Știri
Tag: datoria publica romania

Premierul interimar Ilie Bolojan leagă costul dobânzilor la datoria publică de „clientelismul” din angajările la stat , susținând că România nu mai poate continua „în anii următori” cu practica de a „planta oameni” în instituții pentru „a extrage rente”, potrivit News . Într-o intervenție la Antena 1, Bolojan a afirmat că există „un partid” care „are o densitate mare de oameni” în astfel de situații și a numit fenomenul „pesedism”, definit de el ca „a planta oameni peste tot unde se pot face angajări” și „a extrage rente”. „Boala asta se numeşte pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente. Nu mai putem merge pe această linie, în anii următori.” De ce contează: presiunea dobânzilor reduce spațiul fiscal Bolojan a legat nevoia de „a corecta anumite lucruri” de nivelul îndatorării și de costul finanțării, în contextul în care, spune el, România a acumulat un „deficit enorm” până în 2025, ceea ce a însemnat credite mari „distribuite pe piață”. Premierul interimar a indicat explicit dimensiunea notei de plată din buget: „60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile pe anul acesta, cât autostrada Moldovei .” „Aprindem lumina”: explicația pentru căderea guvernului Întrebat dacă din acest motiv „a picat guvernul Bolojan”, premierul interimar a răspuns că măsurile de transparență și raportare „au deranjat destul”. „În mod cert, măsurile pe care le-am luat (...) de a face rapoarte, de a pune reflectoare, de a vorbi despre aceste lucruri, cu siguranţă au deranjat destul. Acesta este adevărul.” În același context, Bolojan a mai spus că rămânerea României „în urmă” are două cauze: „calitatea guvernărilor” din anii trecuți și deficitul ridicat care a împins statul spre împrumuturi mari. [...]

România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro , acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare. Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune. „Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Strategii de finanțare și perspective Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață. Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR. Provocări și riscuri Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare. [...]