Știri
Știri din categoria Companii
Samsung mizează pe avantajul de scară și pe segmentul premium în fața parteneriatului Sony–TCL, susținând că asocierea nu îi schimbă semnificativ poziția competitivă, potrivit SamMobile.
Mesajul a fost transmis de Yong Seok-woo, șeful diviziei Visual Display, într-o conferință de presă, unde a argumentat că volumul anual de livrări al Sony este estimat la 4 milioane de unități, „aproximativ o zecime” din cel al Samsung. În opinia sa, o „simplă fuziune” nu ar fi suficientă pentru a schimba ierarhiile, chiar dacă ar exista sinergii între tehnologia TCL și valoarea de brand premium a Sony.
Datele Counterpoint Research citate în material indică o diferență mare în favoarea Samsung la venituri, dar o competiție mult mai strânsă la livrări (unități), unde TCL a redus rapid ecartul:
În practică, asta sugerează că riscul imediat pentru Samsung este mai degrabă pe partea de volum (și, implicit, pe dinamica de cotă de piață în unități), în timp ce poziția în zona premium — unde marjele tind să fie mai bune — rămâne principalul său „tampon” competitiv, conform cifrelor citate.
SamMobile notează că TCL a achiziționat recent o participație majoritară în afacerea de televizoare a Sony, iar unii analiști se așteaptă ca TCL să poată detrona Samsung „în viitorul apropiat”. Samsung spune însă că este „bine poziționată” pentru a concura cu punctele forte combinate ale celor două companii.
Piața de televizoare ar urma să fie susținută de Cupa Mondială FIFA 2026, programată în iunie și iulie, eveniment care, în mod tipic, stimulează vânzările pe fondul înlocuirii televizoarelor de către consumatori. În acest context, competiția pe volum dintre Samsung și TCL ar putea deveni mai vizibilă în următoarele trimestre, pe măsură ce producătorii încearcă să capitalizeze vârful sezonier de cerere.
Recomandate
TCL își accelerează creșterea și pune presiune pe Samsung , într-o piață globală a televizoarelor care ar putea intra într-o nouă fază de consolidare și repoziționare a jucătorilor, potrivit datelor Counterpoint Research citate de iThome . În trimestrul I 2026, livrările globale de televizoare au crescut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025. Samsung a raportat un avans de 8% al livrărilor, cel mai mare ritm din ultimii aproape doi ani, însă TCL a crescut cu 22% an la an, cel mai ridicat ritm din istoricul companiei, apropiindu-se mai rapid de liderul pieței. Mini LED devine motorul de volum, iar OLED rămâne o nișă relativ mică Raportul arată că, pentru TCL, creșterea a fost susținută de principalele categorii de televizoare LCD (cu cristale lichide), inclusiv modele cu puncte cuantice (QLED) și, mai ales, Mini LED, segment indicat drept „forța centrală” din spatele avansului vânzărilor. La Samsung, vânzările de televizoare WOLED au urcat puternic, dar Counterpoint notează că impactul asupra livrărilor totale rămâne limitat, deoarece piața OLED este, per ansamblu, mult mai mică decât cea a televizoarelor LCD tradiționale. Trimestrul II 2026: ofensivă de produse și presiune pe prețuri Counterpoint anticipează o intensificare a competiției în trimestrul II 2026 și ulterior, pe fondul lansărilor de noi game între martie și mai, cu poziționări diferite: Hisense și TCL își plasează televizoarele Mini LED ca linie „fanion” în zona LCD; LG Electronics mizează pe modele OLED de intrare , cu prețuri mai accesibile, pentru a reduce bariera de adopție; Samsung adoptă cea mai agresivă segmentare de preț, împărțind oferta în seria premium R95H și „sub-flagship” R85H , și coborând prețul unui model RGB Mini LED LCD de 55 inci sub 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). Schimbări de structură: platformizare la Samsung și posibile tranzacții mari Raportul sugerează că reconfigurarea nu se limitează la produse, ci poate include și schimbări organizaționale și tranzacții: divizia Visual Display a Samsung a primit la începutul lunii mai un nou responsabil, care ar urmări o transformare „spre platformă”, nu doar focus pe hardware; TCL și Sony au finalizat în martie 2026 un acord de joint venture , compania mixtă urmând să devină operațională în aprilie 2027; există zvonuri că LG Electronics ar putea vinde afacerea de televizoare către Hisense ; dacă tranzacția s-ar concretiza, Hisense ar putea ajunge lider global, potrivit analizei. Counterpoint plasează începutul acestor schimbări în T1 2026 și estimează că efectele se vor întinde dincolo de 2027, cu o „remaniere” amplă a industriei televizoarelor pe măsură ce competiția se mută simultan pe tehnologie (Mini LED vs. OLED), preț și posibile repoziționări strategice între marii producători. [...]
LG Electronics neagă că ar vinde divizia de televizoare , într-o clarificare care vine pe fondul speculațiilor despre o posibilă restructurare într-o piață globală în care cota companiei a coborât sub rivali chinezi. Potrivit IT之家 , compania a transmis publicației indiene India Today Tech că „nu există planuri” de vânzare a afacerii cu televizoare. De unde au pornit zvonurile Publicația notează că informațiile au fost alimentate de un material al presei sud-coreene EBN, care susținea că un reprezentant LG Electronics ar fi discutat cu conducerea Hisense, în timpul unei vizite în China, despre coordonări legate de un plan de reorganizare a businessului. LG Electronics nu confirmă acest scenariu și, în răspunsul citat de India Today Tech, respinge explicit ideea unei vânzări a diviziei TV. Context: presiune competitivă și schimbări în lanțul de aprovizionare Conform datelor Omdia citate în articol, LG Electronics a avut în ultimii ani o pondere de aproximativ 10% din livrările globale de televizoare, nivel sub cel al unor competitori precum TCL și Hisense. IT之家 mai arată că, la nivel de tehnologie și aprovizionare, compania se confruntă cu limitări: performanța televizoarelor OLED (segment unde LG este un jucător important) ar fi fost „relativ limitată” în ultimii ani, potrivit sursei; ieșirea LG Display din producția de panouri LCD de mari dimensiuni ar fi redus avantajele de grup (sinergiile interne) și ar fi slăbit puterea de negociere a LG Electronics la achiziția de panouri LCD pentru televizoare. De ce contează pentru piață Clarificarea LG Electronics indică faptul că, cel puțin în acest moment, compania nu intenționează să urmeze trendul unor „giganți” din industrie care s-au retras treptat din zona TV, pe fondul comprimării marjelor și al concurenței tot mai puternice. În același context, sursa amintește drept exemplu notabil formarea unui joint venture (societate mixtă) pe zona de divertisment la domiciliu între Sony și TCL. În lipsa altor detalii oficiale, rămâne de văzut dacă LG va opera ajustări interne mai degrabă prin optimizări de portofoliu și aprovizionare, decât printr-o ieșire din businessul de televizoare. [...]
Ericsson Telecommunications Romania a trecut în 2025 de 1 mld. lei cifră de afaceri, dar a redus accelerat personalul , ajungând la 1.416 angajați în medie, cu 454 mai puțini decât în 2024, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Compania – prin care grupul suedez Ericsson operează la București unul dintre cele patru centre globale de servicii – a raportat pentru 2025 venituri de 1.003,4 mil. lei, în creștere cu 10,9% față de 2024 (905,1 mil. lei). În același timp, profitul net a rămas aproape neschimbat: 27,4 mil. lei (aprox. 5,4 mil. euro), față de 27,5 mil. lei în 2024. Creștere de venituri, echipă mai mică Reducerea de personal din 2025 continuă o tendință pe mai mulți ani, care schimbă profilul operațional al subsidiarei: venituri mai mari cu un efectiv semnificativ mai redus. Evoluția numărului mediu de angajați, conform datelor publice citate, arată o scădere aproape la jumătate în patru ani: 2020 și 2021: circa 2.700 angajați 2022: 2.603 2023: 2.019 2024: 1.870 2025: 1.416 Indicatori financiari: profit stabil, datorii în creștere Pe lângă pragul de 1 mld. lei depășit la cifra de afaceri, compania a raportat și o creștere a datoriilor. Datoriile au urcat cu 17,9%, la 233,7 mil. lei (aprox. 46,4 mil. euro), conform aceleiași surse. Ce face centrul din București Ericsson operează la București, din 2007, un Global Service Center – unul dintre cele patru ale grupului la nivel mondial și singurul din Europa, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Din România, echipa furnizează servicii de rețele, dezvoltare și mentenanță de aplicații și operațiuni IT pentru operatori de telecomunicații din întreaga lume, pe lângă soluțiile pentru piața locală. [...]
Network One Distribution a trecut de 3 mld. lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul net s-a înjumătățit , semn că volumul mai mare de vânzări nu s-a tradus automat în câștiguri mai bune într-o piață cu presiune pe marje, potrivit Ziarul Financiar . Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C din România, controlat de antreprenorul Iulian Stanciu , a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 3,03 mld. lei, în creștere cu 14,2% față de 2024, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. În același timp, profitul net a scăzut cu 48,2%, la 42,6 mil. lei, de la 82,2 mil. lei în 2024. Creștere de volum, comprimare de marjă Datele indică o deteriorare a profitabilității: marja netă (profitul raportat la vânzări) s-a redus la 1,4% în 2025, de la 3,1% în 2024. Evoluția vine în contextul în care compania a atins cel mai ridicat nivel al afacerilor din istorie, după ce în 2024 raportase 2,65 mld. lei. Pe termen mai lung, ritmul de creștere al veniturilor rămâne puternic: în 2019, afacerile erau de 1,35 mld. lei, ceea ce înseamnă că în șapte ani s-au majorat de peste două ori. Datorii peste 1 mld. lei și ușoară creștere a personalului În paralel cu avansul vânzărilor, datoriile companiei au crescut cu 17,3%, depășind pragul de 1 mld. lei, de la 903,5 mil. lei. Numărul mediu de angajați a urcat la 440 de persoane, cu 8 mai mulți decât în 2024. Contractul Apple, o schimbare importantă în distribuție 2025 a adus și o premieră comercială: de la 1 iulie, NOD a devenit distribuitor autorizat Apple în România, fiind primul jucător local care a spart exclusivitatea deținută anterior de Apcom IT (parte a grupului libanez Midis) pe distribuția produselor Apple. Prin contract, NOD distribuie întregul portofoliu Apple, de la iPhone și iPad la Mac, Apple Watch și AirPods. Network One Distribution (fosta Asesoft Distribution) este prezentă pe piață din 2002 și intermediază peste 175 de branduri internaționale către circa 3.200 de parteneri, având și mărci proprii precum Heinner, Serioux și Horizon. Iulian Stanciu deține și retailerul Flanco și este președinte și acționar minoritar al eMAG. [...]
Aproape jumătate dintre IMM-urile din UE nu găsesc angajați potriviți, iar costul se vede direct în capacitatea de a crește și de a rămâne competitive , în condițiile în care 46% dintre firmele mici și mijlocii spun că au dificultăți de recrutare, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Eurobarometru și poziția Comisiei Europene. IMM-urile reprezintă aproximativ 99% din companiile din Uniunea Europeană, iar lipsa competențelor potrivite este prezentată ca una dintre provocările majore pentru economia europeană, pe fondul deficitului de forță de muncă în tot mai multe sectoare. Recrutarea din afara UE, încercată, dar greu de dus la capăt Sondajul arată că una din șapte companii a încercat să recruteze lucrători din afara Uniunii Europene în ultimii doi ani. Dintre firmele care au apelat la această soluție, peste jumătate descriu procesul drept dificil. Principalele obstacole invocate de angajatori sunt: complexitatea procedurilor administrative și de imigrare (31%); dificultatea de a găsi candidații potriviți (25%); barierele lingvistice (24%). Ce sprijin cer companiile și ce pregătește Comisia Europeană Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale și competențe, susține că sprijinirea IMM-urilor în recrutare este relevantă pentru competitivitatea UE. „Prin dotarea IMM-urilor cu canalele de informare și de sprijin adecvate, putem facilita angajarea de lucrători străini calificați pentru a atenua deficitul de forță de muncă și de competențe în UE. Viitoarea rezervă de talente la nivelul UE va contribui la corelarea locurilor de muncă vacante în profesiile cu deficit de forță de muncă cu lucrători calificați din afara UE.” Potrivit Eurobarometrului, majoritatea companiilor care recrutează din afara UE gestionează singure procesul și nu beneficiază de sprijin instituțional consistent, iar multe IMM-uri cunosc limitat programele publice disponibile. În acest context, Comisia Europeană pregătește lansarea „ Rezervei de Talente a UE ”, descrisă ca prima platformă europeană dedicată recrutării internaționale, menită să conecteze angajatorii cu deficit de personal cu lucrători calificați din state terțe, mai ales în domeniile cu lipsuri accentuate. Companiile participante la sondaj indică drept posibile îmbunătățiri: sprijin financiar, servicii de informare și orientare, asistență în identificarea candidaților și măsuri pentru imigrare, relocare și integrare la locul de muncă. Parteneriate externe pentru atragerea de competențe Comisia Europeană pune accent și pe extinderea inițiativelor existente și pe parteneriate cu țări din afara UE pentru atragerea de specialiști. Digi24 menționează ca exemplu un memorandum de înțelegere UE–India, care include măsuri pentru atragerea de talente și competențe către piața europeană, precum și lansarea unui birou-pilot al portalului juridic european, ca centru unic de informare pentru studenți, cercetători și specialiști IT interesați să studieze sau să lucreze în statele membre. [...]
ING Hubs România a urcat spre pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri în 2025 , semn că centrele locale de tehnologie ale marilor grupuri financiare rămân un motor de creștere și de angajare în economia românească, potrivit Ziarul Financiar . ING Hubs B.V. Amsterdam – Sucursala București, centrul de dezvoltare software și operațiuni al grupului bancar olandez ING, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de aproape 975 mil. lei (193,3 mil. euro, aprox. 966,5 mil. lei), în creștere cu 17,4% față de anul precedent, și un profit net de 65 mil. lei (12,9 mil. euro, aprox. 64,5 mil. lei), conform datelor de la Ministerul Finanțelor . În paralel, numărul mediu de angajați a depășit borna de 2.000, ceea ce consolidează poziția hubului ca angajator major în zona de IT și servicii pentru sectorul bancar. Creștere susținută din 2017, cu ritm în temperare Evoluția veniturilor indică o creștere neîntreruptă de la înființarea sucursalei, în 2017. Afacerile au urcat de la 830,6 mil. lei în 2024 la 974,7 mil. lei în 2025. Publicația notează și o temperare treptată a ritmului anual de creștere: cifra de afaceri s-a majorat de la 158,7 mil. lei în 2018 la aproape 975 mil. lei în 2025, iar avansul anual a coborât de la 57% în 2019 la 17,4% în 2025. De ce contează pentru piață Dimensiunea afacerilor și pragul de peste 2.000 de angajați întăresc rolul României ca bază operațională și de dezvoltare software pentru grupuri internaționale din banking, într-un moment în care companiile urmăresc eficiență și scalare a operațiunilor. Datele citate provin din raportările la Ministerul Finanțelor, iar articolul nu oferă detalii suplimentare despre planuri de investiții sau evoluția din 2026. [...]
