Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Cheltuieli de peste 50 mld. lei din Fondul de rezervă în 2024 au împins presiunea pe deficit, arată o analiză publicată de G4Media, care descrie cum miniștri din guvernul Ciolacu au cerut bani „urgent” chiar cu asumarea explicită că măsura afectează deficitul bugetar.
Potrivit articolului, Adrian Veștea, în calitate de ministru al Dezvoltării, a semnat în 2024 note justificative prin care solicita alocări din Fondul de rezervă bugetară. Documentele, publicate de Europa Liberă, conțin un pasaj în care miniștrii își asumă „cu toate consecințele legale de rigoare” că sunt necesare fonduri „urgent”, deși au cunoștință de nivelul ridicat al deficitului.
Un element central este amploarea sumelor: peste 50 de miliarde de lei ar fi fost cheltuite în 2024 pe baza unor semnături „pe proprie răspundere” ale miniștrilor, iar alocările sunt descrise ca fiind făcute din Fondul de rezervă bugetară către instituții din subordine. În text apare și echivalarea sumei cu „10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde de lei), în contextul acestor alocări.
Analiza mai notează că printre „evenimentele neprevăzute” invocate pentru accesarea fondului s-au aflat alegerile prezidențiale și parlamentare, deși datele acestora erau cunoscute cu ani înainte, precum și cheltuieli legate de pensii (inclusiv pentru luna decembrie), descrise drept „urgente” și „neprevăzute”.
În ansamblu, materialul plasează aceste decizii în contextul unui deficit bugetar „scăpat de sub control” în 2024 și al unor creșteri de cheltuieli de „zeci de miliarde de lei” față de angajamentele de la începutul anului, sugerând un mecanism de finanțare care a amplificat presiunea pe buget prin utilizarea repetată a Fondului de rezervă.
Recomandate
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
Statele UE discută un buget 2028–2034 care taie suplimentar din PAC și coeziune , într-o mișcare cu potențial direct asupra țărilor care depind de aceste linii de finanțare, inclusiv România, potrivit Digi24 . Noua versiune pregătită de președinția cipriotă a Consiliului UE păstrează reducerile propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune și mai diminuează finanțarea pentru planurile naționale prin care statele ar urma să absoarbă aceste fonduri. Documentul revizuit reduce cu încă aproximativ 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale aferente PAC și coeziunii, după ce propunerea Comisiei Europene tăiase deja aproximativ 10% din sumele destinate acestor politici. În această configurație, cele două politici ar ajunge la o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro. Ce se schimbă în restul bugetului: competitivitate, apărare, acțiune externă Pe lângă menținerea reducerilor la agricultură și coeziune, președinția cipriotă propune tăieri de aproximativ 4% pentru ceilalți doi piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă. Câteva exemple din propunerea aflată acum pe masa statelor membre: Fondul European de Competitivitate (program nou pentru investiții în tehnologii-cheie pentru tranzițiile verde și digitală): redus de la 398 miliarde euro la 383 miliarde euro ; Securitate, apărare și spațiu : redus cu circa 5 miliarde euro , până la 111 miliarde euro ; Europa Globală (principalul mecanism al UE pentru acțiunea externă): redus de la 190 miliarde euro la 182,6 miliarde euro . Miza politică: diviziunea „frugali” vs. statele care cer mai mulți bani Negocierile pornesc pe fondul unei diviziuni între statele „frugale” (care cer un buget mai auster, invocând constrângeri bugetare naționale) și țările care vor creșterea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Potrivit informațiilor din articol, reducerea de circa 10% propusă inițial de Comisie a fost criticată de 17 state membre . Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afaceri europene, a descris varianta președinției ca un compromis, iar față de propunerea Comisiei aceasta ar însemna o reducere globală de aproximativ 2% . Calendar: summitul din 18–19 iunie și ținta de final de an Summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie ar urma să lanseze negocierile între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual 2028–2034 . Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, o creștere față de actualul cadru pe șapte ani. Obiectivul menționat este închiderea negocierilor până la finalul anului, pentru a evita riscul unei „paralizii instituționale” anul viitor, pe fondul unor alegeri în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța. [...]
Comisia Europeană propune un buget UE de 200 mld. euro pentru 2027, cu flexibilitate mai mare pentru apărare și competitivitate , mizând pe reorientarea fondurilor de coeziune și pe prefinanțare/cofinanțare sporită pentru noile priorități, potrivit Economedia . Propunerea este exprimată în „angajamente” (sume ce pot fi contractate), nu în plăți efective. Proiectul de buget pentru 2027 este prezentat de Comisie ca o „finanțare stabilă” pentru prioritățile UE, într-un context descris drept mai volatil: efecte post-pandemie, criza energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice, inclusiv impactul recent al crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Reorientarea fondurilor și stimulente pentru statele membre Propunerea reflectă și evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru noile priorități ale Uniunii, inclusiv prin: posibilitatea unei prefinanțări unice ; o cofinanțare mai mare din partea UE pentru aceste direcții. În lista de priorități menționate intră competitivitatea, apărarea, locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică. Apărare și sprijin pentru Ucraina, în centrul pachetului Comisia indică faptul că bugetul pentru 2027 va continua să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și printr-un nou împrumut de sprijin. În comunicatul citat, Executivul comunitar leagă explicit creșterea accentului pe securitate de războiul declanșat de Rusia și de nevoia de investiții în cercetare de apărare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică. „Bugetul pentru anul viitor reflectă rolul tot mai important al Uniunii în consolidarea pregătirii Europei în materie de securitate şi apărare (...)” Comisia mai arată că bugetul contribuie la punerea în aplicare a Planului ReArm Europe/Readiness 2030 și este completat de instrumentul SAFE, destinat achizițiilor publice comune în domeniul apărării și investițiilor statelor membre. Competitivitate, programe emblematice și agricultură Pe componenta economică, proiectul de buget include finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică. În același timp, Comisia menționează continuarea sprijinului pentru agricultură, cu argumentul securității alimentare și al stabilității economice în zonele rurale. Migrație: bani suplimentari în primul an complet al Pactului Pentru migrație și azil, Comisia anunță finanțare suplimentară în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul , prin suplimentări rezultate din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual: 1,2 miliarde euro în 2027 (aprox. 6 miliarde lei) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. Ce urmează: adoptare până la finalul lui 2026 Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și Consiliu înainte de sfârșitul anului 2026. Comisia precizează că proiectul include cheltuieli finanțate din „resurse proprii” și că, pentru fiecare program, sunt propuse două niveluri: angajamente (contractare) și plăți (execuție efectivă), toate în prețuri curente. Proiectul pentru 2027 este și ultimul buget anual din actualul cadru financiar multianual 2021–2027 , urmând să asigure continuitatea finanțării înaintea următorului buget pe termen lung, CFM 2028–2034. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Comisia Europeană vrea un buget UE de 200 mld. euro în 2027, iar miza pentru România este cât de repede poate redirecționa fondurile de coeziune către noile priorități, cu prefinanțare și cofinanțare mai mare din partea UE , potrivit Stirile Pro TV . Comisia Europeană a propus stabilirea bugetului anual al Uniunii pentru 2027 la 200 de miliarde de euro, în „angajamente” — adică sume pe care UE le poate contracta într-un an, fără ca banii să fie plătiți imediat. În practică, plățile efective pentru proiecte aprobate în 2027 pot fi făcute și în 2028 sau 2029, în funcție de derularea programelor. Ce se schimbă în utilizarea banilor de coeziune Proiectul de buget include și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru „noile priorități” ale Uniunii, între care: competitivitate; apărare; locuințe la prețuri accesibile; reziliență la apă; tranziție energetică. Pentru aceste direcții, Executivul comunitar indică posibilitatea unei prefinanțări unice și a unei cofinanțări mai mari din partea UE, ceea ce poate reduce presiunea pe bugetele naționale în faza de pornire a proiectelor. De ce contează: presiune pe bugetele naționale și pe capacitatea de implementare Comisia plasează propunerea în contextul șocurilor recente — pandemie, criză energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice — și notează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au afectat sectoare economice prin scumpirea energiei, cu efecte asupra volatilității creșterii economice și inflației în Europa. În acest cadru, bugetul pentru 2027 ar urma să continue finanțarea priorităților UE, inclusiv sprijin pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și un nou împrumut dedicat. Priorități: apărare, competitivitate și programe „emblematice” În comunicarea Comisiei, accentul cade pe investiții mai mari în securitate și apărare, inclusiv cercetare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică, în legătură cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 și instrumentul SAFE pentru achiziții publice comune în domeniul apărării. Pe zona economică, proiectul prevede finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică, menținând în același timp sprijinul pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. Ce urmează Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat de Parlamentul European și Consiliu înainte de finalul lui 2026, potrivit informațiilor preluate de Euronews. [...]
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 769,1 milioane lei în aprilie, iar creșterea este concentrată în restanțele mai vechi , un semnal de presiune pe lichiditatea din sectorul public, potrivit Economedia , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În aprilie 2026, arieratele au crescut cu 8,9% față de martie, până la 769,1 milioane de lei. Dinamica este trasă în sus în special de restanțele cu vechime mai mare: arieratele de peste 90 de zile au avansat cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,5%, la 336,8 milioane de lei. Singura categorie în scădere a fost cea a arieratelor de peste 360 de zile, care s-au redus ușor, cu 0,19%, la 217 milioane de lei. Bugetele locale, principalul contributor la creștere La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 9,5%, de la 682,2 milioane de lei în martie 2026 la 747,1 milioane de lei în aprilie 2026. Și aici, creșterile sunt mai pronunțate la restanțele mai vechi: arieratele de peste 90 de zile au urcat cu 27,5%, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,44%. Arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,15%. „Buget de stat și autonome”: scădere per total, dar cu un mix neuniform În categoria „Buget de stat și autonome”, nivelul arieratelor a scăzut cu 7,57%, de la 23,8 milioane lei în martie 2026 la 22 milioane lei în aprilie. Totuși, evoluția pe scadențe a fost mixtă: arieratele de peste 90 de zile au coborât cu 24,18%, la 6,9 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,6%, la 4,8 milioane lei. Arieratele mai mari de 360 de zile s-au diminuat cu 1%, la 10,3 milioane lei. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor și au fost transmise de Agerpres , conform informațiilor citate de Economedia. [...]
