Știri
Știri din categoria Companii
Intrarea pe piața japoneză cere prezență locală și răbdare pe termen lung, nu doar contacte „de la distanță”, iar companiile românești care vor să vândă în Japonia trebuie să-și calibreze așteptările și resursele pentru un proces lent de construire a încrederii, potrivit Ziarul Financiar. Mesajul a fost transmis la Tokyo, în cadrul programului MoonShotX al Raiffeisen Bank România, derulat împreună cu acceleratorul InnovX, unde au ajuns șapte companii românești.
Din experiențele prezentate de români și japonezi care lucrează de ani buni în Japonia, accesul la parteneri și clienți presupune un efort repetat și o adaptare la ritualurile locale de business. Printre ideile recurente:
Un exemplu invocat este UiPath: Koichi Hasegawa, CEO UiPath Japan, a spus că Daniel Dines a fost de 16 ori în trei ani la Tokyo pentru întâlniri cu clienții, iar compania are birouri în centrul financiar Otemachi Financial City.
Miza nu este doar „exportul” ca intenție, ci costul și disciplina necesare pentru a transforma Japonia într-o piață funcțională: timp, deplasări, prezență locală, parteneriate și o înțelegere fină a culturii de afaceri. În acest context, articolul notează și dimensiunea pieței: Japonia este a patra economie a lumii, cu un PIB de 4.300 mld. dolari și o piață de 200 de milioane de consumatori.
Sunt menționate și repere de venituri și fiscalitate: salariul mediu brut în Tokyo este de 6 milioane de yeni (2.700 euro brut, aprox. 13.500 lei), iar în Japonia, în general, 2.000–2.200 euro brut (aprox. 10.000–11.000 lei), cu taxe pe salariu între 20% și 30%.
Delegația MoonShotX a inclus șapte companii românești, din domenii diferite:
În declarațiile din articol, companiile vorbesc preponderent despre căutarea de parteneri, distribuitori, licențieri sau proiecte comune (inclusiv joint venture), nu despre intrare rapidă cu vânzări directe.
Sorin Suciu, director mid-corporate la Raiffeisen Bank România, a avansat ideea că România ar putea fi un punct de sprijin pentru companiile japoneze interesate de reconstrucția Ucrainei, invocând cinci avantaje strategice: granița cu Ucraina, apartenența la NATO și UE, accesul la Marea Neagră și la Dunăre. În același timp, articolul amintește parteneriatul strategic România–Japonia semnat în 2023.
Programul este descris ca un pas de explorare și învățare pentru companiile românești, într-o piață unde relațiile se construiesc lent, iar parteneriatele sunt pe termen lung. Concluzia practică a participanților: fără răbdare, prezență locală și un partener de încredere, intrarea în Japonia rămâne mai degrabă o intenție decât un plan executabil.
Recomandate
Investițiile cumulate de peste 4 milioane de euro (aprox. 20,9 mil. lei) au transformat Durău Park într-un motor de turism pe tot anul , după ce proiectul a pornit ca o pârtie pentru începători și a fost extins treptat cu infrastructură și activități de vară, potrivit Ziarul Financiar . Durău Park a început cu o pârtie de schi pentru începători, iar ulterior a fost îmbunătățit prin schimbarea instalației de transport pe cablu, montarea unei instalații de înzăpezire, amenajarea unei pârtii de săniuș și pentru școli de schi, precum și construirea unui centru de închirieri. De la schi sezonier la agrement în patru anotimpuri Proiectul a fost concentrat pe schi până în 2020, când a fost deschis parcul de agrement cu activități atât iarna, cât și vara, sub numele de Durău Park. Miza economică a acestei schimbări este extinderea sezonului și, implicit, a fluxului de vizitatori și a consumului local dincolo de lunile de iarnă. Cum s-a construit investiția, în etape Publicația arată că investiția inițială a fost realizată în 2012 și s-a ridicat la 800.000 de euro (aprox. 4,2 mil. lei), bani direcționați către: amenajarea pârtiei; instalația de transport pe cablu; sanie. După 14 ani, investițiile totale depășesc 4 milioane de euro (aprox. 20,9 mil. lei), pe fondul extinderilor succesive ale infrastructurii și serviciilor din jurul pârtiei și al parcului de agrement. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un nou buget sau despre o etapă viitoare de dezvoltare, însă indică faptul că proiectul a evoluat incremental, prin modernizări și adăugarea de facilități, până la trecerea către un model de operare cu activități și vara, nu doar iarna. [...]
Samsung vrea să devanseze până în 2029 pornirea primei fabrici de cipuri din Yongin , o mutare care ar putea aduce mai repede capacitate nouă într-un moment de creștere accelerată a cererii pentru cipuri dedicate inteligenței artificiale, potrivit IT之家 , care citează agenția sud-coreeană Yonhap. Planul vizează prima uzină (fabrică de plachete semiconductoare – „wafer fab”, adică unitatea unde se produc plachetele pe care sunt gravate circuitele) din clusterul de semiconductori Yongin, la sud de Seul. Conform unor surse din industrie citate de Yonhap, Samsung Electronics ar urmări să aducă în producție această primă fabrică în 2029, cu unu până la doi ani mai devreme decât calendarul inițial. De ce contează: răspuns mai rapid la cererea de cipuri pentru AI Un reprezentant din industrie, citat de sursă, susține că devansarea punerii în funcțiune ar permite companiei să reacționeze mai rapid la creșterea cererii globale pentru cipuri destinate aplicațiilor de inteligență artificială. Accelerarea calendarului vine și pe fondul eforturilor guvernului sud-coreean de a grăbi dezvoltarea Parcului Industrial Național Yongin , descris ca proiect strategic național și viitoare bază pentru producția de semiconductori de generație următoare a Samsung. Dimensiunea investițiilor anunțate În paralel, Samsung a anunțat luna trecută, în cadrul unui plan amplu de investiții, că va investi 2.030 trilioane woni în clusterele sale de semiconductori din Pyeongtaek și Yongin (echivalentul în alte valute este menționat în materialul sursă, fără conversie în lei). Separat, compania ar mai planifica o investiție de 400 trilioane woni pentru construirea a două fabrici de cipuri în Gwangju, la aproximativ 270 km sud de Seul, mai notează publicația. Ce urmează Informațiile sunt prezentate ca fiind bazate pe surse din industrie, iar Samsung ar „împinge” proiectul înainte; materialul nu indică un calendar oficial publicat de companie sau detalii despre capacități de producție ori tipurile de cipuri vizate în Yongin. [...]
Huawei ia în calcul o fabrică proprie de DRAM ca să-și reducă dependența de furnizori globali într-o piață tensionată , potrivit Wccftech , care descrie planul ca pe o încercare de a limita efectele deficitului de memorii și ale riscurilor geopolitice asupra lanțului de aprovizionare. Informația este prezentată ca zvon , cu o evaluare de plauzibilitate de 55% în metodologia publicației. Conform detaliilor atribuite contului , proiectul ar implica un parteneriat între Huawei, producătorul de memorii Swaysure și guvernul chinez pentru construirea unei fabrici de producție de memorii pe plachete de 12 inci, cu o capacitate de 140.000 de plachete pe lună . Ce ar produce fabrica și de ce contează Planul ar porni cu DRAM pe 28 nm , iar motivația principală ar fi dublă: atenuarea deficitului de DRAM și crearea unei „plase de siguranță” în cazul în care livrările către Huawei ar fi afectate de decizii politice sau comerciale care ar putea viza exporturile din partea marilor furnizori. Wccftech amintește că Samsung, SK hynix și Micron ar reprezenta împreună 95% din oferta globală de memorie , ceea ce explică de ce orice blocaj sau scumpire se propagă rapid în industrie și poate lovi direct costurile de producție ale smartphone-urilor. Implicații operaționale: know-how limitat, sprijin de stat și recrutări Publicația notează că Huawei are experiență ca producător „fabless” (companie care proiectează cipuri, dar nu le fabrică în propriile uzine), însă experiența sa în producția de DRAM este limitată , motiv pentru care Swaysure ar avea un rol cheie în parteneriat. Pentru a crește șansele de execuție, ar fi fost atrași și manageri cu experiență din industrie: un fost director TSMC ar fi fost angajat ca CEO, iar un fost executiv Elpida ar fi recrutat ca strateg, potrivit aceleiași surse citate de Wccftech. Implicarea guvernului chinez ar putea accelera aprobările și ar putea ajuta la rezolvarea unor aspecte legale, mai scrie publicația. Miza economică: costuri mai mici și protecție pentru livrările de telefoane În contextul deficitului de DRAM, Wccftech susține că poziția actuală a Huawei ar putea afecta livrările viitoare de smartphone-uri, deoarece creșterea costurilor la memorie se traduce în dispozitive mai scumpe și, implicit, mai greu de vândut. Dacă fabrica ar reuși să stabilizeze aprovizionarea, Huawei ar putea ajunge printre primii cumpărători care obțin DRAM la prețuri mai mici, însă materialul subliniază implicit că aceasta rămâne o ipoteză, având în vedere caracterul de „zvon” al informației și complexitatea ridicată a unui astfel de proiect industrial. [...]
Producătorul polonez TZMO pregătește o investiție de 15–17 milioane euro în Ilfov , vizând o nouă capacitate de producție și extinderea infrastructurii logistice, potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro . Planul vizează construirea, în localitatea Clinceni (județul Ilfov), a unei fabrici de uniforme medicale, alături de noi depozite și o clădire de birouri. Investiția este estimată la 15–17 milioane de euro (aprox. 75–85 milioane lei). Compania Toruńskie Zakłady Materiałów Opatrunkowych (TZMO) este cunoscută pentru brandurile de igienă Bella și Seni. Din perspectiva mediului de afaceri, proiectul indică o consolidare a operațiunilor locale printr-un mix de producție, logistică și funcțiuni administrative, cu potențial de a crește capacitatea de livrare și de a scurta lanțurile de aprovizionare pentru segmentul medical. Informațiile provin din documente analizate de Profit.ro ; articolul nu oferă un calendar de execuție sau detalii despre capacitatea de producție ori numărul de angajări vizate. [...]
Agroland accelerează pe integrarea „ouă–furaje–retail”, cu volume și prețuri în creștere în T2 2026 , într-un context de cerere ridicată la ouă și cu efecte directe asupra controlului costurilor și eficienței operaționale, potrivit Economedia . În divizia Food, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 27,3 milioane de ouă de consum în trimestrul al doilea din 2026, cu 53% peste nivelul din perioada similară din 2025. Creșterea a fost susținută și de o majorare cu 15% a prețului mediu de vânzare. Furajele cresc puternic, pe fondul extinderii capacității Divizia Agribusiness a raportat o producție de 10.395 de tone în T2 2026, în creștere cu 43% față de T2 2025 și cu 36% față de T1 2026. În primele șase luni din 2026, producția cumulată a ajuns la 18.027 de tone, cu 25% peste S1 2025. Evoluția este susținută de cele două fabrici de furaje ale grupului, din Caransebeș și Ișalnița. Datele din sursă indică și o accelerare a producției medii trimestriale: de la 4.526 de tone în 2024 la 7.215 tone în 2025, respectiv 9.013 tone în S1 2026. Retail: trafic mai mare și bon mediu în urcare La finalul lunii iunie 2026, rețeaua Agroland număra 264 de magazine (218 unități tradiționale și 46 în format MEGA). În T2 2026, magazinele au avut un trafic de 1,5 milioane de clienți, cu 7% mai mult decât în T2 2025, iar valoarea medie a bonului fiscal a urcat la 95 de lei (+4%). La nivel de semestru, rețeaua a atras 2,2 milioane de clienți (+5% față de S1 2025), iar bonul mediu a fost de 90 de lei (+2%). „Vedem o creștere accelerată atât în producția de ouă, cât și în cea de furaje, două segmente care se susțin reciproc și care ne permit să avem un control mai bun asupra costurilor și eficienței operaționale.” Ce urmează: extindere de capacitate și ținte de rețea Grupul își continuă strategia „ Vision 2030 ”, cu investiții care vizează extinderea platformei avicole de la Mihăilești la o capacitate de 900.000 de găini ouătoare până în 2027, dezvoltarea Agribusiness și extinderea rețelei de retail, cu obiectivul de a ajunge la 300 de magazine până la finalul lui 2028. [...]
Poprirea pe conturile ROMATSA riscă să pună presiune pe continuitatea serviciilor de trafic aerian, dacă blocajul se prelungește , iar regia spune că poate funcționa din resurse proprii doar pentru o perioadă „măsurabilă în săptămâni”, potrivit HotNews . ROMATSA, care are monopolul serviciilor de navigație aeriană în România, a ajuns sub poprire după ce Pfizer a apelat la un executor pentru recuperarea unui prejudiciu de 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei), sumă pe care o instanță din Belgia a decis în aprilie că statul român trebuie să o plătească, în urma unui litigiu legat de un contract pentru vaccinuri anti-COVID-19. Ce spune ROMATSA despre funcționarea curentă Regia afirmă că, până acum, activitatea operațională se desfășoară normal și că nu au fost afectate zboruri. Totodată, cheltuielile critice de siguranță și salariile personalului operațional sunt acoperite cu prioritate. În același timp, ROMATSA avertizează că situația „nu este sustenabilă pe termen nedefinit”. Principala sursă de venit o reprezintă tarifele de rută încasate prin Eurocontrol , care ar asigura 85% din veniturile totale, însă „orizontul de funcționare pe baza resurselor proprii este unul limitat, măsurabil în săptămâni, nici măcar luni”, chiar și cu măsuri de conservare a lichidităților deja adoptate. Miza economică: lichiditatea regiei și riscul de blocaj operațional ROMATSA subliniază că datoria care a dus la poprire nu îi aparține, ci „privește statul român”. În acest context, regia spune că a sesizat autoritățile competente și a început, prin avocați belgieni și în calitate de intervenient, procedurile de contestare a măsurii în instanțele din Belgia. „Soluţionarea cu celeritate a situaţiei, la nivelul autorităţilor statului, este esenţială pentru menţinerea neîntreruptă a serviciilor de navigaţie aeriană.” ROMATSA precizează că este a treia oară când se confruntă cu o astfel de situație prin mecanismul de colectare administrat de Eurocontrol, invocând precedentele din litigiul fraților Viorel și Ioan Micula contra statului român (2015 și 2019). Regia spune că a apelat din nou la aceeași casă de avocatură din Belgia, pentru analizarea opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii. Context regional: și Polonia reclamă o situație similară Instituția poloneză omoloagă, PANSA, a anunțat că se află într-o situație comparabilă, în condițiile unui sold restant de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pe care Varșovia ar trebui să îl achite către Pfizer. [...]
