Raiffeisen Bank și InnovX duc șapte companii românești în Japonia, prin MoonShotX - programul vizează parteneriate locale și poziționează România ca „poartă” pentru reconstrucția Ucrainei

Intrarea pe piața japoneză cere prezență locală și răbdare pe termen lung , nu doar contacte „de la distanță”, iar companiile românești care vor să vândă în Japonia trebuie să-și calibreze așteptările și resursele pentru un proces lent de construire a încrederii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul a fost transmis la Tokyo, în cadrul programului MoonShotX al Raiffeisen Bank România, derulat împreună cu acceleratorul InnovX, unde au ajuns șapte companii românești. Ce înseamnă, operațional, „să intri” în Japonia Din experiențele prezentate de români și japonezi care lucrează de ani buni în Japonia, accesul la parteneri și clienți presupune un efort repetat și o adaptare la ritualurile locale de business. Printre ideile recurente: nu este suficient „un email”, ci pot fi necesare zeci de încercări până la un răspuns; la început, șansele cresc dacă firma își găsește un partener local, în loc să încerce să opereze singură; prezența fizică contează: nu poți construi relații doar din București sau din altă țară; contractele și parteneriatele sunt gândite pe ani, iar deciziile se iau mai greu și mai colectiv; întâlnirile au reguli și ritualuri (inclusiv schimbul de cărți de vizită în format fizic). Un exemplu invocat este UiPath : Koichi Hasegawa, CEO UiPath Japan, a spus că Daniel Dines a fost de 16 ori în trei ani la Tokyo pentru întâlniri cu clienții, iar compania are birouri în centrul financiar Otemachi Financial City. De ce contează pentru companiile românești: costul real al extinderii Miza nu este doar „exportul” ca intenție, ci costul și disciplina necesare pentru a transforma Japonia într-o piață funcțională: timp, deplasări, prezență locală, parteneriate și o înțelegere fină a culturii de afaceri. În acest context, articolul notează și dimensiunea pieței: Japonia este a patra economie a lumii, cu un PIB de 4.300 mld. dolari și o piață de 200 de milioane de consumatori. Sunt menționate și repere de venituri și fiscalitate: salariul mediu brut în Tokyo este de 6 milioane de yeni (2.700 euro brut, aprox. 13.500 lei), iar în Japonia, în general, 2.000–2.200 euro brut (aprox. 10.000–11.000 lei), cu taxe pe salariu între 20% și 30%. Cine a mers la Tokyo și ce caută acolo Delegația MoonShotX a inclus șapte companii românești, din domenii diferite: Waldevar și Parapet (proiecte în energie regenerabilă); AROBS Cluj (IT, companie antreprenorială listată la bursă); Răzvan Idicel (producător de gem, dulceață, zacuscă); Editura Gama (cărți și jocuri pentru copii, inclusiv traduse în japoneză); IV-Future (tehnologie); Future Work Force (tehnologie). În declarațiile din articol, companiile vorbesc preponderent despre căutarea de parteneri, distribuitori, licențieri sau proiecte comune (inclusiv joint venture), nu despre intrare rapidă cu vânzări directe. Context: România ca „poartă” pentru proiecte legate de Ucraina Sorin Suciu, director mid-corporate la Raiffeisen Bank România, a avansat ideea că România ar putea fi un punct de sprijin pentru companiile japoneze interesate de reconstrucția Ucrainei, invocând cinci avantaje strategice: granița cu Ucraina, apartenența la NATO și UE, accesul la Marea Neagră și la Dunăre. În același timp, articolul amintește parteneriatul strategic România–Japonia semnat în 2023. Ce urmează Programul este descris ca un pas de explorare și învățare pentru companiile românești, într-o piață unde relațiile se construiesc lent, iar parteneriatele sunt pe termen lung. Concluzia practică a participanților: fără răbdare, prezență locală și un partener de încredere, intrarea în Japonia rămâne mai degrabă o intenție decât un plan executabil. [...]