Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

FMI cere României să continue consolidarea fiscală și indică o țintă de 5% din PIB la deficit în 2027, avertizând că o pauză în reducerea deficitului ar împinge datoria publică pe o traiectorie „nesustenabilă”, cu potențiale reacții negative din partea piețelor și a agențiilor de rating, potrivit G4Media, care publică un interviu cu Helge Berger, director adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internațional.
În interviu, Berger spune că „urgența absolută” este reducerea deficitului bugetar și că deciziile privind bugetul pe 2027 sunt „decisive”. În opinia sa, piețele financiare sunt „extrem de atente” la construcția bugetară pentru anul viitor, într-un context în care aversiunea globală față de risc este mai ridicată, iar piețele de obligațiuni sunt „mai tensionate”.
Oficialul FMI leagă continuarea consolidării fiscale de beneficii directe pentru economie: dobânzi mai mici la finanțarea statului, mai puțină incertitudine privind politica fiscală, mai multă siguranță pentru investitori și, implicit, investiții private mai mari.
FMI recomandă o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la circa 5% din PIB în 2027 „sau mai jos”, urmată de continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori.
Berger afirmă că, „per ansamblu”, vede „multă hotărâre” din partea guvernului de a continua consolidarea și consideră direcția drept „corectă”.
Un punct central al avertismentului FMI este dinamica datoriei publice dacă ajustarea se oprește. Berger spune că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală în 2027–2029, deficitul ar rămâne ridicat, iar datoria publică ar continua să crească.
Potrivit estimărilor invocate în interviu:
O astfel de traiectorie „nu este sustenabilă”, iar piețele ar avea „motive de îngrijorare”, avertizează oficialul FMI.
Întrebat ce măsuri ar trebui avute în vedere pentru creșterea veniturilor bugetare, Berger spune că, în contextul importanței consolidării fiscale, „toate opțiunile ar trebui luate în calcul”, iar guvernul ar trebui să analizeze, pentru fiecare sursă de venit fiscal:
Pe fondul presiunilor inflaționiste, Berger afirmă că banca centrală trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile, urmărind atent evoluția inflației, invocând temeri legate de inflația de bază și de așteptările inflaționiste.
În ceea ce privește dezechilibrele externe, el leagă deficitul de cont curent de deficitul bugetar și spune că România se confruntă cu „deficite gemene”, ceea ce reprezintă un risc și întărește necesitatea continuării consolidării fiscale.
„Recomandăm o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB pentru a aduce deficitul bugetar la circa 5% din PIB în 2027, sau mai jos, și continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori.”
Recomandate

România riscă dobânzi mai mari dacă slăbește consolidarea fiscală , iar BNR ar putea fi nevoită să reacționeze în acest context, potrivit Economica , care citează un interviu acordat de Helge Berger , director adjunct al FMI pentru Europa, publicației G4Media. Mesajul central al oficialului FMI este că piețele financiare urmăresc atent bugetul României pentru anul viitor, într-un moment în care aversiunea la risc este mai ridicată, iar piețele globale de obligațiuni sunt „mai tensionate”. În acest cadru, Berger avertizează că România „nu își permite” să oprească politicile de reducere a deficitului, iar banca centrală „trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile” pe fondul presiunilor inflaționiste. Ce cere FMI: încă un pas de ajustare în 2027 În interviul pentru G4Media , Helge Berger spune că guvernul a făcut un „efort remarcabil” în ultimii doi ani, iar deficitul ar fi scăzut cu 2,5 puncte procentuale din PIB în perioada 2025–2026, deși „încă nu” există cifre bugetare finale pentru anul în curs. Recomandarea FMI pentru etapa următoare este explicită: o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB ; obiectivul: deficit bugetar de circa 5% din PIB în 2027 (sau mai jos); apoi continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. De ce contează pentru costul creditelor și finanțarea statului Berger leagă direct disciplina fiscală de costul finanțării: continuarea consolidării ar putea fi „recompensată de piețe”, ceea ce s-ar traduce în dobânzi mai mici și mai multă predictibilitate a politicii fiscale. În viziunea FMI, câștigul ar fi dublu: reducerea incertitudinii pentru investitori și, implicit, un impuls pentru investițiile private. În oglindă, mesajul pentru economie este că orice semnal de relaxare fiscală într-un context global mai volatil poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului, cu efecte care se pot transmite mai departe în economie, inclusiv în condițiile de creditare. Ce urmează Potrivit aceleiași surse, FMI se așteaptă la un „semnal clar” că guvernul va continua consolidarea fiscală și în anul viitor. În paralel, avertismentul privind dobânzile indică faptul că, dacă presiunile inflaționiste persistă, banca centrală ar putea fi împinsă să înăsprească politica monetară, ceea ce ar menține costurile de finanțare ridicate pentru debitori. [...]

Ilie Bolojan își justifică mandatul prin presiunea deficitului și a angajamentelor bugetare peste resurse , susținând că a preluat Guvernul într-un context „critic”, cu cheltuieli peste posibilitățile țării și contracte asumate fără acoperire. Declarațiile sunt relatate de Newsweek , pe baza unei conferințe de presă susținute la Sibiu. Fostul premier, în prezent președinte al PNL, spune că nu toate deciziile luate în perioada în care a condus Executivul au produs rezultatele așteptate, dar pune acest lucru pe seama dezechilibrelor dintre angajamentele statului și resursele efectiv disponibile din buget și fonduri europene. Presiunea pe buget: „150 de miliarde în plus” și supracontractări la Transporturi Bolojan invocă două repere care, în lectura sa, au limitat spațiul de manevră al Guvernului: România ar fi cheltuit „150 de miliarde” peste cât își poate permite (fără a detalia în material moneda sau intervalul de timp la care se referă această sumă); pe componenta de Transporturi din PNRR ar fi fost semnate contracte de lucrări de 19,5 miliarde euro (aprox. 97,5 miliarde lei) , în condițiile în care ar fi fost disponibili 5,5 miliarde euro (aprox. 27,5 miliarde lei) . În acest context, Bolojan afirmă că deciziile au fost luate zilnic sub presiunea unor „situații complicate”, iar unele rezultate au fost sub așteptări. „Sigur, totdeauna poţi să iei decizii mai bune, totdeauna poţi să faci mai mult, dar, vă rog să mă credeţi, am făcut tot ce a fost posibil (...) ca România să iasă din această situaţie” Declarația este atribuită de Newsweek agenției News.ro , care a relatat conferința de presă. Ce miză indică Bolojan: deficitul și PNRR Potrivit materialului, fostul premier spune că mandatul său a urmărit trei direcții: respectarea traiectoriei de reducere a deficitului; menținerea echilibrelor financiare pentru a evita blocaje mai grave; maximizarea absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, admite explicit că „nu toate deciziile au ieșit bine”, fără să ofere exemple concrete în textul citat. De ce contează pentru buget și datorie Mesajul lui Bolojan indică o problemă structurală pentru finanțele publice: dacă angajamentele de cheltuieli (inclusiv prin contracte) depășesc resursele bugetare și alocările din PNRR, presiunea se mută fie în tăieri/reeșalonări, fie în finanțare suplimentară prin împrumuturi. Materialul nu oferă detalii despre măsuri punctuale sau despre un calendar al corecțiilor, dar plasează explicit mandatul în logica reducerii deficitului și a evitării blocajelor. [...]

Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]

Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]

Rectificarea bugetară a readus finanțarea serviciilor de urgență la nivelul cerut inițial de Ministerul Sănătății , după ce, la începutul anului, solicitarea nu ar fi fost acoperită integral, potrivit Digi24 . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că ar fi „dezinformat” în disputa despre buget, susținând că ministerul a cerut 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, a primit inițial 440 de milioane, iar diferența de 200 de milioane a fost alocată ulterior, la rectificare. Miza: bani pentru urgențe, într-un buget cu presiune pe deficit Rogobete spune că a prezentat un document transmis de Ministerul Sănătății către Guvern la 2 februarie 2026, prin care ar fi fost solicitată suma de 660 de milioane de lei pentru serviciile de urgență. În relatarea sa, alocarea inițială a fost mai mică, iar rectificarea bugetară a completat diferența. Ministrul a argumentat că finanțarea pentru urgențe nu ar trebui redusă, deoarece necesarul depinde de factori greu de anticipat, precum numărul accidentelor rutiere, fluxul de pacienți la unitățile de primiri urgențe și cazurile de terapie intensivă. De ce contează pentru deficit: „din 200 de milioane nu reduci deficitul” În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar, Rogobete a susținut că suplimentarea cu 200 de milioane de lei pentru urgențe nu poate produce un efect relevant asupra deficitului. „Din 200 de milioane de la UPU nu reduci deficitul bugetar”, a spus ministrul, conform Digi24. Context politic: acuzații de „dezinformare” și dispute pe tăieri Ministrul afirmă că declarațiile unor lideri liberali, potrivit cărora anumite ministere ar fi riscat „colaps financiar” pentru că nu ar fi cerut sumele necesare, sunt contrazise de documentele pe care le invocă. În același interviu, Rogobete a mai spus că a contestat și alte măsuri discutate în Guvern, dând ca exemplu o propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură pe care afirmă că nu a susținut-o. Articolul Digi24 furnizat este trunchiat în partea finală, astfel că detaliile suplimentare despre această controversă nu pot fi redate complet pe baza textului disponibil. [...]

Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]