Știri
Știri din categoria Digitalizare
Platforma e-Licitații a adus la buget peste 18 milioane de lei în două luni, un semnal că digitalizarea executării silite poate accelera recuperarea creanțelor și poate crește concurența la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit Agerpres, care citează date comunicate de Ministerul Finanțelor.
În primele două luni de la lansare (30 martie), încasările totale au depășit 18 milioane de lei, din două surse: 15,31 milioane de lei provenite din licitații online și alte peste 3 milioane de lei recuperate prin plăți voluntare, după ce contribuabilii și-au achitat obligațiile fiscale pentru a evita executarea silită.
Ministerul Finanțelor indică faptul că, de la lansare, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% peste prețurile de pornire — un rezultat care sugerează o competiție mai mare între ofertanți față de procedurile tradiționale.
Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit rezultatele de efectele digitalizării asupra conformării fiscale:
„e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.”
Conform datelor prezentate de minister, platforma a atras 1,73 milioane de vizitatori unici și a înregistrat peste 70 de milioane de accesări. Oficialii susțin că participarea la licitații este posibilă indiferent de localitatea de domiciliu, ceea ce ar trebui să lărgească baza de ofertanți și să susțină transparența procesului.
Ministerul Finanțelor plasează e-Licitații în pachetul mai larg de digitalizare a administrației fiscale, alături de aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc și dezvoltarea serviciilor online pentru contribuabili.
Recomandate
Aplicația iBon a ANAF a trecut de 2.200 de conturi în primele trei zile , un semnal că instrumentele digitale simple pot accelera interacțiunea contribuabililor cu administrația fiscală și pot crește capacitatea de raportare a neregulilor din comerț, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis că, în același interval, au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale prin aplicație. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce face iBon și de ce contează operațional iBon este prezentată drept prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor și are rolul de a permite verificarea bonurilor fiscale direct de pe telefon, prin scanare, pentru compararea datelor. Pe lângă verificare, aplicația include și o funcție de sesizări. Potrivit ministrului, utilizatorii au trimis deja „zeci de sesizări” legate de situații întâlnite în relația cu comercianții, inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul. Disponibilitate și pașii următori Aplicația este gratuită, a fost lansată luni și este disponibilă în Google Play și App Store. Ministerul Finanțelor spune că iBon urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. În mesajul său, Nazare a legat utilizarea aplicației de creșterea așteptărilor față de serviciile publice digitale și de transparența în relația cu statul. [...]
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon ”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24 . Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț. Cum funcționează „iBon” și de când este disponibilă Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS. Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției. Ce poate face utilizatorul în versiunea 1.0 În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități: scanarea bonurilor fiscale care au un ID înscris; încărcarea fotografiilor cu bonuri direct din aplicație; introducerea manuală a datelor, pentru bonurile greu lizibile; trimiterea de sesizări către ANAF, cu opțiuni predefinite: „Nu am putut plăti cu cardul” „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” „Nu am primit bon fiscal”. Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare. Ce se întâmplă cu sesizările și ce urmează Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate. În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, un canal digital prin care bonurile fiscale pot fi verificate direct în baza de date , ceea ce poate schimba practic modul în care sunt semnalate neregulile și cum își prioritizează Fiscul controalele, potrivit G4Media . Aplicația se numește „iBon”, este gratuită și va fi disponibilă în magazinele oficiale Google Play și App Store începând cu 18 mai 2026. Utilizatorii vor putea verifica rapid dacă un bon fiscal a fost emis corect, fie prin scanare (fotografiere), fie prin introducerea manuală a datelor, în cazul bonurilor greu lizibile. Ce face concret „iBon” în versiunea 1.0 Aplicația va funcționa pe iOS și Android, iar ANAF anunță că va publica instrucțiuni de utilizare pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare. Funcționalitățile menționate pentru prima versiune includ: scanarea bonurilor fiscale care conțin ID; încărcarea fotografiilor bonurilor direct în aplicație; introducerea manuală a datelor pentru bonurile greu lizibile; transmiterea de sesizări către ANAF. La trimiterea sesizărilor, utilizatorii vor putea selecta tipul problemei, inclusiv situații precum „Nu am putut plăti cu cardul”, „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” sau „Nu am primit bon fiscal”. De ce contează: sesizări care pot influența controalele ANAF Ministerul Finanțelor precizează că „iBon” nu urmărește să înlocuiască mecanismele oficiale existente pentru depunerea reclamațiilor fiscale, ci să ofere un instrument de verificare și informare. În același timp, sesizările care indică posibile riscuri fiscale vor fi analizate de ANAF, iar instituția poate prioritiza controalele și verificările necesare pentru prevenirea fraudelor și a evaziunii fiscale . Autoritățile leagă proiectul de obiective precum creșterea transparenței fiscale și încurajarea conformării voluntare. [...]
Vânzarea bunurilor sechestrate de ANAF trece online , iar schimbarea poate reduce blocajele administrative și riscurile de favoritism în valorificarea activelor confiscate, potrivit mediafax.ro . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că bunurile sunt scoase la licitație pe platforma elicitatii.anaf.ro, într-un sistem pe care îl descrie drept „transparent”. Nazare afirmă că noua platformă schimbă modul de gestionare a bunurilor confiscate de stat, prin publicarea online a bunurilor sechestrate și prin eliminarea circuitului pe hârtie, care ar fi dus în trecut la întârzieri. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri.” Ce se schimbă operațional Ministrul susține că mecanismul este „integrat digital” de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, cu scopul de a elimina blocajele administrative și întârzierile. Totodată, el afirmă că participarea la licitații se face fără intermediari, iar utilizatorii pot licita direct pentru bunuri diverse, de la obiecte de valoare la active imobiliare sau mijloace de transport, provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent.” Indiciu de interes public: trafic ridicat la lansare Potrivit ANAF, platforma a atras „aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore” de la lansare, un semnal de interes ridicat pentru noul canal digital de vânzare. În același mesaj, Nazare spune că există „foarte multe bunuri” care sunt în curs de inventariere și urcare pe platformă, ceea ce sugerează că oferta ar urma să se extindă pe măsură ce procesul de ordonare și publicare avansează. [...]
ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale , odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV) , iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul . SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit. Ce schimbă ANAF și în ce termen Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii. Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului. De ce contează: eficiență în controale, dar risc de „halucinații” și obligații GDPR Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea. El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act). Probleme operaționale: înrolarea și autentificarea, „pasul cel mai greu” David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului). Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare. Context: ANAF spune că deja corelează date și găsește neconcordanțe În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura. În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite. [...]
