Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Guvernul se pregătește să finanțeze cereri de încă 70 mld. lei la rectificare, pe fondul datoriei în creștere, în condițiile în care a doua rectificare bugetară – considerată cea mai importantă din acest an – vine într-un moment în care statul continuă să se împrumute masiv, potrivit Digi24.
Miza imediată este spațiul fiscal: solicitările ministerelor pentru a doua rectificare ar fi urcat de la 60 de miliarde de lei la aproximativ 70 de miliarde de lei, conform unor surse din Executiv citate de publicație. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să găsească bani și pentru pensii și să stabilească nivelul majorărilor.
Guvernul lucrează la a doua rectificare bugetară, care ar urma să fie pregătită până la finalul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat vineri, 20 noiembrie, că majoritatea ministerelor au transmis sumele de care au nevoie, iar săptămâna viitoare ar urma să fie centralizate toate datele.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara cu câteva săptămâni în urmă că solicitările ministerelor se ridicau la 60 de miliarde de lei și că nivelul este prea mare pentru capacitatea bugetului.
„Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată”
Între timp, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor citate de Digi24, s-au adunat solicitări suplimentare, care împing totalul spre 70 de miliarde de lei.
Pe lângă rectificare, Guvernul schițează și bugetul pentru 2027, care trebuie să includă creșteri de pensii și alte relaxări fiscale promise de PSD, precum reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame.
În acest context, finanțarea se face „pe datorie”, pe fondul continuării împrumuturilor statului. Până la finalul anului, Guvernul trebuie să mai atragă de pe piețele interne și externe peste 30 de miliarde de lei, notează Digi24.
Publicația mai arată, citând date Profit.ro, că datoria publică este estimată să atingă un nou record: peste 1.300 de miliarde de lei, adică aproximativ 62% din PIB, după o creștere de 3% față de anul trecut.
Recomandate

Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]

Bugetul pe 2027 va fi construit pe prioritizare, nu pe „lista de dorințe” a ministerelor , iar miza este să fie ținute sub control deficitul și datoria fără tăierea investițiilor, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , de la Bruxelles. Nazare spune că România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 astfel încât să răspundă presiunilor economice și bugetare „fără să genereze noi dezechilibre”. În acest cadru, ministrul indică drept priorități pentru închiderea anului și pregătirea bugetului următor: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar. Fondurile europene și PNRR , legate direct de execuția bugetară Ministrul Finanțelor susține că încasarea banilor europeni din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, autoritățile ar urmări finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea finanțării europene disponibile. În mesajul citat de Digi24, Nazare avertizează că orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, pune presiune suplimentară pe resursele bugetare și pe necesarul de finanțare. În acest context, el cere mobilizarea ministerelor și instituțiilor responsabile pentru a răspunde complet și la timp solicitărilor de clarificare ale Comisiei Europene. SAFE: 1,2 miliarde de euro, posibil până la finalul anului, cu condiții Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost prima cerere de plată a României în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). Nazare consideră realistă încasarea până la finalul anului, „sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”. Potrivit ministrului, SAFE ar permite finanțarea unor investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene „în condiții avantajoase”. El mai spune că este necesară corelarea calendarului investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, pentru a limita presiunea pe finanțarea din piețe. Presiunile din 2027: investiții, servicii publice, pensii, salarii, apărare Nazare avertizează că anul viitor va aduce presiuni bugetare importante, de la menținerea investițiilor și finanțarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile și salariile, plus creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE. „Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli.” În viziunea sa, este nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, urmată de decizii de prioritizare și de măsuri adoptate înainte de aprobarea bugetului. Ministrul mai afirmă că discuțiile despre cheltuielile de personal, politica salarială și pensii ar trebui închise din timp, pentru a fi incluse într-un cadru bugetar „predictibil și sustenabil”. De ce contează: deficitul, ratingul și costul de finanțare Ministrul Finanțelor leagă consolidarea fiscală de credibilitatea României în fața partenerilor europeni, investitorilor și agențiilor de rating. El susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor și fără afectarea finanțării serviciilor publice esențiale, iar consecvența ar fi importantă pentru protejarea ratingului de țară și menținerea accesului la finanțare, inclusiv cu efect asupra costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private. În același timp, Nazare cere ca majorarea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea SAFE să fie incluse într-o planificare multianuală, care să ia în calcul impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare. [...]

Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]

Guvernul condiționează indexarea pensiilor din 2027 de spațiul bugetar și de datoria publică , iar o primă evaluare a datelor introduse de ministere în platforma electronică va fi discutată în ședința de vineri, 20 noiembrie, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a evitat să avanseze un procent sau un calendar pentru indexare și a transmis că bugetul nu permite „viraje spectaculoase” nici la venituri, nici la cheltuieli. Nazare a spus că Executivul este în etapa finală de pregătire a bugetului, după ce ordonatorii principali de credite au introdus datele în sistem. În Guvern urmează să fie prezentate situația și un calendar, iar deciziile vor fi luate după discuțiile interne, inclusiv cu premierul. „Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele și vom prezenta în ședința de Guvern situația, plus un calendar. Toate deciziile le vom lua după discuțiile în Guvern, cu premierul. Sunt decizii și nu mă antepronunț.” Presiunea datoriei publice și riscul de derogări Întrebat dacă există bani pentru indexarea pensiilor și dacă ar fi necesară o derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, ministrul a afirmat că Guvernului îi vor fi prezentate atât situația actuală, cât și implicațiile creșterii datoriei. „Vom prezenta o astfel de situație în Guvern și implicațiile pe care le are. Le vom prezenta, cum am prezentat și în cursul verii, evoluțiile și consecințele creșterii datoriei publice.” Nazare a mai indicat că bugetul va ține cont de angajamentele României privind corectarea deficitului și că autoritățile sunt în dialog cu Comisia Europeană . O misiune a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare ar putea veni la București săptămâna viitoare. Prognoze apropiate, dar decizii sensibile pentru rating Ministrul a arătat că Guvernul trebuie să ia în calcul atât prognoza de creștere economică, cât și estimările Comisiei Europene privind deficitul. În material sunt menționate estimări apropiate pentru anul viitor: 1,8% creștere economică în proiecția Comisiei, față de 1,7% în prognoza României, cu o accelerare anticipată în 2028. În același timp, Nazare a legat explicit deciziile bugetare de evaluările agențiilor de rating, care ar urma să vină în ianuarie, februarie și martie, susținând că fiecare măsură adoptată înaintea formei finale a bugetului contează. Ajutor punctual pentru pensionari, doar după calculul costului Întrebat despre posibilitatea unui ajutor acordat o singură dată pensionarilor, care să fie inclus în bugetul pentru 2027, ministrul nu a exclus varianta, dar a condiționat-o de evaluarea impactului financiar și de spațiul bugetar limitat. „Evaluăm fiecare măsură în parte. Dacă se va regăsi printre propunerile pentru buget, o să analizăm impactul.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în marja Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States. [...]

Ministerul Finanțelor promite un raport „credibil” despre execuția bugetară , pe fondul riscului de creștere a costurilor de finanțare , după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o posibilă „gaură” în buget. Potrivit Kyiv Independent , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că raportul privind finanțele țării va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii, după centralizarea datelor de la toate ministerele. Nazare a spus, luni seară, într-o intervenție la Antena 3, că documentul este într-o fază avansată de pregătire, însă publicarea depinde de raportările fiecărui minister, care urmează să fie integrate în forma finală. „Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile.” De ce contează: dobânzile, „oglinda” percepției pieței Ministrul a legat direct discuțiile despre execuția bugetară de costurile la care România se împrumută, avertizând că orice îndoială asupra datelor bugetare poate avea efecte negative. „Execuţia bugetară a României e un bun naţional. (…) De ea depind costurile de finanţare ale ţării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuţia bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toţi.” În același context, Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept principal indicator al situației în care se află România, susținând că acestea reflectă „performanța” țării, după eliminarea efectelor crizelor internaționale. Contextul politic al solicitării Raportul a fost cerut atât de PSD, cât și de premierul Luca Niculescu. Conform informațiilor din articol, PSD a acuzat existența „unei găuri” în buget, pe care ar fi lăsat-o Guvernul Bolojan. Nazare a precizat că raportul va fi prezentat public în a doua jumătate a acestei săptămâni, cu obiectivul de a „elucida” discuțiile legate de situația financiară a țării, după ce vor fi primite și integrate datele de la toate ministerele. [...]

Datoria guvernamentală a urcat la 61,1% din PIB în august 2026 , după o creștere lunară de 25 miliarde lei, până la peste 1.230 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Antena 3 . Nivelul este mai mare decât cel din iulie (59,8% din PIB), pe baza PIB-ului din comunicatul INS din 9 octombrie 2026. Creșterea datoriei contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru spațiul bugetar: un nivel mai ridicat al datoriei, raportat la PIB, înseamnă nevoi mai mari de împrumut și, implicit, presiune pe cheltuielile cu dobânzile în perioadele următoare. Cum s-a modificat structura datoriei În august 2026, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie. Datoria pe termen scurt a urcat la 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei în luna precedentă. Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Expunerea pe monede și pe niveluri de administrație Pe monede, datele Ministerului Finanțelor arată următoarea distribuție (echivalent în lei acolo unde este cazul): 549,54 miliarde lei în moneda națională; 552,27 miliarde lei echivalent în euro; 125,02 miliarde lei echivalent în dolari americani. La nivel instituțional, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.202 miliarde lei (de la 1.177 miliarde lei în iulie), din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei (de la 27,73 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Datorie internă vs. datorie externă În august, datoria internă a administrației publice a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), față de 607,308 miliarde lei (30,2% din PIB) în iulie. Datoria externă era de 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), în creștere de la 597,6 miliarde lei (29,7% din PIB) în luna anterioară. În interiorul acestor totaluri, datoria internă includea 599,26 miliarde lei la nivel central și 21,128 miliarde lei la nivel local, iar datoria externă 602,66 miliarde lei la nivel central și 6,999 miliarde lei la nivel local. [...]