele clasice, cât și noile cărți electronice. Diferența tehnică este majoră, pentru că verificarea trece de la o evaluare „probabilistică” la una „criptografică”, adică bazată pe confirmarea matematică a autenticității documentului. „La documentul clasic, verificarea este probabilistică (…). La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis”, explică Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss. Două repere de calendar: 2027 pentru portofelul digital, 2031 pentru buletinele fără cip Un alt termen relevant pentru instituțiile obligate să folosească autentificare puternică în identificarea online (inclusiv băncile) este 6 decembrie 2027. De la această dată, acestea trebuie să accepte Portofelul European de Identitate Digitală (EUDI). În paralel, până la 3 august 2031 rămâne în vigoare fereastra în care buletinele fără cip pot continua să circule, până la expirare, ceea ce prelungește perioada în care băncile trebuie să opereze cu mai multe tipuri de documente și metode de verificare. Cum se poziționează furnizorii de soluții de verificare În acest context, Qoobiss afirmă că soluția sa de verificare a identității la distanță, ONTRACE, poate procesa în același flux de onboarding atât documentele clasice, cât și cărțile electronice de identitate. Economedia nu oferă în material detalii despre nivelul de adopție în piață sau despre costurile de implementare pentru bănci. [...]
