Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro, acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare.
În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune.
„Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață.
Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR.
Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating.
Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare.
Recomandate
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 769,1 milioane lei în aprilie, iar creșterea este concentrată în restanțele mai vechi , un semnal de presiune pe lichiditatea din sectorul public, potrivit Economedia , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În aprilie 2026, arieratele au crescut cu 8,9% față de martie, până la 769,1 milioane de lei. Dinamica este trasă în sus în special de restanțele cu vechime mai mare: arieratele de peste 90 de zile au avansat cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,5%, la 336,8 milioane de lei. Singura categorie în scădere a fost cea a arieratelor de peste 360 de zile, care s-au redus ușor, cu 0,19%, la 217 milioane de lei. Bugetele locale, principalul contributor la creștere La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 9,5%, de la 682,2 milioane de lei în martie 2026 la 747,1 milioane de lei în aprilie 2026. Și aici, creșterile sunt mai pronunțate la restanțele mai vechi: arieratele de peste 90 de zile au urcat cu 27,5%, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,44%. Arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,15%. „Buget de stat și autonome”: scădere per total, dar cu un mix neuniform În categoria „Buget de stat și autonome”, nivelul arieratelor a scăzut cu 7,57%, de la 23,8 milioane lei în martie 2026 la 22 milioane lei în aprilie. Totuși, evoluția pe scadențe a fost mixtă: arieratele de peste 90 de zile au coborât cu 24,18%, la 6,9 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,6%, la 4,8 milioane lei. Arieratele mai mari de 360 de zile s-au diminuat cu 1%, la 10,3 milioane lei. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor și au fost transmise de Agerpres , conform informațiilor citate de Economedia. [...]
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
