Știri
Știri din categoria Curs BNR
Mobilizarea de 1.000 de muncitori și 400 de utilaje pe lotul Răcăciuni–Bacău ridică șansele de deschidere în 2026 a unui segment-cheie din A7, într-un proiect finanțat prin PNRR, cu un contract de 1,673 miliarde lei (fără TVA), potrivit Profit.
Pe Autostrada Moldovei (A7), constructorul român UMB lucrează la structuri cu complexitate ridicată pe lotul 3 Răcăciuni–Bacău, unde stadiul fizic total al lucrărilor a ajuns la 84%. Așternerea mixturilor asfaltice este finalizată în proporție de 98% pe cei 21,52 km ai lotului.
În județul Bacău, două pasaje peste calea ferată sunt aproape de finalizare:
La Nodul Rutier Bacău Sud, lucrările vizează racordarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău, în lungime de 16 km, cu stadiu fizic 80%. Din 17 august, circulația rutieră va fi închisă temporar în zona nodului pentru realizarea conexiunii, descrisă ca „ultimul pas înainte de deschiderea circulației pe întregul traseu”. Rutele ocolitoare urmează să fie anunțate ulterior.
Conform informațiilor din articol, în 2026 ar trebui să se poată circula pe 397 km de autostradă de la București la Pașcani, compuși din:
Pe segmentul Adjud–Răcăciuni, sunt în lucru șanțurile de scurgere a apelor pluviale, parcările și montarea gardurilor de protecție.
Recomandate
BNR a absorbit presiuni valutare de ordinul miliardelor, fără să-și erodeze semnificativ „plasa de siguranță” : în primele șapte luni din 2026, rezerva valutară a scăzut net cu 1,57 miliarde de euro, până la 63,23 miliarde de euro, într-un context de ieșiri mari în aprilie–iunie și tensiuni politice care au pus leul sub presiune, potrivit unei analize Economica . Scăderea rezervei nu poate fi echivalată direct cu intervențiile BNR pe curs, pentru că rezerva este alimentată și consumată simultan prin fluxuri precum operațiuni ale Ministerului Finanțelor, plata datoriei publice, fonduri europene, modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) ale băncilor și alte mișcări de cont. Unde s-a văzut presiunea: aprilie–iunie, cu ieșiri mari în pofida intrărilor Cea mai puternică reducere lunară a rezervei a fost în aprilie, de 2,196 miliarde de euro, într-o perioadă în care leul a intrat „sub presiune severă”. În aceeași lună, au existat intrări de 1,800 miliarde de euro și ieșiri de 3,996 miliarde de euro, iar BNR indică faptul că ieșirile au inclus și plăți de datorie publică și plăți în contul Comisiei Europene. În mai, rezerva a scăzut cu 0,785 miliarde de euro, iar analiza notează un vârf de plată a serviciului datoriei publice de aproximativ 1,417 miliarde de euro (rate și dobânzi). În iunie, deși au intrat aproximativ 2,25 miliarde de euro din PNRR , rezerva s-a redus cu încă 0,558 miliarde de euro. În total, pentru iunie sunt menționate intrări de 4,028 miliarde de euro și ieșiri de 4,586 miliarde de euro, diferența ducând la scăderea lunară. De ce „peste 3,5 miliarde euro” nu poate fi pus automat pe seama intervențiilor BNR Analiza agregă scăderile din aprilie–mai–iunie într-un „deficit” de 3,539 miliarde de euro, dar avertizează că această sumă nu poate fi transformată direct în „intervenție BNR”, deoarece în ieșiri intră și alte componente: plata datoriei, RMO și alte operațiuni. Totuși, combinația dintre: ieșiri mari în lunile de presiune pe leu, tensiuni politice (PSD a anunțat pe 22 aprilie retragerea de la guvernare, iar pe 5 mai 2026 guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură ), și faptul că rezerva a scăzut chiar și în lună cu intrare consistentă din PNRR, susține ideea unei presiuni substanțiale pe piața valutară, chiar dacă dimensiunea exactă a intervențiilor nu poate fi izolată din datele publice prezentate. Context: intrări mari în martie, dar rezerva tot putea fi folosită Martie este descrisă ca o lună atipică: rezerva a crescut cu 2,009 miliarde de euro, pe fondul unor intrări totale de 9,424 miliarde de euro, inclusiv 3 miliarde de euro din euroobligațiuni și aproximativ 1,731 miliarde de dolari din emisiunea în dolari. În acest context, analiza notează că BNR ar fi putut vinde valută în martie și, cu toate acestea, rezerva să fi crescut, datorită volumului mare al intrărilor. Separat, valoarea contabilă a aurului monetar a scăzut cu circa 451 milioane de euro până la finalul lui iunie, deși cantitatea a rămas neschimbată, la 103,6 tone. Ce urmează: mai puține intrări PNRR, test pentru stabilitatea cursului Un punct de atenție pentru perioada următoare este că, din septembrie, intrările din PNRR „vor cam dispărea”, deși ar urma să mai existe unele sume de la Comisia Europeană și prin programul SAFE. În aceste condiții, rămâne de văzut cum va fi echilibrată dinamica rezervei valutare și cât timp va putea fi menținut un curs „cvasi stabil” în lipsa acestor intrări mari de valută. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere schimbarea contractelor de mandat la companiile energetice de stat, astfel încât realizarea investițiilor să devină indicator-cheie de performanță , pe fondul crizei energetice , potrivit Profit . Mesajul vizează direct guvernanța companiilor strategice din energie și modul în care sunt evaluați și numiți managerii. Bolojan a criticat performanța conducerilor din marile companii energetice de stat și a susținut că problema nu este sprijinul politic în sine, ci lipsa de competență. În același timp, a cerut eliminarea numirilor făcute pe criterii de „clientelism politic” sau „loialitate politică”, în favoarea selecției pe bază de competențe. Ce se schimbă, în viziunea premierului interimar Din declarațiile citate de publicație, direcțiile anunțate sunt: modificarea tuturor contractelor de mandat la companiile strategice din energie; introducerea realizării investițiilor ca indicator de bază în evaluarea managementului; renunțarea la numiri motivate de criterii politice, în favoarea competenței profesionale. De ce contează pentru economie și sector Accentul pus pe investiții ca indicator central de performanță ar muta presiunea de pe obiective generale pe livrabile măsurabile, cu impact direct asupra capacității de producție, modernizării și funcționării sistemului energetic. În contextul unei crize energetice, o astfel de schimbare de guvernanță ar putea influența ritmul deciziilor și prioritizarea proiectelor în companiile de stat din sector. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar sau detalii despre mecanismul concret prin care ar urma să fie operate modificările contractelor de mandat. [...]
Guvernul a aprobat 250 de angajări la Nuclearelectrica , o decizie cu impact direct în costurile salariale și în capacitatea operațională a centralei de la Cernavodă, în contextul pregătirilor pentru retehnologizare, potrivit Profit . Memorandumul permite companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, să ocupe posturi vacante prin angajarea a 250 de persoane, dintre care 233 ar urma să fie încadrate chiar la centrală. În material se menționează că centrala este „oprită acum complet din cauza secetei”. De ce contează: excepție de la plafonarea personalului în companiile de stat Decizia se leagă de cadrul de restricții aplicat în 2026 companiilor de stat. Profit indică drept bază Ordonanța de urgență nr. 89/2025 , care prevede că societățile de stat pot crește numărul de personal și cheltuielile salariale față de 2025 doar în anumite condiții, inclusiv atunci când își dezvoltă activitatea, cu aprobările necesare. În acest caz, aprobarea prin memorandum creează spațiu formal pentru creșterea schemei de personal, într-o zonă critică de infrastructură energetică, unde resursa umană specializată este, de regulă, greu de înlocuit rapid. Rolul recomandărilor canadiene în contextul retehnologizării Profit mai arată că aprobarea vine și „la recomandarea canadienilor implicați în retehnologizare”, ceea ce sugerează o legătură între planul de recrutare și necesarul de personal asociat proiectelor tehnice de modernizare (retehnologizare) ale unităților de la Cernavodă. Materialul consultat nu include, în fragmentul disponibil, detalii complete despre calendarul angajărilor, bugetul salarial total sau lista integrală a pozițiilor vizate, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor furnizate aici. [...]
Aerostar și-a accelerat câștigurile în S1, pe fondul creșterii veniturilor și al dependenței de exporturi , potrivit Profit , care arată că producătorul din Bacău a continuat în semestrul I dinamica bună din primul trimestru. Compania Aerostar Bacău (simbol bursier ARS) a raportat în primele șase luni venituri totale din exploatare de 396,60 milioane lei, în creștere cu 23,96% față de 319,95 milioane lei din perioada comparabilă a exercițiului financiar precedent. Un element-cheie pentru profilul de risc și pentru potențialul de creștere rămâne expunerea externă: 88% din cifra de afaceri este realizată pe piețele externe , respectiv 332,19 milioane lei, conform datelor citate. Publicația notează și un „salt major” al profitului net în primul semestru, însă în fragmentul de text disponibil nu este indicată valoarea exactă a acestuia. [...]
Chronostyle International , operatorul Cellini, își blochează temporar executările silite prin concordat preventiv , după ce Curtea de Apel București a omologat definitiv planul de restructurare, potrivit Profit . Compania a intrat în concordat preventiv la propria cerere, procedură folosită pentru evitarea insolvenței, iar instanța de apel a întors decizia Tribunalului București, care dispusese închiderea procedurii. Ce schimbă decizia Curții de Apel Omologarea definitivă a planului de restructurare are un efect imediat important pentru relația cu creditorii: sunt suspendate executările silite individuale pentru creanțele afectate de plan, conform informațiilor citate de Profit din termene.ro. În practică, această suspendare oferă companiei un interval de protecție pentru a aplica măsurile din planul de restructurare, fără presiunea executărilor separate inițiate de creditori pentru datoriile incluse în plan. Context: concordatul preventiv, alternativă la insolvență Concordatul preventiv este o procedură juridică de prevenire a insolvenței, prin care o companie încearcă să își restructureze obligațiile și activitatea pe baza unui plan confirmat de instanță. În cazul Chronostyle International SA, planul a fost confirmat definitiv de Curtea de Apel București, ceea ce menține cadrul legal necesar pentru continuarea restructurării. [...]
Deblocarea a aproape 1,14 miliarde lei pentru patru stadioane este blocată la Finanțe, iar întârzierea riscă să scumpească proiectele , potrivit Profit . Ministerul Dezvoltării cere Ministerului Finanțelor să includă suma în limita lunară a creditelor de angajament, pentru a permite semnarea contractelor. În documentul transmis Guvernului, Ministerul Dezvoltării arată că autoritățile locale s-au angajat să cofinanțeze 25% din noile stadioane din Brașov, Timișoara, Oradea și Slatina, condiție pentru a primi finanțare de la bugetul de stat. Problema, conform notei citate, este că Ministerul Finanțelor nu a aprobat până în prezent suma de aproape 1,14 miliarde lei în limita lunară a creditelor de angajament. În lipsa acestei aprobări, semnarea contractelor pentru investiții este întârziată. Ministerul Dezvoltării avertizează că amânarea poate conduce, în timp, la creșterea costurilor pentru aceste proiecte. [...]
