Știri
Știri din categoria Companii
Blocajele și lipsa de transparență în selecția conducerii Portului Constanța au ținut compania ani la rând în interimat, cu efect direct asupra capacității de a-și asuma obiective strategice pe termen lung, potrivit Economedia, care citează o postare a vicepremierului interimar Oana Gheorghiu.
Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care sunt desemnați administratorii (maximum patru ani, conform legii). În acest interval, Portul Constanța – descris drept „un activ strategic pentru toată România” – ar fi fost condus de administratori interimari.
Potrivit vicepremierului, selecția a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea „Scrisorii de Așteptări” (document necesar pentru începerea selecției) ar fi întârziat aproape un an, iar întregul proces până la publicarea scrisorii s-ar fi prelungit cu încă trei ani. Gheorghiu afirmă că scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024.
În acest context, ea indică un impact operațional: conducerea interimară, prin definiție, are o marjă mai mică de asumare pentru decizii și obiective pe termen lung, ceea ce poate afecta direcția strategică a companiei care administrează cel mai mare port al țării.
Gheorghiu mai afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, dar Ministerul Transporturilor (condus atunci de Ciprian Șerban) ar fi refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale.
Documentele ar fi fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia, conform aceleiași relatări.
Vicepremierul susține că documentele primite ridică întrebări privind modul de evaluare a candidaților:
În acest context, Gheorghiu spune că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială, cu solicitări de clarificare, și așteaptă răspunsul instituției.
Din informațiile prezentate, următorul pas este răspunsul Ministerului Transporturilor la solicitarea de clarificări. Gheorghiu plasează cazul în cadrul mai larg al reformei companiilor de stat, susținând că sunt necesare selecții „rapide, transparente, publice și corecte”, pentru a evita prelungirea interimatului și opacitatea în deciziile de guvernanță corporativă.
Recomandate
Tesco ia în calcul vânzarea operațiunilor din Ungaria, Cehia și Slovacia , o decizie care ar reduce și mai mult prezența internațională a grupului britanic și ar consolida pivotarea către piața din Marea Britanie, unde profitabilitatea este net superioară, potrivit Economica . Informația este bazată pe „surse din apropierea acestui dosar”, care indică faptul că Tesco evaluează împreună cu băncile opțiunile pentru aceste operațiuni, ce însumează peste 22.000 de angajați, conform Agerpres . De ce contează: Europa Centrală aduce venituri, dar puțin profit Cele trei piețe din Europa Centrală și de Est sunt, potrivit datelor citate, singurele operațiuni semnificative rămase ale Tesco în afara Marii Britanii și Irlandei, după vânzările de active internaționale derulate după 2014. Conform celor mai recente date menționate, Tesco operează 561 de magazine în Ungaria, Cehia și Slovacia. Divizia europeană a raportat venituri de 4,5 miliarde de lire sterline anul trecut, însă a contribuit cu doar 115 milioane de lire sterline la profitul operațional ajustat al grupului, de 3,2 miliarde de lire sterline . Context: retragerea treptată după scandalul contabil din 2014 Expansiunea internațională amplă a Tesco din anii 2000 a inclus și activități în afara retailului alimentar, precum tableta Hudl, lanțul de restaurante Giraffe și afacerea de cafea Harris & Hoole. Scandalul contabil izbucnit în 2014 a forțat conducerea de atunci să vândă active pentru stabilizarea finanțelor. Din 2020, sub conducerea directorului general Ken Murphy , compania și-a îmbunătățit performanța pe piața britanică: acțiunile s-au dublat, iar Tesco este evaluat acum la 29,6 miliarde de lire sterline , peste nivelul de dinaintea scandalului, potrivit informațiilor citate. Ce urmează și care e nuanța: o posibilă schimbare de strategie O eventuală vânzare ar reprezenta o mutare strategică, cu atât mai mult cu cât, în 2023, Ken Murphy declara că aceste afaceri sunt „o parte integrantă a grupului și o parte de succes a grupului”. În acest moment, articolul indică doar că sunt analizate opțiuni împreună cu băncile, fără a preciza un calendar, un cumpărător sau o decizie finală. [...]
Nuclearelectrica scoate la licitație servicii IT de peste 10,3 milioane de lei pentru CNE Cernavodă , într-o achiziție care vizează mentenanța infrastructurii și suportul software pentru echipamentele critice din centrală, potrivit Economica . Achiziția are ca obiect „prestarea de servicii tehnice de întreţinere IT şi reparaţii pentru servere şi echipamente, precum şi servicii de suport tehnic pentru software, din dotarea CNE Cernavodă”, conform anunțului citat de Agerpres. Cum este împărțit contractul Contractul este structurat în două loturi, cu valori estimate fără TVA: servicii de întreținere și reparații ale infrastructurii IT : 8,73 milioane de lei; servicii de suport software : 1,59 milioane de lei. Procedura și calendarul licitației Atribuirea se face prin licitație deschisă , pe criteriul celui mai bun raport calitate–preț . Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 10 august 2026, ora 15:00 . Context operațional Nuclearelectrica produce energie electrică și termică prin procedee nucleare, iar activitatea principală se desfășoară la Sucursala CNE Cernavodă , unde compania deține și operează două reactoare nucleare funcționale , Unitatea 1 și Unitatea 2. [...]
Industria de panificație atrage investiții de sute de milioane de euro, dar marjele sunt tot mai presate de costuri și taxe , într-o piață mare, dominată de consumul intern și puternic fragmentată, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În timp ce tranzacțiile și proiectele greenfield (investiții de la zero) se înmulțesc, companiile vorbesc despre turbulențe care se văd direct în presiunea pe profitabilitate. De ce e o piață „atractivă” pentru investiții Atractivitatea vine din consumul ridicat și din faptul că producția acoperă în principal cererea internă, fără o componentă relevantă de export, arată publicația. În acest context, au apărut atât tranzacții, cât și investiții noi, inclusiv: preluarea Vel Pitar de către Bimbo; investițiile Lantmännen Unibake (grup suedez) după preluarea activelor fostei fabrici Titan; investiția Lidas, companie antreprenorială din Tulcea. Liderii pieței și ritmul de creștere Vel Pitar, liderul pieței, este prezentat ca o companie cu o cifră de afaceri de 1 mld. lei în 2025. CEO-ul Vel Pitar, Ionuț Ilie, a descris dimensiunea pieței și specificul consumului: „România este al doilea consumator de pâine pe cap de locuitor din lume, după Turcia. Piaţa de pâine în România este o piaţă de 2,5-2,7 miliarde de euro la preţ de retail, este una dintre cele mai mari pieţe din România”. Al doilea jucător este Tinervis Group (lanțul de simigerii Luca), care a închis 2025 cu afaceri de 815 mil. lei, în creștere cu peste 30% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de ZF. Publicația notează că Tinervis a avut cea mai mare creștere dintre primii 15 jucători analizați și că și-a dublat businessul în ultimii patru ani. Lanțul Luca are peste 140 de unități, dintre care circa 40 în București. Costuri, taxe și presiune pe marje: miza operațională Dincolo de consum, companiile indică un început de an „dificil”, cu efecte în lanț asupra costurilor logistice și a marjelor, pe fondul evenimentelor din regiune și al majorării taxelor pe plan local. „Anul a început dificil (...) sunt foarte vizibile pe presiunile pe marjă. Consumatorul devine prudent (...) aduc costuri suplimentare majore în tot lanţul logistic de materii prime (...) toate celelalte vin în cascadă şi pun presiune pe noi”, a spus Ionuț Ilie. Investiții mari, dar și stres financiar: cazul Lantmännen Unibake și Lidas Lantmännen Unibake Romania este menționată cu a doua cea mai mare creștere și are în dezvoltare o fabrică de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) în Pantelimon (jud. Ilfov). Viorel Ognean, director general pentru România și Europa de Sud-Est, a indicat capacitatea proiectată: „Este o brutărie industrială şi, la capacitate maximă, va genera undeva la 60.000-70.000 de tone pe an”. În paralel, ZF notează că Lidas, după o investiție de 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei), a intrat în concordat preventiv , deși a raportat o creștere a afacerilor cu 20%, până la 223 mil. lei în 2025. CEO-ul Liviu Șotre a pus situația pe seama unei cereri de insolvență: „Intrarea în concordat preventiv a fost generată de acţiunea ostilă a unei bănci de stat, care a cerut insolvenţa societăţii noastre. (…) Mai mult, deşi sub o presiune fantastică (...) compania noastră a reuşit să crească şi anul trecut cu aproximativ 20%”. O industrie mare, dar fragmentată Panificația rămâne un sector cu puține companii mari și foarte multe afaceri mici, de la brutării de cartier la unități care deservesc comunități locale. Pe codul CAEN „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, în 2024 activau peste 7.800 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 13 mld. lei (2,6 mld. euro) și 63.000 de salariați, conform datelor de la Registrul Comerțului citate de ZF. [...]
Un judecător federal a menținut verdictul juriului care îl găsește pe Elon Musk răspunzător față de investitorii Twitter , respingând încercarea miliardarului de a anula decizia și deschizând calea pentru plata unor despăgubiri care, potrivit estimărilor avansate în proces, ar putea ajunge la circa 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), relatează HotNews . Judecătorul districtual Charles Breyer , din San Francisco, a respins și cererea lui Musk de anulare a certificării grupului de investitori (o etapă procedurală importantă în astfel de litigii colective) și a admis solicitarea investitorilor privind dobânzile prejudiciare, ceea ce poate majora suma finală datorată. Decizia vine după verdictul din 20 martie, când un juriu a stabilit că Musk a încercat să scadă prețul acțiunilor Twitter pentru a putea renegocia sau chiar să se retragă din tranzacția de preluare a companiei, evaluată la 44 de miliarde de dolari (aprox. 202 miliarde lei), în 2022. Ce a contat în instanță: două tweet-uri, răspundere doar pentru unul Jurații au concluzionat că Musk poate fi tras la răspundere pentru declarațiile postate pe Twitter pe 13 și 17 mai 2022, în care punea la îndoială amploarea conturilor false și de spam („boți”) de pe platformă. Judecătorul Breyer a reținut însă o diferență între cele două mesaje: a constatat „dovezi substanțiale de falsitate” în tweet-ul din 13 mai, despre care a spus că a determinat o scădere semnificativă a prețului acțiunilor, dar a decis că Musk nu este răspunzător pentru tweet-ul din 17 mai, invocând lipsa unei reacții a pieței. Ce urmează: miza financiară rămâne ridicată În martie, după verdict, un avocat al reclamanților a estimat că despăgubirile ar putea totaliza aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Hotărârea de acum menține această perspectivă și adaugă componenta dobânzilor prejudiciare, care poate crește costul final pentru Musk. Avocații lui Musk nu au transmis imediat un punct de vedere, potrivit informațiilor din articol. [...]
Unimicron vrea să atragă până la 1,4 mld. dolari (aprox. 6,4 mld. lei) profitând de „fereastra” de finanțare deschisă de AI , printr-o vânzare de global depositary shares (GDS), într-un moment în care investitorii plătesc evaluări mai mari pe tot lanțul de aprovizionare al semiconductorilor, potrivit The Next Web . Compania taiwaneză vinde 50 de milioane de acțiuni la un preț între 26,96 și 27,76 dolari (aprox. 123–127 lei) pe acțiune, cu un discount de circa 3%–6% față de ultima cotație din Taipei, conform Bloomberg, citat de publicație. Miza economică a tranzacției este că Unimicron încearcă să monetizeze rapid apetitul pentru expunere la AI, într-o piață descrisă ca „iertătoare”, în care investițiile în infrastructura de cipuri pentru AI au împins în sus evaluările furnizorilor. De ce contează: „gâtul de sticlă” se mută în substraturi și ambalare avansată Deși este puțin cunoscută consumatorilor, Unimicron ocupă o poziție tot mai importantă în lanțul de producție: fabrică plăci de circuit imprimat și substraturi IC (stratul care conectează cipurile la plăci). Pe măsură ce procesoarele devin mai mari și mai complexe, aceste componente „de infrastructură” ajung să fie un blocaj real. Publicația leagă direct această dinamică de trecerea industriei către „advanced packaging” (ambalare avansată) – tehnici prin care mai multe „dies” (matrițe de siliciu) și straturi de memorie sunt integrate într-un singur modul. Fiecare astfel de modul are nevoie de un substrat de înaltă calitate, iar cererea pentru acest strat s-a înăsprit odată cu cererea pentru cipurile în sine. La ce vor folosi banii: capital de lucru, nu investiții spectaculoase Unimicron spune că intenționează să folosească fondurile pentru a procura materii prime în valute străine – o utilizare „deliberat neglamuroasă”, în formularea sursei. Cu alte cuvinte, este o finanțare de capital de lucru, ambalată de piață în „culorile” AI, într-un moment în care investitorii sunt dispuși să finanțeze inclusiv nevoi operaționale de bază dacă emitentul are o legătură, fie și indirectă, cu boom-ul AI. Alegerea instrumentului – GDS – permite unei companii listate în Taiwan să ajungă la investitori internaționali fără o listare externă completă, păstrând listarea principală acasă. Pentru un producător care cumpără materii prime în valute străine, atragerea de finanțare în acea monedă poate reduce și nepotrivirea dintre încasări și cheltuieli, notează publicația. Semnalul pieței și riscul implicit: finanțare „pe scenariul bun” Discountul relativ mic este prezentat ca un indiciu că emitentul se așteaptă la o cerere suficientă fără concesii mari de preț; într-o piață mai rece, diferența față de cotația din Taipei ar fi, de regulă, mai mare. Totuși, sursa introduce și o notă de prudență: cererea de substraturi depinde de ritmul producției de cipuri high-end, care la rândul lui este influențat de capacitatea de ambalare (inclusiv la TSMC ), de planurile de cheltuieli ale marilor operatori de centre de date și de un ciclu de cerere care „nu va rămâne fierbinte pentru totdeauna”. În acest context, o finanțare făcută la vârful entuziasmului este eficientă pentru companie, dar, prin definiție, este „prețuită” pentru varianta optimistă a pieței. [...]
Blocul Național Sindical acuză Oracle că a blocat negocierile colective și a concediat lideri sindicali , într-un caz care poate atrage verificări ale autorităților de muncă și riscuri de litigii pentru angajator, potrivit Mediafax . Într-un comunicat transmis luni, BNS susține că Oracle Global Services Romania S.R.L. (entitatea locală a grupului Oracle) ar fi refuzat, în practică, să deschidă negocierile pentru contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși sindicatul nou înființat ar fi cerut acest lucru în mod repetat începând din iulie 2025. Ce reclamă sindicatul: negocieri amânate și concedieri Potrivit BNS, pe parcursul a aproape un an au fost trimise șase notificări formale pentru inițierea negocierii, fără ca angajatorul să convoace părțile, să propună o dată pentru prima ședință sau să furnizeze informațiile necesare negocierii colective. Sindicatul mai reclamă că, în toamna anului 2025, compania ar fi făcut concedieri colective de peste 400 de angajați, „în lipsa unor garanții negociate”. În locul unui cadru colectiv, BNS susține că ar fi fost folosite acorduri individuale condiționate de semnătură, practică pe care o consideră incompatibilă cu principiile dialogului social. Escaladarea către autorități și Comisia Europeană BNS afirmă că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București , iar ulterior Inspecția Muncii. De asemenea, cazul a fost adus în atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. În plus, organizația sindicală susține că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle din România ar fi fost concediați la șase zile după înregistrarea sindicatului, existând litigii pe rolul instanțelor în legătură cu aceste concedieri. Miza pentru companie: risc de control, litigii și presiune pe conformare Din perspectiva companiilor, disputa ridică o problemă de conformare cu obligațiile legale privind dialogul social (negocierea colectivă, informarea și consultarea angajaților, libertatea sindicală). BNS cere Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să ia măsurile necesare și solicită companiei să își respecte obligațiile prevăzute de legislația română și europeană. BNS compară situația din România cu alte state din UE (inclusiv Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia), unde, potrivit sindicatului, angajații Oracle ar beneficia de contracte colective negociate, unele fiind publice. [...]
